1,227 matches
-
în contextul în care societatea românească de tranziție se orientează spre modele culturale „tradițional-patriarhale, al căror principal defect este conservatorismul”, care „nu este altceva decât ideologia inegalităților obținute prin naștere, oricare ar fi acestea” (Pasti, 2003, p. 85, 228). Relația conservatorismului de sfârșit de secol XIX cu problematica de gen a fost dominată de o ignorare a acesteia din urmă1. În fapt, sfera culturii era predominant închisă femeilor, în ciuda susținerii de către Titu Maiorescu, de exemplu, a anumitor scriitoare. Femeile rămân ancorate
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
față de distincția privat/public și natură/cultură și relevanța pe care aceste teme o au din perspectiva de gen. Pe fondul unei reveniri a valorilor tradiționale conservatoare și naționaliste în cadrul tranziției românești, am considerat necesară o scurtă analiză a pozițiilor conservatorismului și naționalismului românesc de sfârșit de secol XIX-început de secol XX cu privire la cele două dihotomii analizate. Ceea ce afirmă criticile feministe este necesitatea conceptualizării unei relații de interdependență dintre spațiul public și cel privat, altfel activitățile și experiențele femeilor continuând să
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
am încercat să arăt în această analiză, unul dintre factorii centrali care explică decizia de a interzice avortul în România, în 1966, este „tradiționalismul” conducerii PCR (în special al lui Nicolae Ceaușescu), în esență o ideologie care se definește prin conservatorismul în privința genului. 2. Cu toate acestea, este adevărat că ă datorită puternicei socializări de gen în roluri dualiste ă bărbații sunt înclinați să adopte ideologii masculiniste sau chiar sexiste, în timp ce femeile sunt înclinate să susțină politici pro-femei, chiar dacă în cazul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și să-i provoace să greșească 1. Studiind comportamentul politicienelor în cadrul talk-show-ului, tragem concluzia că ele sunt mai degrabă tentate să folosească în discursul lor valorile societății patriarhale. Argumentele formulate, soluțiile politice propuse, exemplele date conțin un amestec interesant de conservatorism și de emancipare de gen. Stereotipurile și clișeele nu lipsesc nici din opiniile exprimate atât de moderatori, cât și de femeile și bărbații invitați în emisiune. Îngrijorătoare sunt cazurile în care femeile sunt plasate în talk-show pe o poziție inferioară
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
nou” ce încearcă să răstoarne ierarhia tradițională. Povestirea lui se încheie subliniind ideea că bunătatea este intrinsecă ființei umane, de aceea poate fi regăsită în orice clasă socială. „Povestirea sa este plină de optimism, reliefează ideea egalității și a toleranței. Conservatorismul plin de amărăciune al economului, mizantropia și misoginismul se fundamentează pe un pesimism miop.” 97 Zeul Phoebus se comportă ca un om, un 93 David Raybin, art. cit., p. 33. (trad. n.) 94 Ibidem, p. 19. (trad. n.) 95 Geoffrey
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nou” ce încearcă să răstoarne ierarhia tradițională. Povestirea lui se încheie subliniind ideea că bunătatea este intrinsecă ființei umane, de aceea poate fi regăsită în orice clasă socială. „Povestirea sa este plină de optimism, reliefează ideea egalității și a toleranței. Conservatorismul plin de amărăciune al economului, mizantropia și misoginismul se fundamentează pe un pesimism miop.” 97 Zeul Phoebus se comportă ca un om, un 93 David Raybin, art. cit., p. 33. (trad. n.) 94 Ibidem, p. 19. (trad. n.) 95 Geoffrey
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
capacitatea de acțiune. Psihologia cognitivă apără un concept asemănător atunci când spune: „Nu lucrurile ne fac să suferim, ci ideile pe care le avem despre lucruri”. Dacă e adevărat, soluția constă În a ne schimba ideile, și nu situația. E culmea conservatorismului reacționar. Au apărut deja trei tipuri de eșecuri provocate de conținutul scopurilor: mi-am ales greșit scopul (era imposibil, contradictoriu, distructiv); nu am știut să-mi coordonez scopurile cu cele ale altei persoane (căsătorii eșuate); nu am știut să-mi
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
cont de anumite rigori ale expresivității literare. Din păcate, jurnalul nu poate ființa În afara unui limbaj preexistent (chiar dacă există destule Încercări de a ține jurnalul Într-un „limbaj cifrat”). La rândul său, limbajul va imprima o anumită rigoare, un anumit conservatorism și un tip de expresivitate ce decurg din Însăși natura „cuvintelor tribului”. Particularizarea, individualizarea se produc tocmai prin recursul salvator la organizarea intimă a spațiului confesiv. În concluzie, e greu de admis identitatea dintre limbajul intimității și stilul scriiturii. Relația
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nu sunt foarte numeroase. Forța lor se confirmă, în primul rând, prin redundanța și longevitatea apelării, dar și prin capacitatea de a face față unor solicitări incongruente sau chiar contradictorii. Această disponibilitate, probând atât putere de adaptare, cât și un conservatorism greu de înduplecat, este, de altfel, cel mai sigur criteriu de identificare a unui simbol durabil. Propunându-ne să investigăm evoluția unor reprezentări istorice foarte prezente în societatea românească post-comunistă, am ales drept companion constant manualul. El nu vehiculează doar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
În pofida unor asemănări de netăgăduit pe care le prezintă sistemele de partide, cum vor putea partidele și cetățenii să depășească diferențele de cultură politică? Ce reprezintă democrația creștină pentru un irlandez sau un englez? Pentru un belgian sau un francez, conservatorismul n-ar constitui decît o etichetare peiorativă pe care fiecare este gata să o atribuie adversarului? Și aceasta fără a aminti gaullismul sau alte realități naționale cum ar fi populismul irlandez sau naționalismul basc. Desigur, numeroase partide au un trecut
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ele formează "dreapta". Alții folosesc termenul de "partide burgheze", cel mai exact din punct de vedere istoric, dar străin vocabularului politic francez. Scandinavii și elvețienii le numesc "burgheze". În Marea Britanie se preferă termenul de "conservator"; dar cum să vorbești de conservatorism despre un partid care, prin Doamna Thatcher și Major, a dus la transformarea profundă a structurii sociale a țării? Dacă observatorul se oprește la ansamblul partidelor politice care constituie centrul și dreapta în Europa, are o impresie diferită decît cel
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
clandestine, în țările latine. Unele partide de dreapta sau de extremă-dreapta nu se mai bucură de favorurile patronatului și își extrag resursele în principal de la membrii lor, constituind o serie de cazuri aberante. III. Dreapta protestatară Această scurtă analizare a conservatorismului liberal ar rămîne incompletă dacă nu am aminti cîteva elemente exacerbate și extreme. Ele pot îmbrăca fie forme nostalgice și reacționare, fie forma revoltei "poujadiste", a sectoarelor amenințate de clasele de mijloc, fie, în sfîrșit, cea a anarhismului de dreapta
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
regrupa cele trei formațiuni confesionale, în timp ce echipa franceză se dorea diferită de MRP. Găsim chiar și o echipă britanică care strîngea la un loc individualitățile laburiste și conservatoare. Principiul NEI se fonda pe ideologie și nu pe organizare. Sub impactul conservatorismului CDU-CSU, al oportunismului în creștere al DC și al agoniei MRP, echipele internaționale au cedat locul Uniunii Mondiale a Creștin-Democraților, apoi IDC-ului care, regrupînd partide, au dat dovadă de un "laxism" ideologic desăvîrșit. Doar conservatorii rămîn deoparte în ciuda eforturilor
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
sistemele de partide duc la cîteva reflecții sumare: a) După război, s-a putut constata declinul democrației creștine. De mai bine de zece ani, MRP a dispărut de pe scena politică franceză. În Germania Federală ea s-a realiniat pe pozițiile conservatorismului liberal, iar în Italia a suferit o cădere vertiginoasă după o perioadă de strălucire. Ea va corespunde unei anumite părți din Europa, unei "Europe negre" care simbolizează fie Sfîntul Imperiu, fie rețeaua de Cetăți-State guelfe, în funcție de epoci. Nu este sigur
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Rezistența la schimbare este încă manifestă, iar realitatea educației acum la noi se află într-o asemenea stare de îndoială conceptuală și metodologică, nu se conturează încă soluții adecvate, pentru că nu sunt suficient cercetate și fundamentate științific, se persistă în conservatorism, întârziind schimbarea, nu se sintetizează adecvat faptele semnificative acumulate, așteptările, condițiile maturizate. Un aspect important totuși putem semnala aici: diversitatea faptelor-puzzle normale și a celorlalte problematice solicită metodologii eficiente, analize științifice complexe, situație care a fost preluată inadecvat, în defavoarea științei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
izvor al identității noastre. În cultura română, a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, văzute prin filtrul unei sistematizări simplificatoare, reprezintă perioada a patru mari curente 1: liberalismul pașoptist al cărui reprezentant ar fi Bărnuțiu -, conservatorismul junimist al cărui reprezentant de seamă ar fi Maiorescu -, socialismul marxist al cărui reprezentant ar fi Gherea și naționalismul sămănătorist al cărui reprezentant de seamă ar fi Iorga (vezi și Vulcănescu, 1998). Influența acestora se va face simțită și în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
lor de orientări. Cele zece valori de bază despre care Schwartz spune că pot fi identificate în toate societățile sunt: autonomie, stimulare, hedonism, autorealizare, putere, securitate, conformitate, tradiție, benevolență, universalism. Acestea sunt structurate pe două dimensiuni: deschidere la schimbare versus conservatorism și concentrare asupra sinelui versus transcendența sinelui (Schwartz, 1994, 2006). Modelul lui Hofstede propune cinci dimesiuni ale culturii: distanța socială, evitarea incertitudinii, individualism versus colectivism, masculinitate versus feminitate și orientarea către viitor (pentru detalii, vezi Hofstede, 2001). Așa cum am anunțat
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
individuali, exceptând universalismul, care e construit pe baza a trei indicatori. Chestionarul WVS/EVS din 2005 include doar 10 itemi (din cei 21), câte unul corespunzător fiecărei valori. În continuare vom încerca așadar să surprindem pe aceeași axă teoretică tradiționalism (conservatorism) deschidere la schimbare intensitatea identificărilor valorice, cu ajutorul itemilor tip Schwartz de care dispunem. Conform lui Schwartz (2006), pe această axă autonomia și stimularea (adică deschiderea la schimbare) sunt opuse tradiției, conformității și securității (tradiționalismului). Această asumpție teoretică a segregării între
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
am investigat identitatea socioculturală sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunile axiologică și etnospirituală, la care am adăugat nivelul reprezentărilor sociale asupra identificărilor socioculturale. În planul reprezentărilor sociale, am concluzionat, sub rezerva puținelor datelor disponibile, că întoarcerea către tradiționalism sau conservatorism a tinerilor din rural e reflectată și în reprezentările pe care aceștia le au despre ei înșiși. Rezultatele acestea vin în întâmpinarea celor obținute în urma studiului identificărilor pe dimensiunea axiologică. În planul identificărilor pe dimensiunea etnospirituală, interesul pentru și identificarea
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dinamica lor în perioada 1993-2005. Am descoperit, așa cum era de așteptat pe baza teoriilor contemporane dedicate axiologiei socialului, că valorile la care aderă tinerii se grupează sistematic în doi clusteri: unul ce indică deschiderea la schimbare și unul ce arată conservatorismul. Valorile pe care le-am identificat, aparținând primului cluster sunt: suportul pentru modelele alternative de familie, echitatea, permisivitatea, modelul de societate liberal, iar cele din al doilea sunt: religiozitatea, ideea de autoritate, intoleranța, suportul pentru inegalitatea de gen. Analiza de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai mare importanță atât expresiei individuale, cât și valorilor secular-raționale, pe când țările europene catolice atribuie o mică valoare ambelor tipuri de valori. Studiind relațiile dintre religie și valori, cei doi găsesc următoarele corelații: 1. o relație pozitivă între religiozitate și conservatorism pentru că reținerea, ordinea și rezistența la schimbare sunt compatibile cu religiozitatea în cel mai înalt grad; 2. o corelație negativă între religiozitate și deschiderea la schimbare, hedonismul în particular fiind cel mai incompatibil cu ideile religioase; 3. o relație pozitivă
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
mai importanți factori care determină diferențele interindividuale în ceea ce privește preferințele valorice (Schwartz, Huismans, 1995). Schwartz și Huismans (1995) și mai târziu, Roccas (2005) au dezvoltat o serie de ipoteze în legătură cu asocierea dintre cele zece valori de bază și religiozitate. Dintre valorile conservatorismului, religiozitatea ar trebui să fie cel mai puternic asociată cu tradiția și cel mai puțin (dar totuși, pozitiv) cu valorile de tipul conformității și al securității. Valorile corespunzătoare deschiderii spre schimbare ar trebui să fie asociate negativ cu religiozitatea, din moment ce
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
forma" s-ar putea segrega de facto în două entități autonome!). Și ipostaza evidențiată în acest caz (cea de "ideolog") i se părea a fi tocmai cea mai perisabilă, pentru că se referă la un scriitor ce "reprezintă, anume, tradiția națională, conservatorismul istoric, dragostea pentru poezia, limba, legendele populare și, totodată, cultura germană"90. Dar dacă "prin temele lirismului său, prin forma compoziției sale retorice, prin filosofie, prin atitudine socială, prin naționalism și folclorism, caracteristica lui Eminescu este esențial romantică..."91 (înțelege
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
eroului, generată de abundența secvențelor cu caracter reflexiv-teoretic ce "sufocă sâmburul romantic" și afectează estetic narațiunea "lungi discuții filologice despre mahalizarea limbii, etimologii (după moderna Dacoromania!) savante ("desmerdare" din "merda"), teoria fiziologică a pesimismului [...], teoria diferențierii (după E. Lovinescu), teoria conservatorismului". Or, după Călinescu, "o biografie este bună, substanțial științifică atunci când toate momentele ei apar ca momente coerente de manifestare a unui erou" de aceea, romanul Mite ar sta "pe o falsitate principială"196. Lovinescu va răspunde prompt, într-un articol
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Institutul de Studii SudEst Europene (Academia Română). Volume publicate, coordonate și editate (selectiv): Pe urmele "Belgiei Orientului". România la expozițiile universale sau internaționale belgiene de la Anvers, Bruxelles, Liège și Gând, 1894-1935 (2004); Ecouri românești în presa franceză. L'Illustration, 1843-1944 (2005); Conservatorismul românesc (concepte, idei, programe) (2006); Universitate și Politică. Evoluții instituționale românești și trasee europene de formare intelectuală, secolele XIX-XXI, (coordonator, împreună cu Irina Nastasă-Matei) (2014) etc. La Editură Institutul European a mai publicat: Imagini ale identității naționale. România la expozițiile universale
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]