829 matches
-
om muierea/ E sprijinul și raiul și plăcerea;/ Atâta-i de supusă și de bună/ Încât li-i dulce traiul împreună.” 882 Cu toate acestea se recunoaște faptul că succesul oricărei căsnicii ține de înțelepciunea bărbatului de a se supune consoartei: „De vrei să-ți faci văleatul fără teamă/ Fă cum te-nvață dânsa și se cheamă,/ Cred eu, că nu mai poți să rătăcești,/ Ci îndrăzneț cu fruntea sus pășești,/ Așa-i de credincioasă și-nțeleaptă./ Tu dacă vrei să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fost dintotdeauna orb și neiinițiat, un ignorant căruia destinul nu face decât să-i răsplătească prostia și infatuarea pe măsură. Adulterul femeii ar fi avut loc chiar dacă soțul nu ar fi orbit fizic. Redobândind vederea pe neașteptate, Ianuarie își zărește consoarta în părul din grădină, în brațele lui Damian. Femeia nu se pierde nici măcar în fața acestei situații mai mult decât clare și compromițătoare, găsește un răspuns pe 893 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 53. (trad. n.) 894 Charles A. Owen, art.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
femeie care reușește să facă față oricărei situații dificile atunci când dorește, la fel ca și eroinele boccaccești. Soțul femeii, John, nu excelează prin inteligență: „Om gros la teșcherea, dar țărănoi,/ Teslar de meserie”905, însă în materie de alegere a consoartei nu face rabat la tinerețe și, implicit, la gelozie: „Ea număra ani optsprezece - dar/ O cam ținea la cușcă, zuliar,/ Căci se temea babacul să nu-i toarne/ Zvârluga vreun tacâm cumva de coarne,/ Necunoscând - bobleț fiind - povața/ De la Caton
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de obicei, era portretizat soțul într-un fabliau, îi acordă soției o libertate deplină, plecând de acasă câteva zile, nu este supărat din cauza serenadelor intonate de Avesalon și, de fiecare dată, pare în mod real îngrijorat de soarta iubitei sale consoarte. 914 În jurul personajului feminin se desfășoară o adevărată competiție. Neculai și Avesalon sunt cu adevărat pretendenții în această povestire, amintind și de competiția care s-a iscat între pelerini, naratorul istorisirii curente, morarul, ridiculizând tot ceea ce reprezenta l’amour courtois
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Harry este cu totul diferită de răbdătoarea Prudenția, eroina din Povestirea lui Melibeus: violentă și militînd pentru o atitudine feminină defensivă, vrea să schimbe rolurile dintre sexe. Toate femeile care apar portretizate în rama Povestirilor din Canterbury, târgoveața din Bath, consoarta hangiului sau mireasa negustorului, nu se potrivesc cu un model al femeii tăcute, ideale.79 Mai este un personaj negativ care adoptă însă tăcerea. Povestirea neguțătorului sugerează faptul că și tăcerea are subtilitățile ei. Tânăra soție este obedientă de-a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se apăra sau măcar de a rosti un singur cuvânt, de aceea poate nici numele nu îi este indicat, fiind, în cele din urmă, reprimată de soțul ei. Ca și Alison, Mai sau vicleana soție a negustorului din Povestirea corăbierului, consoarta lui Phoebus se implică într-o aventură extraconjugală, dar, spre deosebire de acestea, ea nu are posibilitatea de a se dezvinovăți, de a deveni un subiect activ în cadrul narațiunii, de a-și apăra cauza. Moare rapid, simplu obiect al mâniei necontrolate a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
poruncii să arză cartea-ndată.” 395 Focul vine din nou purificator, distrugând răul metamorfozat în manuscris. Cartea devine un substitut al femeii, un mijloc misogin prin care bărbații își ascundeau de fapt temerile cele mai intime, Jankin preferă „terfelogul” în locul consoartei sale reale, înlocuind plăcerea oferită de relația conjugală cu cea a lecturii. Târgoveața observă că soțul se delectează mai mult cu tainele literelor, „Mereu cetea în el spre desfătare” 396 , decât cu persoana ei, de aceea va distruge instrumentul 390
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
disperarea supușilor săi, care l-ar fi dorit căsătorit, cu urmași ce să-i succeadă la conducerea acelui domeniu. Văzând nemulțumirea și dorința arzătoare a mulțimii de a se căsători, Valter acceptă, cu unica condiție - de a-și alege singur consoarta, datoria supușilor fiind de a arăta alesei respect și supunere deplină: „O veți cinsti oricând ca pe crăiasa/ Heruvilor, oricine-ar fi să fie,/ De vreme ce-oi lua-o de soție.” 784 Iată că, în intenția conducătorului, stăpâna domeniului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
intimitate. Din nou avem note licențioase, situații comice, iar femeia devine credibilă în actele ei de trădare, stârnind nu blamarea, ci compătimirea. Ultima nuvelă a zilei a cincea ne înfățișează tot un soț neputincios, de data aceasta homosexual, pe care consoarta sa nu poate decât să-l apostrofeze, căci era „tânără și zdravănă, o roșcovană plină de draci, căreia doi bărbați i-ar fi trebuit, nu unul”875 și se vede privată, pe bună dreptate, de complexitatea trăirilor unei căsnicii normale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
236 Ianuarie și infidela sa soție Mai, este o mostră a ceea ce nu ar trebui să fie un menaj, ci și propriile confesiuni ale pelerinului narator, neguțătorul, un nefericit care își plânge soarta de a se fi ales cu o consoartă insuportabilă, sunt o dovadă concludentă în acest sens: „Aht, jale, plâns, belea și neajuns/ Cunoscu-le de ajuns și prea de-ajuns -/ Grăi Neguțătorul - și la fel/ știu că le știe orice-nsurățel;/ La mine barem asta-i boală veche/ Căci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
om muierea/ E sprijinul și raiul și plăcerea;/ Atâta-i de supusă și de bună/ Încât li-i dulce traiul împreună.” 882 Cu toate acestea se recunoaște faptul că succesul oricărei căsnicii ține de înțelepciunea bărbatului de a se supune consoartei: „De vrei să-ți faci văleatul fără teamă/ Fă cum te-nvață dânsa și se cheamă,/ Cred eu, că nu mai poți să rătăcești,/ Ci îndrăzneț cu fruntea sus pășești,/ Așa-i de credincioasă și-nțeleaptă./ Tu dacă vrei să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fost dintotdeauna orb și neiinițiat, un ignorant căruia destinul nu face decât să-i răsplătească prostia și infatuarea pe măsură. Adulterul femeii ar fi avut loc chiar dacă soțul nu ar fi orbit fizic. Redobândind vederea pe neașteptate, Ianuarie își zărește consoarta în părul din grădină, în brațele lui Damian. Femeia nu se pierde nici măcar în fața acestei situații mai mult decât clare și compromițătoare, găsește un răspuns pe 893 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 53. (trad. n.) 894 Charles A. Owen, art.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
femeie care reușește să facă față oricărei situații dificile atunci când dorește, la fel ca și eroinele boccaccești. Soțul femeii, John, nu excelează prin inteligență: „Om gros la teșcherea, dar țărănoi,/ Teslar de meserie”905, însă în materie de alegere a consoartei nu face rabat la tinerețe și, implicit, la gelozie: „Ea număra ani optsprezece - dar/ O cam ținea la cușcă, zuliar,/ Căci se temea babacul să nu-i toarne/ Zvârluga vreun tacâm cumva de coarne,/ Necunoscând - bobleț fiind - povața/ De la Caton
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de obicei, era portretizat soțul într-un fabliau, îi acordă soției o libertate deplină, plecând de acasă câteva zile, nu este supărat din cauza serenadelor intonate de Avesalon și, de fiecare dată, pare în mod real îngrijorat de soarta iubitei sale consoarte. 914 În jurul personajului feminin se desfășoară o adevărată competiție. Neculai și Avesalon sunt cu adevărat pretendenții în această povestire, amintind și de competiția care s-a iscat între pelerini, naratorul istorisirii curente, morarul, ridiculizând tot ceea ce reprezenta l’amour courtois
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu le ajunge leafa. Apoi pleacă la dame. Tot la Brăescu, un personaj îi cumpără nevestei adorate un patefon. Apoi bea cu amicii 72 de pelinuri în șase inși, o duzină de om! Ajuns acasă cam la ziuă, își găsește consoarta în pat cu timidul său chiriaș. Le pune la patefon Deșteaptă-te române și pleacă. Să se sinucidă eventual. „Strofe cu pelin de mai contra Iorga Neculai” scrie și Păstorel, mare expert în vin și nu numai. Pelinul de mai
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
literatură. Chiar și într-a noastră. Trenurile lui Caragiale merg încet și poposesc îndelung în gări. E timp de taclale și de acțiuni previzibile. Trenul regal stă 25 de minute în urbea Z. Și tot nu e destul. Trenul Miței, consoarta amicului din C.F.R., face pauze imense în care călătorii mănâncă gogoși pe peron. Soacra lui Mialache, în trenul de plăcere spre Sinaia, are timp să cumpere vișine dintr-o gară secundară în care acest tren oprește nesmintit. Expresul București-Berlin face
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
niciodată pentru așa ceva ! Ca să nu spun de-un subprefect care-ar trebui să aibă de lucru ! * ZIUA FEMEII este mare sărbătoare fără a fi în calendar. E altfel de religiozitate, generată de recunoașterea acelei norme și jumătate de muncă pentru consoarta bărbatului și rolul de mamă. Băieț ii de la TV.V. - UNISON s-au întrecut pe ei înșiși, reușind, sâmbătă, 8 martie, un spectacol dezbatere, de zile mari, în transmisie directă. Cineva dintre invitați spunea că așa se explică autoritatea noastră în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Crețu (Buzatu) merge pe rute ocolitoare către... Bruxelles, Strassbourg, ș.a.m.d., arătându-se unde-i nevoie sau nu. E singura care combate, combate cu alegătorii. Președintele pe județ se ascunde în barbă și "pe teren" de-a braț cu consoarta. O împinge în Parlamentul European să n-o mai vadă pe-acasă. O fi om cu frica lui Dumnezeu dacă și lipsește copilul de mamă și pe sine de cafeaua liniștită de acasă ? Noroc de siamezul Mihalachi care ține bine
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și după ce oamenii de știință au închis tricourile într-o cutie ținută la rece timp de o săptămână! Rezultatele obținute sugerează că ovulația nu poate fi disimulată și că, grație mirosurilor, bărbații ar putea utiliza ovulația pentru a-și alege consoarta (Singh și Bronstad, 2001). Și, pentru a încheia, un mic experiment despre frică și mirosul ei... Cercetătorii au vrut să știe dacă frica poate fi detectată pe baza mirosurilor corporale umane. Ei au cerut unor femei să poarte sub axilă
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
La fel și în cazul omului, dominanța percepută crește când femeia este mai fertilă. Ceea ce îi uimește pe cercetători este faptul că femeile determină involuntar acest comportament masculin. Soții devin mai atenți la fețe și la masculinitatea altor bărbați când consoarta lor se apropie de ovulație pentru că în timpul fazei celei mai fertile a ciclului femeile tind să prefere partenerii care au un nivel mai ridicat de testosteron, iar chipurile mai masculine reflectă aceste calități. Dacă forma și structura feței sunt buni
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
în Froro, în îndepărtatul nord al Scandinaviei. Mai hermafrodită decât aliniată unuia dintre sexe, anatomia ei bisexuală îl impresionează pe Zenon, care susține că ar fi putut fi un partener masculin pentru un alt bărbat 78. Aici se încadrează și consoarta obscenă și neinițiată a lui Henri II, Caterina de Medici (1519-1589), a cărei bisexualitate era legendară în lumea lui Zenon. Probabil că Yourcenar a construit-o după modelul anticei grecești Baubo (vezi nota explicativă p. 130) pentru că a scris în
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
reținut ca fiind mai înjositor din toate datele păstrate despre Socrate, și anume modul de comportament al acestuia cu nevasta. Căci o Xantippă parodiată, împingând la extreme, în grotesc și instinctual, trăsăturile celei dintâi, se vrea a fi și Fortunata, consoarta pe care Trimalchio când o laudă, subliniind atracția sexuală pe care ar putea-o exercita ea asupra mesenilor, lucru de neconceput în dialogurile socratice ("Nimeni dintre voi n-o roagă pe Fortunata mea să danseze? Credeți-mă: n-o taie
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
meritele atribuibile fiecărui mare personaj din istorie, indiferent dacă se face referire la persoane reale sau la personaje mitologice ori de altă natură. Procedeul inversării este practicat pe scară largă de Rabelais, el neuitând nici auguștii conducători ori augustele lor consoarte ș.a.m.d., căci Epistemon mărturisește că i-a văzut: "Pe Alexandru Machedon cârpind încălțări vechi și câștigându-și viața cu destulă trudă, Xerxes vinde muștar, Romulus e negustor de sare, Cicero, tăietor de lemne, Enea, tâmplar, Ahile, tăbăcar, Agamemnon
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
etc. - putea fi aplicat și în cazul soldatului. Deși meseria soldatului putea fi mult mai respingătoare și periculoasă decât celelalte profesii lumești, totuși, în linie de principiu, nu exista nici o diferență. Situația unui creștin practicant, zi de zi, alături de o consoartă păgână era expusă anumitor riscuri; cum se putea regăsi o soție creștină alături de un funcționar sau judecător păgân? Cât de teribile puteau fi dificultățile în care se aflau în continuu sclavul creștin sau, și cu atât mai mult, sclava unui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
năpastă nu se compară cu năpasta năpastelor: cu molima care ne macină sănătatea și viața: conducerea actuală. Un tânăr om politic spunea nu demult, că președintele nostru este cel mai mare accident istoric cunoscut vreodată. Amintirea dictatorului Ceaușescu și a consoartei sale, s-au estompat demult în ceață. Cel puțin, de abia acum se vede, că ei aveau ca țel, bunăstarea materială a omului, condiții decente de locuit și un serviciu pe toată viața. Dar aceștia de acum, nu suportă termen
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]