909 matches
-
I-am făcut rost de niște haine civile. S.B.: Putea fi luat drept altcineva și omorât degeaba. A.I.: Da. Eu am fost prudent. Puteam în ura aceea generalizată să-l omor pe ăsta sau pe cel ce ieșea din casa conspirativă și probabil că nu aș fi fost sancționat, dar am preferat să mă gândesc de două ori. Întâlniri cu oameni importanți: Dumitru Mazilu și Nicolae Cămărășescu S.B.: La alte acțiuni ați mai participat? I.A.: Da, încă la două foarte
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
și Mazilu fusese cuprins de frică pentru că atunci când am ajuns era congestionat de teamă. S.B.: În ce alte acțiuni v-ați mai implicat? I.A.: Lângă Palat erau niște case și acolo a fost o arhivă și, cred, o casă conspirativă. Eu i-am întrebat ulterior pe vecini dacă știau a cui era casa și ei nu au zis că nu, dar că se perindau mulți oameni, bărbați și femei, pe acolo. Unii au crezut că era bordel, dar unul mai
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
a cui era casa și ei nu au zis că nu, dar că se perindau mulți oameni, bărbați și femei, pe acolo. Unii au crezut că era bordel, dar unul mai isteț a zis că probabil că era o casă conspirativă și că cei ce veneau acolo erau în misiune. În perioada ceea, mă gândesc eu acum, Nicolae Cămărășescu umbla să scoată niște documente de acolo și lumea, văzându-l, a venit repede la noi să ne spună că cineva trăgea
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
fost arestat de Securitate și torturat, dar știți cum s-a întâmplat? S.B.: Cum? G.Ș.: A fost luat pe 21 decembrie. S.B.: Atunci când s-au făcut mai multe arestări. G.Ș.: A fost luat și dus la o casă conspirativă de-a noastră, pe la Băneasa și a avut tot ce a vrut. Când s-a ocupat piața și a fugit Ceaușescu cu elicopterul, s-a dus o mașină, l-a dus în București și l-a lăsat acolo. Aceasta a
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
ca scrieri dramatice. Prima tinde să actualizeze apoteotic personalitatea celui mai combativ cărturar al Școlii Ardelene, reliefând trei momente din viața lui (întemnițarea, găzduirea la poetul Nagy László și ultimul drum, cel de la Oradea la Sinea), cu imaginarea unor acțiuni conspirative. A doua piesă, cu subiect din actualitate, inserează o intrigă sentimentală într-o dramă socială: construirea și surparea unui stadion. O demipoetă, Irina Brumaru, căsătorită cu un inginer, vrea să îl despartă pe șeful acestuia, Dan Celmare, de soție și
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
Monarhiei din Iulie și al celui de-al doilea Imperiu au fost organizate - și reprimate - numeroase conspirații: a carbonarilor, a neobabuviștilor, a anarhiștilor* și a republicanilor adepți ai insurecției - ca Auguste Blanqui, teoretician al „punerii mâinii pe arme”. Această tradiție conspirativă a fost practic abandonată în Franța după eșecul Comunei, dar ea a luat amploare în țări în care puterea a fost dictatorială. Printre revoluționarii ruși*, ea ia forma cea mai radicală, teoretizată de către Serghei Neceaev în Catehismul revoluționarului. în 1912
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
luat amploare în țări în care puterea a fost dictatorială. Printre revoluționarii ruși*, ea ia forma cea mai radicală, teoretizată de către Serghei Neceaev în Catehismul revoluționarului. în 1912, în Ce-i de făcut? Lenin* preconizează crearea unei organizații* cu funcționare conspirativă: disciplină severă, practica ilegalității, acte false, case și tipografii clandestine. Combătută timp de decenii de către poliția politică a țarului, Ohrana - care practică infiltrarea, deghizările și manipularea -, conspirația creează la revoluționari o psihologie paranoică, marcată de obsesia complotului, a trădării și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de decenii de către poliția politică a țarului, Ohrana - care practică infiltrarea, deghizările și manipularea -, conspirația creează la revoluționari o psihologie paranoică, marcată de obsesia complotului, a trădării și a fidelității față de grup. în URSS*, în timpul și după războiul civil, activitatea conspirativă rămâne modalitatea de funcționare a PCUS*. Astfel, Stalin* creează în sânul secretariatului Biroului Politic o secție secretă care, funcționând în mod cvasiclandestin față de ceilalți conducători, îi permite să acapareze încet-încet controlul aparatului. Această secție asociază la activitățile sale decât oameni
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
special, Stalin și Mao, trăiesc într-un fel de clandestinitate, nimeni - cu excepția gărzii lor personale și a adjuncților direcți - neștiind întotdeauna unde se află - la Kremlin, într-o vilă sau alta, sau poate în deplasare. în Internaționala Comunistă* (IC) „munca conspirativă” este impusă ca metodă de organizare, prin cea de-a 3-a din cele 21 de condiții de a fi admis în IC: „Este de datoria comuniștilor să creeze pretutindeni, în paralel cu organizația legală, un organism clandestin, apt să
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a 3-a din cele 21 de condiții de a fi admis în IC: „Este de datoria comuniștilor să creeze pretutindeni, în paralel cu organizația legală, un organism clandestin, apt să-și îndeplinească la momentul decisiv datoria față de revoluție” „Munca conspirativă” ține de Departamentul de Legături Internațional (OMS), însărcinat să-i călăuzească în itinerarul lor clandestin spre URSS pe responsabilii comuniști străini, și să organizeze deplasări în afara URSS pentru emisarii și instructorii clandestini ai IC. El trebuie de asemenea să furnizeze
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pentru propagandă și pentru întreținerea aparatului lor permanent. încredințată mai întâi lui Ossip Piatnițki, conducerea OMS îi va reveni, după 1935, reprezentantului NKVD în conducerea IC, Meir Trilisser. Odată cu stalinizarea puterii sovietice și a partidelor comuniste, începând din 1928-1929, „munca conspirativă” se generalizează. în fruntea fiecărui PC, îndărătul fațadei cu o funcționare aparent democratică și adesea fără știrea militanților, „munca conspirativă se structurează în jurul secretarului general și al oamenilor de încredere care întrețin legături secrete cu IC și cu PCUS, chiar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1935, reprezentantului NKVD în conducerea IC, Meir Trilisser. Odată cu stalinizarea puterii sovietice și a partidelor comuniste, începând din 1928-1929, „munca conspirativă” se generalizează. în fruntea fiecărui PC, îndărătul fațadei cu o funcționare aparent democratică și adesea fără știrea militanților, „munca conspirativă se structurează în jurul secretarului general și al oamenilor de încredere care întrețin legături secrete cu IC și cu PCUS, chiar cu Stalin personal. Orice militant sau cadru comunist, la curent cu vreun „secret de partid”, nu trebuie să fie interesant
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
H.E. Krugman, E. Lewin, H. Wriggins), The Appeals of Communism, Princeton University Press, Princeton NJ, 1954, p. 396. 20 A. Dallin, George W. Breslauer, Political Terror in Communist Systems, Stanford University Press, Stanford, 1970, p.6. 21 L. Nastasa, " Conduita conspirativă sub regimul comunist: mit și realitate", in L. BOIAV (ed.), Miturile comunismului românesc, Nemira, București, 1998, p. 203. 22 Declarația lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gh. Ionescu, Comunism în România 1944-1962, Oxford University Press, Londra, 1964, p. 201. 23 C. Coposu, Dialoguri
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
înțelegeam - numai eu îi ziceam Vania. Ea îl striga mai mult Ionică“ (5, 343). footnote> ori Vera. În timp ce pentru mama, Smaragda Theodorovna, era numai Vania, pentru mama Irina era cînd puiul sau puișorul, cînd Pimperlicul <footnote Pimperlic devine și numele conspirativ al lui Vania. footnote> , cînd zărghitul („Pimperlicule dragă! Puiul mamei! Dragul mamei!“ ‹2, 32›). Apariția numelui Ion, în loc de Vania, este neconvingătoare în prima parte din punctul de vedere al esteticii romanului. Ține mai mult de dorința autorului de a marca
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Aleksandr Țancov, dar a susținut venirea la putere a lui Aleksandr Malinov, un politician moderat, cu care relațiile diplomatice bilaterale ar fi fost îmbunătățite vizibil. Scopul acestor acțiuni diplomatice ale Moscovei a fost „de a risipi orice bănuială” despre activitățile conspirative în Balcani și de a intra „pe cale legală și internațională” în legătură cu toate statele din regiune. D.P.S.G. și-a instalat la mijlocul anilor `20 un birou de informații la Viena, cu scopul de a fi la curent cu toate problemele de interes
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Federației Balcanice, ale partidelor comuniste din Peninsula Balcanică, precum și cu coordonarea birourilor revoluționare comuniste din Cehoslovacia, România și Ungaria. În urma reorganizării, secțiunea balcanică a Kominternului, cu sediul la Viena, avea în sarcină propaganda prin literatură, legăturile de informații și legăturile conspirative. Federația Balcanică a fost împărțită în birouri speciale revoluționare balcanice, pentru fiecare țară în parte, și tipărea revista „Fédération Balcanique” la Viena în limbile germană, franceză și în cele balcanice. Biroul revoluționar al Partidului Comunist bulgar era condus de Gavril
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
trebuia să întrețină legături, să procure fonduri, să asigure serviciul de curieri, dar și să conducă grupele studenților comuniști de la Viena, Praga, Berlin și Paris. Un alt birou al secției era cel al minorităților din Balcani, condus de Vladislav Linin (conspirativ Kiklin), care se structura în mai multe subbirouri: cel macedonean (condus de G. Zancov și P. Schatev), cel albanez (Al. Bosnjak) și cel al croaților, mahomedanilor, slovenilor și muntenegrenilor (Lazăr Perhovici, Pavel Bastajic și Mustafa Golubovici). Secțiunile balcanice ale Kominternului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Fuad-Pașa, îndreptat contra guvernelor de la Sofia și Atena. Ultimul birou al secțiunii se afla la... Viena, dar se ocupa doar de coordonarea acțiunilor întreprinse de Emigrațiunea Comuniștilor Revoluționari din Bulgaria, România, Iugoslavia și Ungaria, avându-l în frunte pe Podvojskerin (conspirativ Dolin). Prin infiltrările inițiate în cadrul mișcării comuniste din Viena, agenții D.P.S.G. au identificat și membrii din conducerea acestor structuri comuniste. Astfel, secțiunea balcanică era condusă de Koplarov și Mazutin, iar Federația Balcanică de Gh. Dimitrov, I. Luganovski și alți nouă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
basarabeni, unguri, dobrogeni - și era condus de Iosif Socar din Chișinău. Legătura comuniștilor cu sindicatele din România se efectua prin Willi Roth și Tanceru, conducătorii sindicatelor din București, dar și prin cunoscutul jurist Costa-Foru. Documente editate recent atestă că Roth (conspirativ Cucu), era binecunoscut la Siguranță încă din 1924, când a fost ales în conducerea P.C.R. În august 1926 a devenit membru în Biroul Politic și secretar cu probleme organizatorice pe țară dar, fiind arestat de Siguranță, a devenit informator în schimbul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
era plecat după instrucțiuni și aprovizionare cu diferite materiale (manifeste, arme, muniții, bani) în U.R.S.S. Agentul Siguranței dobrogene a reușit să se infiltreze într-un mediu comunist local și, apoi, să pătrundă în anturajul unui trimis sovietic, Flor Ivanovici (conspirativ Ceadar) care, după ce l-a remarcat, l-a testat și «recrutat» pentru a lupta de partea Uniunii Sovietice. «Convins» de justețea cauzei comuniste, agentul a câștigat repede încrederea lui Ceadar, care l-a numit în fruntea grupei de spionaj din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Convins» de justețea cauzei comuniste, agentul a câștigat repede încrederea lui Ceadar, care l-a numit în fruntea grupei de spionaj din Brăila, punându-l în contact cu alți agenți pe care îi avea în zonă. Informatorul a primit numele conspirativ Crot și a devenit șeful grupului comunist „Iaceica”, obiectivele sale fiind procurarea de informații militare din județele Brăila și Galați, precum și propaganda printre locuitori, mai ales în mediul rural și muncitoresc. În perioada 5-19 decembrie 1926, Ceadar a fost plecat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
interesat. Cercetările, desfășurate în continuare, nu au elucidat cine era acel Stănculescu, de la care au fost obținute regulamentele militare. Foarte posibil ca, având în vedere ilegalitatea în care își desfășura activitatea mișcarea comunistă, acel nume să fi fost unul fals, conspirativ, așa cum se proceda, de obicei, în asemenea cazuri. Pe de altă parte, regulamentele și instrucțiunile obținute de sovietici erau, în cea mai mare parte, depășite, armata română utilizând deja alte manuale de instrucție. Dacă rezultatul final nu a fost concludent
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
serviciului de informații și presă al U.R.S.S. în România, referitor la înlocuirea lui Nicolae Titulescu. Acesta a lăudat activitatea ministrului - „prin politica sa cinstită, dar poate prea independentă, a devenit incomod” - și a pus înlăturarea sa pe seama unui „complot conspirativ”, în care „un rol preponderent” l-a avut Dinu Cesianu, reprezentantul României la Paris. Totodată, demiterea ministrului nu a îmbunătățit imaginea și situația țării - „politica flotantă, politica de oscilațiuni subite, nu inspiră încredere nimănui” - nici măcar în tabăra adversarilor lui Titulescu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pentru siguranța și ordinea internă”. În pofida problemelor, structura informativă a I.G.J. a reușit să penetreze la vârf mișcarea comunistă, astfel încât, la 10 august 1935, prin Ordinul de Informații nr. 44, sectoarele teritoriale au primit, în copie, raportul comunistului „cu numele conspirativ «Tars», care activează în conducerea centrală a partidului comunist din România” și din care a rezultat că s-a ținut ședința comitetului regional, ocazie cu care s-a stabilit planul de muncă al mișcării pentru perioada următoare. Sectorul Informativ Chișinău
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
eventuale acte de spionaj, sabotaj și propagandă subversivă. Secția II-a Contrainformații a fost reorganizată în scopul eficientizării, pentru a contracara ofensiva spionajului străin în România, astfel: - Conducerea secției, care a fost ocupată de Niki Ștefănescu (1932-1937) și Florin Becescu (conspirativ Georgescu, 1937-1942). - Secretariatul, cu următoarele compartimente: presă, tehnic și arhivă. - Atașatura justiției militare, alcătuită din ofițeri magistrați, însărcinați cu instrumentarea cazurilor de spionaj, sabotaj și terorism identificate de Serviciul Secret. Grupa 1 Contrainformații, structurată pe compartimentele Evidență și Agentură, avea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]