9,983 matches
-
legislativă cuprinsă în art. II art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 se regăsește și în cuprinsul art. 6 din Legea nr. 285/2010 , iar aceste din urmă dispoziții au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate. În acest sens, prin Decizia nr. 166 din 19 martie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 18 iunie 2013, Curtea, analizând o excepție de neconstituționalitate cu o motivare similară raportată la încălcarea acelorași dispoziții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271530_a_272859]
-
în cauza de față, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 475 din 16 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 11 august 2015, prin care a invocat jurisprudența sa și a constatat constituționalitatea acestora. La paragraful 19 al acestei decizii, Curtea a reținut că "diferențele de salarizare apărute sunt rezultatul schimbărilor legislative care au intervenit de-a lungul timpului în această materie, în special între legislația anterioară anului 2010 și cea ulterioară acestui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271530_a_272859]
-
de atac, art. 131 alin. (1) referitor la rolul Ministerului Public și art. 132 alin. (1) referitor la statutul procurorilor. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au constituit în numeroase rânduri obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 1.668 din 15 decembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 23 februarie 2010, Decizia nr. 512 din 9 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247063_a_248392]
-
urgență a Guvernului nr. 43/1997 a fost modificat anterior sesizării Curții, mentinandu-se însă în noua redactare aceeași soluție legislativă. În consecință, Curtea, în temeiul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , urmează să se pronunțe asupra constituționalității dispozițiilor legale în noua redactare, adică asupra unor dispoziții legale care sunt în vigoare. Prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 21 din 28 septembrie 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 29 septembrie 1998
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124455_a_125784]
-
nici în art. 5 și nici în alte articole, nu face nici o precizare cu privire la faptul ca dispozițiile art. 5 se aplică și contractelor de credit încheiate anterior datei intrării în vigoare a ordonanței, aceasta nefiind de altfel o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare în timp a dispozițiilor legale respective, cu privire la care este competența să se pronunțe instanță de judecată. Deoarece nu au intervenit elemente noi care să determine modificarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția pronunțată prin deciziile nr. 181/1998
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124455_a_125784]
-
ale Legii nr. 165/2013 . 15. În ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 din Legea nr. 165/2013 , referitoare la acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte, se observă că acestea au mai format obiect al controlului de constituționalitate. Prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, Curtea a apreciat că acestea constituie modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277317_a_278646]
-
de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia: Faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective" ( Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, inegalitatea de tratament juridic prin comparație cu acele persoane ale căror dosare de despăgubire au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277317_a_278646]
-
spus, inegalitatea de tratament juridic prin comparație cu acele persoane ale căror dosare de despăgubire au fost deja soluționate sub imperiul Legii nr. 247/2005 , adică anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 , nu reprezintă un viciu de constituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea aceluiași principiu mai sus amintit, tempus regit actum. 17. În ce privește atribuția Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor de a valida/invalida în tot sau în parte deciziile emise de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277317_a_278646]
-
de necompetență a efectuării urmăririi penale de către procurorul militar din cadrul Direcției Naționale Anticorupție". Astfel de critici nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată", prin raportarea textelor de lege criticate la dispoziții și principii ale Constituției, iar nu la situația concretă în care aceste texte sunt aplicate. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217883_a_219212]
-
446 din 29 octombrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 10 decembrie 2013, s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor de lege criticate din perspectiva acelorași prevederi constituționale invocate și în cauza de față, constatând constituționalitatea acestora, pentru considerentele ce urmează. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2010 și celor ale art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 , Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261490_a_262819]
-
proprietate" și "drept de creanța". În ceea ce privește invocarea, în susținerea excepției, a încălcării dispozițiilor alin. (3), (7) și (8) ale art. 41 din Legea fundamentală, Curtea constată că acestea nu au incidența în cauză, întrucat prin reglementarea legală supusă controlului de constituționalitate nu se dispune măsură exproprierii pentru cauză de utilitate publică și nici cea a confiscării în ceea ce privește depozitele bancare. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141976_a_143305]
-
fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992 , republicată, cu modificările ulterioare, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate. 10. Obiectul controlului de constituționalitate, astfel cum este menționat în sesizare, îl constituie dispozițiile Legii pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare. Însă, din motivarea obiecției de neconstituționalitate reiese că autorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276972_a_278301]
-
în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat". 29. Or, așa cum a precizat Curtea prin Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016 , paragraful 57, nu se pune "nicio problemă de constituționalitate în măsura în care cheltuiala realizată potrivit legii analizate ar fi fost cuprinsă în bugetul de stat". 30. Așadar, cheltuiala determinată de majorarea salarială de 10% pentru personalul expres menționat în textul criticat era previzionată în deplină cunoștință de cauză în bugetul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276972_a_278301]
-
131 referitoare la rolul Ministerului Public. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 1.041 din 14 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 27 octombrie 2010, s-a pronunțat cu privire la constituționalitatea textelor de lege menționate în raport cu aceleași prevederi constituționale și cu motivare similară. Cu acel prilej, Curtea a constatat că aceste texte de lege "au în vedere ipoteza în care o faptă ce a fost urmărită ca infracțiune la regimul circulației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234674_a_236003]
-
să mai analizeze împrejurările în care a fost săvârșită fapta și fără să mai aprecieze dacă a fost încălcată vreo regulă de circulație". În fine, Curtea nu a putut reține nici critica potrivit căreia textele de lege supuse controlului de constituționalitate creează o situație discriminatorie între persoanele cărora le-a fost suspendat dreptul de a conduce pe drumurile publice, ca măsură complementară pentru săvârșirea unei contravenții la regimul rutier, și cele care au fost cercetate penal pentru infracțiuni la regimul rutier
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234674_a_236003]
-
Constituțională poate fi sesizată în cazurile expres prevăzute de art. 146 din Constituție, republicată, sau de legea sa organică", precum și dispozițiile art. 146 lit. a) din Constituție, care stabilesc expres și limitativ subiecții care pot sesiza Curtea Constituțională pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare, Curtea constată că cererea mai sus arătată este inadmisibil��. CURTEA, examinând obiecția de neconstituționalitate, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul judecătorului-raportor, dispozițiile criticate, reține următoarele: 63. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
lit. a) din Constituție și ale art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate formulată de cei 70 de deputați. 64. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competențe exercitate de unele ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a unor măsuri de reformă privind administrația publică. Această lege a fost adoptată în temeiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică. ... (5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice". Prezentarea reglementării ce formează obiectul controlului de constituționalitate 70. Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competențe exercitate de unele ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a unor măsuri de reformă privind administrația publică este structurată în zece titluri, după cum urmează: Titlul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
fundamentare comună. De asemenea, anexele Documentului strategic depus la dosar evidențiază ample măsuri de descentralizare propuse a fi realizate, în mai multe domenii, dintre care prezenta lege vizează doar o parte. Este adevărat că legea ce formează obiectul controlului de constituționalitate privește doar "unele măsuri de descentralizare" și "unele măsuri de reformă", ceea ce ar sugera o abordare graduală în cadrul strategiei propuse. Cu toate acestea, nu rezultă din documentele transmise Curții dacă măsurile stabilite prin această lege se susțin indiferent de procesul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
elaborate astfel de standarde nici măcar la nivel estimativ; or, având în vedere importanța și complexitatea acestora, elaborarea standardelor era necesar să fie realizată anterior adoptării prezentei legi. 101. În același sens, transferul de competențe reglementat prin legea supusă controlului de constituționalitate nu respectă, sub aspectul clarității, preciziei și previzibilității normei, cadrul general impus prin Legea-cadru nr. 195/2006 . Potrivit art. 19-28 din această lege, competențele pot fi exclusive, partajate și delegate. Pentru a se realiza o asemenea departajare strictă a acestora
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
determina o interpretare și aplicare divergentă a normei pe întreg teritoriul statului. Toate acestea demonstrează o lipsă de coerență a reglementărilor prezentate în raport cu cadrul juridic preexistent. B) Titlul III - Măsuri de descentralizare în domeniul culturii 110. Legea supusă controlului de constituționalitate prevede un număr de 24 de atribuții în sarcina direcțiilor județene pentru cultură, respectiv a municipiului București. Acestea sunt, în principal, preluări cu adaptările impuse de noul cadru legislativ ale atribuțiilor actualelor direcții pentru cultură județene, care se regăsesc atât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
20 noiembrie 2006, cu modificările ulterioare, sau Legea muzeelor și colecțiilor publice nr. 311/2003 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 15 noiembrie 2006, cu modificările ulterioare. 111. Curtea observă că legea supusă controlului de constituționalitate modifică, sub aspectul competențelor, în mod expres, doar Legea nr. 422/2001 , republicată, cu modificările ulterioare, și Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. În aceste condiții și în lipsa unor norme exprese de modificare/abrogare, după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
centrale, cât și de cea locală. De aceea, legiuitorul ar fi trebuit să reglementeze într-un mod clar, precis și previzibil condițiile în care se exercită activitatea menționată, precum și autoritățile publice implicate în realizarea sa. 118. Legea supusă controlului de constituționalitate modifică art. 20 alin. (1) lit. g) din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 755/2001 , cu modificările ulterioare, în sensul că, după caz, consiliul județean/Consiliul General al Municipiului București autorizează funcționarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
după caz, și înfrângerea art. 1 alin. (5) din Constituție, demonstrând o lipsă de coerență a reglementărilor prezentate în raport cu cadrul juridic preexistent. D) Titlul V - Măsuri de descentralizare în domeniul învățământului preuniversitar 129. Titlul V al legii supuse controlului de constituționalitate menține numai Palatul Național al Copiilor ca unitate conexă a Ministerului Educației Naționale, în timp ce palatele și cluburile copiilor și elevilor sunt excluse din această categorie, fără însă, a se stabili subordonarea acestora față de vreo autoritate publică, ci doar faptul că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
de un director executiv numit în condițiile legii prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Sport și Tineret. 143. Atribuțiile acestor direcții sunt prevăzute la articolul unic alin. (5) al capitolului I din titlul VIII al legii supuse controlului de constituționalitate. Curtea observă că lit. o) și ș) ale acestui text conțin aceeași soluție legislativă, ele repetându-se, ceea ce este inadmisibil într-o bună tehnică legislativă. 144. Caracterul lacunar și vag al reglementării este de natură a atrage încălcarea art. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]