1,488 matches
-
continuă refacere de sine, cumplitelor forțe din interior reprezentate de dat și de nimic care tind să-l destrame. Totuși, el este ceea ce este numai printr-o/pentru o conștiință. Prin retragere, sustragere, contragere toate, poziționări ale sale față de conștiința constituantă el rămâne în ființă, trecându-și datul (propriu) în condiția nimicului (propriu) și pe acesta din urmă în cea dintâi; altfel spus, trecându-se pe sine însuși când în condiția de dat pur și simplu, când în aceea a nimicului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
altfel spus, trecându-se pe sine însuși când în condiția de dat pur și simplu, când în aceea a nimicului acestuia, ca expresie a unei neîncetate lupte lăuntrice a unității fenomenale, adică, în ultimă instanță, ca veritabil hybris al conștiinței constituante. Toate aceste fapte, care vizează atât aspectul operațional al constituirii fenomenale, cât și aspectul obiectual al acesteia, sunt posibile numai datorită intenționalității; fiindcă aceasta are în structura sa complexă, operațional-obiectuală, atât condițiile de posibilitate ale "datului", cât și pe cele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensibilitate, spre exemplu, vizual, un obiect aflat acum în fața noastră o carte așezată pe masă condiția de "dat" este aceea care se impune; dar numai în sens sensibil (vizual) și numai în măsura în care este posibilă o "imagine" doar sensibilă pentru conștiința constituantă, în forma unei imagini integrale a "obiectului". Dacă nu este posibilă aceasta (o cunoștință exclusiv sensibilă în forma imaginii integrale a obiectului), intervenția conștiinței trebuie să fie în sensul reorizontalizării "obiectului", pentru a-l cunoaște și altfel, de exemplu, "categorial
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
obiectului", pentru a-l cunoaște și altfel, de exemplu, "categorial". Acum, ceea ce capătă sens pentru o clipă este tocmai condiția de nimic a posibilului obiect. Pe de o parte, acesta apare ca un fapt al limitării din sine a conștiinței (constituante), iar pe de altă parte, ca un exces al acesteia, care îl cuprinde, totuși, chiar și atunci când se sustrage în condiția datului sau se retrage în aceea a nimicului. De aici lipsa de semnificație a unei "fenomenalități" pure în privința surprinderii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și prelucrat "subiectiv". Identitatea și am în vedere acum mai degrabă identitatea ne-formală, nu principiul logic al identității este condiția sub care ne apare ceva, este datul însuși ca dat. Ea apare conștiinței odată cu "obiectul" față de care se poziționează constituant. Reconstruită prin opoziție față de ceva din sine (opoziție reflexivă) sau față de ceva din afară de sine (opoziție transcendentă) -, identitatea datului (donației sensibile, de exemplu) nu mai este ea însăși "datul" nu mai este "dat", ci "obiect constituit" și devine unitate obiectuală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de atribuiri el însuși infinit); de aici aporia: Dumnezeu este infinit, necesar etc., dar odată ce el apare constituit ca subiect de judecată, toate aceste predicate capătă sens de potențialitate, atrăgând subiectul lor în același registru al potențialității. Prin urmare, conștiința constituantă nu poate închide aporia actualității și potențialității lui Dumnezeu. Din această aporie se trag cele mai multe imagini teoretice (în fond, judicative) ale lui Dumnezeu și tot de aici provine și confruntarea ideologiilor religioase. Am putea admite că teologia apofatică, prezentă în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cunoașterea poate avea ca obiect lucrurile (ființările date pentru experiență, puse în sens de către conștiința prelucrătoare), dar și ceea ce corespunde "temeiului" acestora (ceva care nu are condiția de lucru și este așezat în sens într-un mod diferit de către "conștiința constituantă").58 Deschiși astfel către un nou orizont aporetic privind rosturile analiticii și dialecticii, am putea susține deocamdată, provizoriu că raționamentul corect este forma pe care o prinde gândirea mai cu seamă atunci când își ia ca obiect ceea-ce-este un lucru (adică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe de o parte, discipline logice care se ocupă cu diferența dintre raționamentul corect (științific și dialectic) și cel incorect, sofistic, iar pe de altă parte, sunt tipare ale discursului, scenarii normative în care acesta se încadrează. Însă conștiința întrebătoare, constituantă (în sens fenomenologic), deoarece a constituit (poate doar a instituit) un sens pentru o preluare a tradiției aristotelice, conștiința "sensibilizată" față de problema temeiului (structurală logicii-organon), fie acesta gândit, deocamdată, ca nimic, ne poate da un sens despre un temei mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de un element al său care să "atingă" adevărul (întru posibila sa identitate cu el). Acest element îl constituie verbul, "este"; dar am putea spune că tocmai "este", dacă atinge adevărul, atunci reprezintă însuși adevărul (pentru judecată sau sub condiționările constituante ale acesteia). De fapt, fiindcă primește anumite modulații temporale acestea făcând posibilă corespondența dintre ceea ce spune judecata și faptul la care ea se referă -, "este" capătă natură judicativă; intervenția timpului în acest moment nu este deloc întâmplătoare; tocmai el aduce
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dar în așa fel încât nu "imaginea" acesteia să fie semnificativă așa cum este ea în orizontul judicativului constitutiv -, ci conceptul ei ca atare: Fi-ul (poate chiar Fiul). Paradoxal, tocmai conceptul și nu imaginea este fapt al Eului-Trup, ca eu constituant potrivit (care corespunde) logos-ului ca atare, dar atâta vreme cât acesta este încă "descoperit" (observat etc.) dinspre judicativ; totuși, nu dinspre judicativul constitutiv, ci dinspre acela regulativ, ale cărui discipline semantica și metafizica post-ontologică trebuie ele însele prinse într-o reducție
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de l'analytique existentielle de Heidegger. L'histoire de la philosophie et l'histoire de la logique ont problématisé continuellement le jugement et elles ont établis pour cela des limites formelles, quoique même le jugement a structuré les méthodologies philosophiques, ainsi se constituant le phénomène nommé dans ce travail " judicatif constitutif" ou bien " la dictature du judicatif ". L'analytique et la dialectique, qui sont les disciplines " formelles " de la philosophie, sont aussi des véritables " institutions " de la dictature du judicatif. Elles établissent les règles de la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
particulare în mâinile celor care lucrează, naționalizarea învățământului, menținerea legăturilor cu populația și organizațiile moldovenești de peste Nistru și respectarea riguroasă a drepturilor naționalităților. Congresul a hotărât constituirea de îndată a Sfatului Țării, pentru administrarea tuturor treburilor Basarabiei autonome, până la instituirea Constituantei alese prin vot universal, egal, direct și secret. Alcătuit din reprezentanții tuturor naționalităților, confesiunilor și orientărilor politice, ai asociațiilor profesionale și culturale, Sfatul Țării și-a deschis lucrările la 4 decembrie 1917. Numărul deputaților a fost majorat, de la 120, la
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
momentului arătând că „guvernul român respectă toate drepturile și libertățile câștigate de basarabeni, urmând ca Sfatul Țării să se ocupe în continuare de rezolvarea chestiunii agrare potrivit cu voința poporului. După unirea Basarabiei cu patria mamă, România, se va convoca Adunarea Constituantă, în care vor intra, proporțional cu populația, și reprezentanții Basarabiei, pentru a introduce în Constituția României principiile și garanțiile arătate mai sus.” După încheierea cuvântului său, Alexandru Marghiloman, împreună cu ceilalți reprezentanți ai guvernului român, s-au retras, pentru ca deputații Sfatului
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că Basarabia renunță la condițiunile de unire, stipulate în actul de la 27 martie 1918, fiind încredințată că în România tuturor românilor regimul curat democratic este asigurat pe viitor. Sfatul Țării, în preziua Constituantei române, care se va alege pe baza votului universal, rezolvând chestiunea agrară după nevoile și cerințele poporului, anulează celelalte condițiuni din Actul Unirii din 27 martie și declară unirea necondiționată a Basarabiei cu România mamă”. În urma acestei hotărâri, Sfatul Țării
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Iașului s-au adunat, tot aici, în jurul Statuii Domnitorului Unirii, și într-o grandioasă manifestație, au sărbătorit triumful românismului. O. Goga, suit pe trepte, la picioarele Domnitorului, în uralele nesfârșite ale mulțimii dădu citire „Cuvântului”, patrioților ardeleni: „.. la Alba Iulia, Constituanta a votat Unirea Ardealului, Banatului și a tuturor ținuturilor românești, la Patria Mumă, cu unanimitatea celor 1280 delegați... Unirea întregului neam românesc într-un singur Stat, unit în hotarele lui etnice și istorice” Și atunci uralele mulțimii vuiau la nesfârșit
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu titluri groase: „Germania dorește armistițiul”. Sosise clipa adevărurilor.. „Unirea tuturor românilor într-un singur Stat” 27 martie. .Basarabenii cereau „Unirea cu Țara”. 28 octombrie.. Românii din Dobrogea cereau „Unirea cu Țara..” 16 noiembrie.. „Unirea Bucovinei cu România” 24 noiembrie.. „Constituanta de la Alba Iulia, a votat Unirea Ardealului, Banatului și tuturor ținuturilor românești la Patria Mumă”. Anul 1918... An binecuvântat și Sfânt, a dat o dată mai mult dreptate zicalei, „.. un an bun plătește o mie de ani răi..!” Ziarele vuiau de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
1944 și următoarele, se abroga. Articolul 3 România este Republică Populară. Denumirea Statului Român este: "Republică Populară Română" (R.P.R.). Articolul 4 Puterea legislativă va fi exercitată de către Adunarea Deputaților pînă la disolvarea ei și pînă la alcătuirea unei adunări legislative constituante care se va face la data ce se va fixă de Adunarea Deputaților. Articolul 5 Adunarea constituanta va hotărî formă nouei Constituții a Republicei Populare Române. Articolul 6 Pînă la intrarea în vigoare a nouei constituții puterea executivă va fi
LEGE nr. 363 din 30 decembrie 1947 pentru constituirea Statului Roman în Republica Populara Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125388_a_126717]
-
Română" (R.P.R.). Articolul 4 Puterea legislativă va fi exercitată de către Adunarea Deputaților pînă la disolvarea ei și pînă la alcătuirea unei adunări legislative constituante care se va face la data ce se va fixă de Adunarea Deputaților. Articolul 5 Adunarea constituanta va hotărî formă nouei Constituții a Republicei Populare Române. Articolul 6 Pînă la intrarea în vigoare a nouei constituții puterea executivă va fi esercitata de un prezidiu compus din cinci membri aleși, cu majoritate, de Adunarea Deputaților dintre personalitățile vieții
LEGE nr. 363 din 30 decembrie 1947 pentru constituirea Statului Roman în Republica Populara Română. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125388_a_126717]
-
persoane care prin funcțiile pe care le dețin fac că aceste informatii să fie de ordin public". Legea privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității că poliție politică nu contravine dispozițiilor art. 31 alin. (1) din Constituție, deoarece legiuitorul constituant a distins între "informațiile de orice fel" și "orice informație de interes public", pe de o parte, și informațiile care "nu trebuie să prejudicieze mijloacele de protecție a tinerilor sau siguranță națională", pe de altă parte. În plus, se mai
DECIZIE nr. 203 din 29 noiembrie 1999 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. f) din Legea privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126259_a_127588]
-
Constituțională a statuat că nu constituie o discriminare, care ar însemna o încălcare a unui principiu constituțional, faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor interese subiective; - legiuitorul constituant sau cel ordinar, prin dispoziții constituționale ori prin dispoziții legale, a stabilit regimuri diferite în raport cu natura unor autorități și cu atribuțiile acestora. Acest tratament privește chiar exercitarea unei singure căi de atac (recursul). Este cazul sentințelor care privesc infracțiunile săvârșite
DECIZIE nr. 136 din 5 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125970_a_127299]
-
prin care Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a art. 29 pct. 2 lit. a), a art. 361 alin. 1 lit. c) și a art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, reținând că legiuitorul constituant sau cel ordinar a stabilit, prin dispoziții constituționale ori egale, regimuri diferite în raport cu natura unor autorități și cu atribuțiile acestora. S-a statuat, de asemenea, ca în considerarea unor situații deosebite legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură, precum și modalități
DECIZIE nr. 175 din 4 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 1 lit. d), art. 361 alin. 1 lit. d) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) şi d) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 45/1993 şi prin Legea nr. 141/1996 , ale art. II din Legea nr. 153/1998 pentru modificarea şi completarea Legii Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993 şi ale art. 25 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 56/1993 , modificată şi completată prin Legea nr. 153/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126609_a_127938]
-
în vigoare. NOTĂ Desăvârșirea statului național unitar a impus adoptarea unei noi Constituții, avînd în vedere și faptul că Sfatul Țării din Chișinău și Marea Adunare Națională de la Albă Iulia ceruseră, în Declarația, respectiv Rezoluția de unire, convocarea unei Adunări Constituante alese prin vot universal. În aceste condiții, Decretul Regal de convocare a Parlamentului bicameral rezultat din alegerile din anul 1922 declară constituante noile Adunări alese. Proiectul de Constituție a fost elaborat de Partidul Național Liberal (condus de Ion I. C. Brătianu
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
Chișinău și Marea Adunare Națională de la Albă Iulia ceruseră, în Declarația, respectiv Rezoluția de unire, convocarea unei Adunări Constituante alese prin vot universal. În aceste condiții, Decretul Regal de convocare a Parlamentului bicameral rezultat din alegerile din anul 1922 declară constituante noile Adunări alese. Proiectul de Constituție a fost elaborat de Partidul Național Liberal (condus de Ion I. C. Brătianu), partid majoritar în Camere. Partidele de opoziție, în special Partidul Național Român (condus de Iuliu Maniu) și Partidul Țărănesc (condus de Ion
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
elaborat de Partidul Național Liberal (condus de Ion I. C. Brătianu), partid majoritar în Camere. Partidele de opoziție, în special Partidul Național Român (condus de Iuliu Maniu) și Partidul Țărănesc (condus de Ion Mihalache) au declarat că nu recunosc caracterul de Constituanta al Parlamentului și consideră nul și neavenit proiectul Constituției, datorită încălcărilor procedurilor constituționale de revizuire stabilite de Constituția din 1866. Constituția a fost adoptată de Adunarea Națională Constituanta a Deputaților în ședința din 26 martie 1923 cu majoritate de 247
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
Țărănesc (condus de Ion Mihalache) au declarat că nu recunosc caracterul de Constituanta al Parlamentului și consideră nul și neavenit proiectul Constituției, datorită încălcărilor procedurilor constituționale de revizuire stabilite de Constituția din 1866. Constituția a fost adoptată de Adunarea Națională Constituanta a Deputaților în ședința din 26 martie 1923 cu majoritate de 247 voturi pentru, 8 contra și 2 abțineri din totalul de 369 deputați, situație certificata de Președintele Adunării Deputaților, M. G. Orleanu, si de secretarul D. Iuca, si de
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]