657 matches
-
solurilor nu a fost considerată un scop în sine, ci un mijloc de asigurare a predominanței proiectului asupra procedurii. Urmând o orientare deja schițată de Legea de orientare funciară din 1967, se voia o planificare mai strategică și mai puțin constrângătoare. Acestei diminuări a constrângerii trebuia să i se substituie adeziunea la proiect. Perfecționarea planificării urbane și stăpânirea incidențelor sale economice primesc denumirea de "proiect strategic", sau de "proiect al orașului", în ciuda eforturilor teoretice de a favoriza o utilizare mai puțin
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
recucerirea stimei de sine în lipsa tuturor celorlalte mijloace; se retrag din oraș pentru a se muta pe un teritoriu al lor, de unde își fac remarcată separarea prin incivilități și toată insecuritatea ce rezultă de aici"530. În acest "cerc închis" constrângător 531, populația zonelor urbane defavorizate, în lipsa unei influențe asupra societății, "atacă toate semnele ordinii, care sunt polițiștii, clădirile publice, chiar și cetățenii obișnuiți care intră pe teritoriul lor unde veniturile provin din asistență, din trafic ilegal și din delincvență"532
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de partea industrializării / 78 Planificarea urbană pusă la proba proprietății funciare / 81 Inventarea ideologiei politicii locuinței / 83 Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii / 83 Aplicarea principiilor solidariste / 89 Promovarea unei elite muncitorești urbane / 91 O inflație a reglementări puțin constrângătoare / 96 Capitolul 2. Urbanizarea chestiunii sociale / 103 Depolitizarea guvernării orașelor / 103 De la socialismul municipal la municipalismul social / 103 Statul ca fondator al socialului și al urbanului / 106 Urbanul contra orașului / 109 Normalizarea urbanului și a familiei: supunerea clasei muncitoare salarierii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
că, pentru acești tineri din periferii care nu pot exista în afara grupului și nu știu să se exprime decât prin violența acestuia, accesul la autonomie cere o "desocializare prealabilă". 530 J. Donzelot, art. citat, 1999, p. 110. 531 "Cerc închis" constrângător fiindcă locuitorii acestor cartiere nu au cu adevărat șansa de a locui în altă parte, ceea ce nu le interzice să-și aproprieze acele locuri. 532 J. Donzelot, C. Mével, A. Wyvekens, op. cit., 2003, p. 37. 533 Ibid., p. 14. 534
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
procesului schimbării educaționale; * caracter sistemic, multinivelar, interacționist, solicitând înțelegerea și aplicarea lor ca un tot unitar la nivelul tuturor componentelor procesului. Încălcarea unui singur principiu este suficientă pentru a conduce la anularea celorlalte. Deși au aparența unor norme rigide și constrângătoare, prezența lor la nivelul oricărui proces, în special la nivel educațional, este mai mult decât obligatorie, cu atât mai mult cu cât ele nu sunt stabilite în mod arbitrar și nici nu lasă loc acestuia. Acestea sunt rezultatul evoluțiilor societății
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
metaforei drept criterii pentru clasificarea organizațiilor. Probabil cel mai pertinent raport pentru analiza noastră îl constituie cel dintre instituții și organizații, realizat de M. Vlăsceanu (2003, p. 86). Autoarea consideră că "din punct de vedere social instituțiile sunt normative și constrângătoare". Aspectul normativ este dat de anumite modele de comportament și acțiune, de un ansamblu de norme și reguli formale (incluse în legi și prevederi juridice) și informale (convenții, tratate, ritualuri etc.), reguli ce pot fi ușor asociate cu fenomenul de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
este dat de anumite modele de comportament și acțiune, de un ansamblu de norme și reguli formale (incluse în legi și prevederi juridice) și informale (convenții, tratate, ritualuri etc.), reguli ce pot fi ușor asociate cu fenomenul de ideologizare. Caracterul constrângător și punitiv al regulilor este întărit de faptul că orice încălcare a acestora se asociază inevitabil cu pedeapsa, la fel cum respectarea acestora atrage recompensa. Putem vorbi așadar de o anumită condiționare a relațiilor și comportamentelor la nivelul oricărei instituții
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
interpretare a celor două concepte de pe poziții diferite. Presupusele caracteristici ale instituțiilor și organizațiilor au la bază mai mult o diferențiere semantică, decât un temei real. Se consideră că instituțiile instituie, impun, de aici și caracteristica lor normativă, rigidă și constrângătoare. La polul opus, organizațiile accentuează capacitatea indivizilor de a se organiza, de a stabili relații de cooperare sau de competiție pentru a face față atât cerințelor organizației, cât și propriilor interese. Aceste aspecte nu pot fi negate, dar nici absolutizate
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
alte modalități esențiale prin care se poate învăța schimbarea. Abandonarea individualității în favoarea gândirii colective, ca și exagerarea rolului grupului în detrimentul individualului sunt tot atâtea exagerări ale modalităților de realizare a schimbării. Specialiștii atrag atenția că, uneori, grupurile devin rigide și constrângătoare, dar nu e mai puțin adevărat că afirmarea unilaterală a perspectivelor individuale de înțelegere a schimbării riscă atomizarea eforturilor și, în final, eșecul. Realitatea semnalează un aspect remarcat de majoritatea psihosociologilor, și anume faptul că, într-o școală există un
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
doar anumite sectoare și nu un întreg sistem. Pentru amploarea transformărilor actuale, experiența trecutului ar putea fi considerată un adevărat obstacol în calea schimbării. Abordările empirice sau tatonarea problemelor nu-și mai găsesc locul în condițiile unui mediu turbulent și constrângător. Majoritatea cercetărilor efectuate în diverse sectoare ale vieții sociale, inclusiv la nivelul sistemelor educative, au reliefat faptul că în condițiile în care apar situații ce solicită schimbări strategice, managerii, deși au la dispoziție pârghii multiple, au tendința de a se
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Instaurarea unui ritual care determină atât proprietăți singulare, cât și roluri convenite pentru subiecții vorbitori, are la bază necesitatea calculării eficacității fiecărui cuvânt, a efectelor pe care le au construcțiile lexicale la nivel de receptare, precum și stabilirea limitelor valorii lor constrângătoare 40. În acest sens, dezvoltarea marketingului politic transformă în mărfuri politicieni și ideologii, valori și idei, prescriind gesturile, comportamentele, circumstanțele și întreg ansamblul de semne care stă la baza manifestării discursive a politicianului. c) Finalități de legitimare. Strategiile și mecanismele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
iată înțelesul în care părintele Scrima vorbea despre un profetism al sensului, pe care creștinii ar avea îndatorirea să-l asume. La același model cu predominanță verticală se referea Berdiaev cînd deosebea istoria, înțeleasă ca obiectivare a spiritului și lege constrîngătoare pentru om, de timpul existențial în care persoana ia contact cu veșnicia prin experiența contemplativă sau prin actul creator. Pentru Berdiaev, actul creator al persoanei este act eschatologic, elan ascensional cu acces la împărăția libertății. El pregătește astfel parusia, o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
recomandându-se drept persoana ce caută să-și înalțe mintea spre contemplarea lui Dumnezeu și spre înțelegerea a ceea ce crede, este preocupat să conceapă la cererea unor frați din abație un "model de meditație asupra rațiunii credinței" și un argument constrângător, a cărui putere să nu mai poată fi infirmată de obiecții. Acest demers s-a concretizat în mulțimea de argumente din "Monologion", dar mai cu seamă în articulațiile, din "Proslogion", lucrare în care este enunțat argumentul ontologic, argument menit să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
creier prin sânge și influențează transferul de stimuli la nivelul celulelor nervoase. Unele substanțe psihoactive, de exemplu narcoticele, stimulează în mod direct receptorii celulelor nervoase ca neurotransmițători artificiali. "Dependența sau toxicomania este o stare de intoxicație cronică, caracterizată prin necesitatea constrângătoare de folosire a unor substanțe medicamentoase sau toxice" (Stroescu, V., 1999, pp. 389-390). Se poate spune că "toxicomaniile sunt sinucideri lente, fără intenție sau accidente prin supradoză" (Drugescu, N., 2001, p. 74). Potrivit definiției Organizației Mondiale a Sănatații, folosirea excesivă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
însă implică neapărat modul original al personalității noastre etnice. Legea ei nu poate fi imitația, ci autohtonia. „Cultură numim întreaga sumă a acelor dezvoltări ale spiritului, care se nasc spontan și nu au nici o pretenție la o valorificare universală sau constrângătoare”(Jacob Burckhardt: Weltgeschichtliche Betrachtungen, p. 57) zice Jacob Burckhardt, care nu e numai celebrul istoric al Renașterii italiene, dar și un admirabil filosof al istoriei. Caracterul de spontaneitate atribuit creațiilor de cultură în această definiție ne arată legătura lor intimă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
După el, trei mari puteri caracterizează istoria: statul, religia și cultura. Statul și religia sunt constantele istoriei, față de care cultura e o putere în necontenită mișcare, în creație continuă și totuși neprevăzută. Ea n-are pretenție la valorificare universală sau constrângătoare în comparație cu statul, care e totdeauna constrângător și uneori cu pretenții de universalitate, și cu religia universală prin esență și uneori constrângătoare. Lipsa de universalitate vine de asemenea din caracterul cel mai izbitor al unei culturi, care e limba. „în fruntea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
istoria: statul, religia și cultura. Statul și religia sunt constantele istoriei, față de care cultura e o putere în necontenită mișcare, în creație continuă și totuși neprevăzută. Ea n-are pretenție la valorificare universală sau constrângătoare în comparație cu statul, care e totdeauna constrângător și uneori cu pretenții de universalitate, și cu religia universală prin esență și uneori constrângătoare. Lipsa de universalitate vine de asemenea din caracterul cel mai izbitor al unei culturi, care e limba. „în fruntea tuturor culturilor, zice Burckhardt stă o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o putere în necontenită mișcare, în creație continuă și totuși neprevăzută. Ea n-are pretenție la valorificare universală sau constrângătoare în comparație cu statul, care e totdeauna constrângător și uneori cu pretenții de universalitate, și cu religia universală prin esență și uneori constrângătoare. Lipsa de universalitate vine de asemenea din caracterul cel mai izbitor al unei culturi, care e limba. „în fruntea tuturor culturilor, zice Burckhardt stă o minune: limbile!” Și cum limba e certificatul de autenticitate al geniului etnic, se înțelege că
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nou, original, a devenit prin difuzare un concept comun, și-a pierdut aerul de inefabil, puterea de sugerare pe care o are un cuvânt (sau expresie) ce se sustrage definițiilor unificatoare. Or Moscovici refuză și acum să dea o definiție constrângătoare conceptului său. Ceea ce frapează pe cel sosit mai târziu în lumea celor ce studiază reprezentările sociale este constatarea că, deși toți cercetătorii vestici subliniază importanța contextului social în alimentarea reprezentărilor sociale, această variabilă este tratată într-o manieră "obiectivă", „neutră
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
e ușor de aflat "cine" a inventat-o, mai instructiv e să știm însă "pentru ce". Și aceasta pentru că reprezentarea contribuie exclusiv la "procesele de formare a conduitelor și de orientare a comunicărilor sociale". Dacă, în împrejurări bine delimitate sau constrângătoare, individul și-a format anumite reprezentări despre lume, în general, despre mediul său, în special, atunci el va acționa, când se ivește ocazia, în conformitate cu reprezentările sale. Ele nu sunt generate de indivizi izolați sau grupuri, ci de actori-cetățeni
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
Abric, Guimelli, 1998). Toate referințele la context descriu mai degrabă o realitate culturală, exprimată prin norme și practici socio-culturale, rod al evoluției în timp a societăților democratice. Pentru noi, cei din Est, contextul însă a însemnat mai mult: o realitate constrângătoare, un marcaj social, un corpus de norme de conduită care nu dau actorului social nici o șansa să refuze sau să aleagă dintre mai multe alternative. Mă refer la un context social-global, ideologic, ca și la un context imediat, situațional care
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
identifică existența unor factori care pot produce disonanță între modul de gândire al individului și faptele sale. De exemplu, studenții se înscriu la universitate cu scopul de a dobândi și aprofunda cunoștințe; cu toate acestea, indiferent de atitudinea permisivă sau constrângătoare, unii recurg la mijloace de fraudă intelectuală, iar alții nu. Drept urmare, cei ce recurg la fraudă intelectuală nu își ating scopul asumat prin dobândirea rolului de student; cunoștințele acumulate de ei nu vor fi suficiente pentru integrarea lor pe piața
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de viață, dar individul nu a apărut dintr-odată, are o istorie în care s-a născut și s-a format, iar această istorie a validat anumite identități colective care pot fi folosite ca repere. Ele nu sunt un adevăr constrângător, singurul adevăr revelat fiind, în cele din urmă, iubirea. Însă, tocmai pentru că este libertate infinită, iubirea nu se lasă definită, astfel încât în numele ei se poate justifica orice, chiar și violența. Astfel, propunerea lui Vattimo deplasează întrebarea inițială spre una despre
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Angelescu scurtează durata învățământului secundar la șapte clase, propunând în schimb un an preparator de specializare înainte de universitate. Anul pregătitor ar fi constituit perioada de tranziție și adaptare pentru absolvenții de liceu care trec brusc de la disciplina și atmosfera destul de constrângătoare din liceu la libertatea aproape deplină în alegerea cursurilor și a altor activități didactice la universitate. Conținutul disciplinelor predate variau în funcție de profilul liceului absolvit, astfel că anul pregătitor nu avea un caracter unitar, ci putea fi învățământ de cultură generală
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Vladimir Streinu o benefică discrepanță între afirmațiile teoretice și exercițiul critic aplicat. Grigurcu sesizează permanenta "corupere" a sforțărilor teoretice în "nebuloasa artei". Ideea este reluată în termeni încă mai expliciți: "Cronicile literare, tocmai prin mularea lor pe obiect (un obiect constrângătoră, oferă imaginea aceleiași pendulări rodnice între diversele moduri de înțelegere repudiate teoretic." Și Grigurcu exemplifică (prin citate copioaseă: Vladimir Streinu ne previne asupra pericolului interpretărilor critice psihologizante. Or, comentând Remember și Craii de Curtea Veche de Mateiu I. Caragiale, trasează
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]