2,278 matches
-
studii de calitate, sunt relevante pentru toate cele șase tipuri de surse și trebuie respectate oricând este posibil. În special, după cum s-a notat În capitolul 2 (vezi figura 2.4), principiile vă vor ajuta să rezolvați problema validității de construct și a fidelității. Șase surse de dovezitc "Șase surse de dovezi" Sursele discutate aici sunt cel mai des folosite În desfășurarea studiilor de caz: documentația, arhivele, interviurile, observația directă, observația participativă și artefactele fizice. Trebuie totuși să conștientizați că o
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
colectarea datelor" Beneficiile acestor șase surse de dovezi pot fi maximalizate dacă respectați trei principii. Ele sunt relevante pentru toate cele șase surse, iar când sunt folosite În mod corespunzător, pot ajuta la rezolvarea problemelor de stabilire a validității de construct și a fidelității probelor studiului. Cele trei principii sunt după cum urmează. Principiul 1: Folosiți surse multiple de dovezi Oricare dintre sursele de probe menționate poate fi și chiar a fost singura bază a unui Întreg studiu. De exemplu, unele studii
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
În realitate sunt analize separate pentru fiecare sursă și o comparație a concluziilor acestor analize. Figura 4.1 - Convergența și non-convergența surselor multiple de dovezi Sursa: COSMOS Corporation. Prin triangularea datelor pot fi prevenite și unele probleme În privința validității de construct, deoarece sursele multiple furnizează de fapt măsurători multiple ale aceluiași fenomen. În mod deloc surprinzător, În urma unei analize a metodelor studiului de caz, s-a ajuns la concluzia că studiile care s-au bazat pe surse multiple au primit aprecieri
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
datelor. Și invers, nici o dovadă inițială nu trebuie pierdută, din neatenție sau greșeală, deoarece toate probele trebuie să primească atenția cuvenită pentru considerarea „faptelor” unui caz. Dacă sunt Îndeplinite aceste obiective, va fi rezolvată și problema metodologică a validității de construct, mărind astfel calitatea studiului ca ansamblu. Imaginați-vă următorul scenariu. Ați citit concluziile la care s-a ajuns Într-un raport de studiu și ați dori să știți mai multe despre lucrurile pe care s-a bazat cercetătorul. Vreți deci
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
mai sus sunt etape destinate tocmai acestui scop. Rolul lor nu este de a impune constrângeri cercetătorilor inventivi, ci de a face procesul cât mai explicit, astfel Încât rezultatele finale - datele care au fost adunate - să reflecte preocuparea pentru validitatea de construct și fidelitate, meritând astfel efortul de a le analiza În etapa următoare. Cum se poate efectua analiza datelor este subiectul capitolului următor. Exercițiitc "Exerciții" 1. Folosirea dovezilor. Alegeți unul dintre studiile de caz menționate În casetele cărții de față. Citiți
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
aplică În special studiilor de caz și care merită menționate În continuare. Prima descrie o tactică generală pentru Începerea redactării, a doua tratează problema dezvăluirii identității cazurilor, iar a treia prezintă un procedeu de revizuire menit să sprijine validitatea de construct a unui studiu. Când și cum se Începe redactarea? Prima procedură presupune demararea redactării la Începutul procesului de analiză. O lucrare menționează că, de fapt, „niciodată nu puteți Începe să scrieți destul de devreme” (Wolcott, 1990, p. 20). Nu foarte departe
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
un ajutor deosebit, cercetătorul ar putea chiar să le publice ca parte componentă a investigației (vezi caseta 40). CASETA 40 Revizuirea studiilor de caz - și publicarea comentariilor O modalitate Însemnată pentru mărirea calității studiilor de caz și asigurarea validității de construct este revizuirea rapoartelor preliminare de către cei care au fost subiecți ai cercetării. Marvin Alkin et al. (1979) au folosit această procedură În mod exemplar, Într-o serie de cinci cazuri. Fiecare studiu trata o circumscripție școlară și felul În care
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
scriam, Îi arătam lui Doc diferite părți și le discutam Împreună În detaliu. Criticile sale au fost neprețuite pentru revizuirea studiului (p. 341). Din punct de vedere metodologic, corecțiile făcute prin acest proces vor spori acuratețea și, implicit, validitatea de construct a studiului de caz. Posibilitatea raportării greșite a unui eveniment ar trebui să fie redusă. În plus, acolo unde nu se poate vorbi de un adevăr obiectiv - cum ar fi situațiile În care diferiți participanți relatează același eveniment În moduri
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
că „există o obsesie a modernismului În România” care reprezintă o „reprimare a memoriei” recente, În favoarea unui trecut precomunist aurit. Mulți comentatori Înțeleg că este vorba despre o Întoarcere nostalgică la o „perioadă de aur” care este mai mult un construct cultural cu valoare terapeutică. Astfel, Dennis Sharp notează că acest nou interes pentru modernism „este de o importanță capitală În procesul de reînsănătoșire națională”, iar Deborah Singmaster observă că arhitecții români „vor să uite ultimii 50 de ani și să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Competențele solicitate istoricului nu se limitează Însă la acest prim nivel [al instrumentelor de lucru pentru (re)găsirea rapidă a informației, n.n.]. Istoricul trebuie să știe că toate informațiile care i-au parvenit despre trecut reprezintă nu «faptele brute», ci constructe intelectuale care reflectă trecutul conform felului de a gîndi și intereselor celor care le-au alcătuit. De aceea, atît În raport cu informațiile izvoarelor istorice propriu-zise, cît și În raport cu lucrările altor istorici, istoricul trebuie să dispună de un spirit critic care să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
poeticității ca atare, indecizia formelor și a culorilor sporește impresia de irealitate. Sugestiile alchimice („în fiecare clipă/ se împlinește o nuntă/ între tăria consoanelor/ și unduirea născândă din vocale/ focul și apa”) interferează cu cele biblice (divinul Cuvânt întrupat), cristice (constructe parabolice, nașterea, botezul, jertfa, pătimirea, mântuirea) ori ezoterice (trimiteri la Kabbala, Bahir, Zohar și Thora). De asemenea, își face simțită prezența o undă de farmec discret al trecerii, amintind de Lucian Blaga („vremea adumbrită”, „răstimpi în destrămare”, „târzielnicele ape”, „Eutopia
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
posteriori opus celui științific. Plecându-se de la ideea lui Pius Servien de a asocia liricul unui continuum, în contrast cu ceea ce este caracteristic limbajului științific, se dezvoltă o analiză a limbajului poetic ca structură topologică, pur calitativă, în care se distinge între constructul teoretic și manifestările sale, între starea ideală de poeticitate și diferitele ei aproximări textuale. Se regăsesc aici idei disparate, cum ar fi cele de teoria reprezentării (Gestalttheorie), din Umberto Eco („opera deschisă”), din Roland Barthes (pentru care „cuvintele produc un
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
e unul strict de natur) fizic), întreb)rile teoretice trebuie ridicate la începutul cercet)rii. ÎI Examinând în urm)toarele dou) capitole teoriile politicii internaționale, vom adopta concluziile discuției de mai sus, referitoare la semnificația teoriei. Dac) vrem s) descoperim constructe similare teoriilor, vom dori, desigur, s) știm cât de bune pot fi explicațiile pe care le ofer). Prin urmare, voi încheia acest capitol analizând chestiunea test)rii teoriilor. Dac) vrem s) test)m o teorie, trebuie s) respect)m urm
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
consecinț) necesar) a obiectivelor și metodelor propuse de Hoffmann. S) fiu mai clar. Mai întâi, în opinia lui Hoffmann, ,,sistemul internațional este, in egal) m)sur), o schem) analitic), si un postulat”. În calitatea sa de ,,schem) analitic)”, sau de ,,construct intelectual”, sistemul este un mod de a organiza date bogate și complexe. Sistemele sunt abstracții. Că postulat, sistemul este o afirmare a faptului ,,c) exist) pattern-uri distinctive ale relațiilor și variabilelor cheie, care pot fi recunoscute f)r) artificialitate
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
c) este evident este, în schimb, problematic. Nu e în nici un chip evident c) cineva ar trebui s) înțeleag) existența sistemului politic intern ca fiind sigur). Guvernele exist), ins) am putea foarte bine concepe sistemele politice interne ca fiind simple constructe intelectuale (cf. Manning 1962, capitolul 3). Într-adev)r, doar dac) sunt gândite astfel, am avea motiv - și ar avea sens - s) înțelegem sistemul că un concept, ca o abordare sau că o posibil) teorie. Cu toate acestea, Hoffmann trece rapid
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
special pentru Rosecrance, explicațiile importante sunt g)site la nivelul statelor și oamenilor de stat; nivelul sistemic devine astfel unul cauzat, el nefiind deloc cauzator. Într-adev)r, e greu s) descoperi o abordare sistemic) care concepe structura că pe un construct sistemic ce are de fapt un anumit impact cauzal. Morton A. Kaplan s-ar p)rea c) este unul din puțini teoreticieni importanți, care în mod elaborat și argumentat susțin o astfel de perspectiv). Deși își numește tentativă să teoretic
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
conjugate este o dezagregare, cred, anarhetipală. Ștefan Borbély: Mai există un aspect aici: după mine, exemplul invocat de domnul profesor Muthu aduce apa la moara lui Corin. Întâmplător, știu istoria respectivei reclame Marlboro. Acolo este un stereotip cultural precis, un construct persuasiv, zămislit În perimetrul unei legislații interdictive. Reclama s-a născut așa și nu altfel pentru a răspunde interdicțiilor din societatea americană privind fumatul: există acolo legi foarte serioase, publice, privind modalitatea de a face reclamă fumatului, și aceste legi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
S-ar părea că toate au fost experimente În sensul unui teatru anarhetipal... Sanda Cordoș: Și dacă lucrăm cu anarhetipul ca un instrument de lucru, e un concept, nu? Mircea Muthu: Absolut, dacă are funcție operatorie... Marius Jucan: E un construct, ceva, o jucărie... Ștefan Borbély: Impresia pe care o am este că ne aflăm Într-o situație de palimpsest - altfel spus, că Încercăm să excavăm În pregătirea noastră intelectuală modernă argumente pentru a susține un termen postmodern. De pildă, Doru
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
vede aplicabilitatea, necesitatea invenției, ceea ce se susține de obicei prin chiar organizarea lui Într-un discurs. E vorba de schema de sustenabilitate a conceptului. Dar aici este și marea provocare: ce discurs crezi că va fi apt să susțină un construct mobil, vulnerabil, fiabil totuși, mai viu? Mihaela Ursa: Până la urmă propun un discurs pe două coloane - una să o traducă pe cealaltă și fiecare să-și asume parțialitatea: coloana Întâi să fie anarhetipică, pe Înțelesul celor care au deja disponibilitate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
continuarea teoriei receptării), alături de critica istoristă și de alte teorii, ce recuperează psihanaliza sau psihologia cognitivă, intenționează aproprierea discursului critic la nivelul celor mai naturale forme ale existenței umane. Concepția Întreținută de demonstrațiile poststructuraliste, după care lumea este un simplu construct lingvistic și social, pierde Încrederea criticilor, sub influența teoriilor științifice actuale, care nu mai ascultă de pozitivismul raționalist de tip umanist, ci alcătuiesc un Întreg sistem de ficțiuni ale haosului, indeterminării și ambiguității. Importanța teoriilor lecturii nu Încetează să crească
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cunoașterii științifice se dovedește corespondent cu orientarea, În teoria și practica lecturii/literaturii, spre modul În care literatura a redevenit posibil de apropriat prin intermediul unor „modele” care nu mai sunt arhetipurile jungiene, nici cele metafizice (delegitimate), ci mai degrabă niște constructe instrumentale, ficționale, ce fac posibilă și reintegrarea istoricității - ca memorie a subiectului-observator implicat. Faptul este cu atât mai relevant cu cât semnalează pregnanța interogației asupra umanului, interogație pe care refuzul metafizicii a aruncat-o În desuetudine, dar care reintră astfel
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În care acesta se desfășoară. Participarea este implicarea până la nivelul la care fenomenul Își „deconspiră” semnificațiile și sensurile profunde. Bazându-se pe interacțiunea dintre situația analizată și subiectul analizator, participarea urmărește accesul la experiențe și la depășirea aparențelor sau a constructelor menite să blocheze accesul la realitate. Prin tehnicile observării se ajunge la cunoașterea profundă a contextului, iar cercetătorul dobândește o cunoaștere intimă a fenomenului. Observarea directă izvorăște din epistemologia intimității, a familiarizării profunde cu dimensiunea culturală a ființei umane (unde
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
norme culturale, percepții, ideologie, realitate socială -, elemente care sunt transcomportamentale. Ele sunt definite prin analizarea elementelor comune grupului, relația cu alte grupuri sau definirea grupului de către ceilalți. Noțiunea fundamentală a acestor abordări este aceea că Realitatea este produsă ca un „construct social”. Fiind rezultatul unui efort conștient și coerent la nivelul grupurilor umane, normele sociale ale acestor grupuri devin definitorii pentru că sunt tratate ca purtătoare ale sensului social. Un alt nivel al analizelor contextuale sunt practicile sociale (ca unități minimale ale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aduce un aer nou. Mi se pare că postmodernitatea propusă de tine, Cornel, există la nivel concret măcar prin felul În care este construit textul, pentru că ai apelat la anumite comentarii, Între paranteze și la subsol, care țin de un construct postmodern. Dar nu știu În ce măsură filosofia limbajului rezolvă problema postmodernității Într-un mod adecvat, la nivel de construcție, așa cum prezinți tu lucrurile. Nu mizezi foarte mult doar pe filosofia limbajului, pare-se; ne-ai spus că această carte (din care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și politic al „Junimii”, care face În general prima critică ideologică coerentă a modernității și modernizării românești. Critica maioresciană a inadecvării modernității românești reia teza hegeliană a corespondenței organice Între un „fond” și o „formă”, În care statalitatea ca și construct nu poate aparține decât unei dezvoltări „interioare” a națiunii. Merită observat că paradigma criticii maioresciene s-a păstrat aproape În Întregime Între cele două războaie mondiale, când diferiți ideologi și teoreticieni culturali au repus În drepturi inadecvarea modelului cultural românesc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]