595 matches
-
sub aceeași formă. Aceasta face ca întregul grup uman să-și organizeze acțiunile, reacțiile și conduitele după un model unic, general, pe care, odată adoptat, nu-l mai poate abandona. În acest proces un rol esențial revine fenomenelor proiective și contagiunii psihice, în virtutea căreia, toți membrii grupului uman vor adopta sau „copia” în mod automat, ireflexiv, același model de comportament, de gândire, și vor reacționa identic față de motivele declanșatoare ale „crizei”. La baza contagiunii psihice stă procesul de sugestie colectivă indusă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un rol esențial revine fenomenelor proiective și contagiunii psihice, în virtutea căreia, toți membrii grupului uman vor adopta sau „copia” în mod automat, ireflexiv, același model de comportament, de gândire, și vor reacționa identic față de motivele declanșatoare ale „crizei”. La baza contagiunii psihice stă procesul de sugestie colectivă indusă, de regulă, prin imitația unui „model carismatic”, sau prin coparticiparea emoțională a membrilor grupului uman respectiv aflat în situații neobișnuite, cu caracter limitativ-constructiv: panică, teroare, cataclisme, crize economice sau social-politice, revoluții, războaie, deportări
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
autoritatea statală și ecleziastică; fapt care a dus la persecuția acestora, la culpabilizarea lor moral-religioasă și la condamnarea la moarte ca eretici. Formele cele mai cunoscute la sfârșitul Evului Mediu erau delirurile colective de tipul posesiunii demoniace cu caracter de contagiune epidemică, extrem de rapidă și de extinsă ca difuziune: posesiune, demonolatrie, demonopatie, vrăjitorie etc. Ele aminteau, în epoca la care facem referință, de „ritualurile bahice” și de „cultul coribanților” din Antichitatea clasică elină. Stările de posesiune demoniacă au constituit teme de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Psihiatria secolul al XIX-lea aduce numeroase contribuții la studiul manifestărilor psihotice cu caracter colectiv. Termenul sub care circulă aceste manifestări în epocă, în literatura științifică de specialitate, este cel de deliruri colective. Începe să se vorbească despre relația dintre contagiunea mintală și psihozele colective (Marie și Bagenoff, Hoffbauer, Lehmann). Lasègue și Falret, care studiază fenomenul contagiunii psihice din cursul delirului colectiv, remarcă existența unor elemente active („contagionatorul” sau persoana inductoare) și elemente pasive („contagiatul” sau persoana indusă). În același sens
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sub care circulă aceste manifestări în epocă, în literatura științifică de specialitate, este cel de deliruri colective. Începe să se vorbească despre relația dintre contagiunea mintală și psihozele colective (Marie și Bagenoff, Hoffbauer, Lehmann). Lasègue și Falret, care studiază fenomenul contagiunii psihice din cursul delirului colectiv, remarcă existența unor elemente active („contagionatorul” sau persoana inductoare) și elemente pasive („contagiatul” sau persoana indusă). În același sens Régis vorbește despre nebunia simultană iar Marandon și Montyel disting următoarele forme: nebunia impusă, nebunia simultană
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau persoana inductoare) și elemente pasive („contagiatul” sau persoana indusă). În același sens Régis vorbește despre nebunia simultană iar Marandon și Montyel disting următoarele forme: nebunia impusă, nebunia simultană și nebunia comunicată. Se insistă în mod deosebit asupra procesului de contagiune psihică în geneza psihozelor colective (Régis, Vigouroux și Juquelier, Schoenfeldt, Halberstadt, Régent). Un interes particular îl prezintă, în cadrul acestui grup de tulburări psihice, psihozele mistice studiate de numeroși specialiști (Ball, Ville, Babcock, Taguet, Woods). Marie și Bagenoff fac o trecere
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adoptau o costumație, conduite, ocupații și un mod de viață feminin, schimbându-și în felul acesta identitatea sexuală anterioară. Este prima dată când ne este semnalată în istoria medico-culturală a umanității cazuri de transsexualism, în care fenomenul de imitație și contagiunea culturală jucau un rol esențial. Cercetările s-au dezvoltat considerabil începând din secolul al XIX-lea, când a început să se pună problema unui determinism cultural în geneza bolilor psihice (Obersteiner, 1889; Kraepelin, 1904). Obersteiner denumește aceste situații „psihiatrie exotică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
moartea psihogenă lentă). Dezvoltări morbide și nevroze, cu evoluție clinică constant organizată, cu o configurație clinică proprie în care semnalăm următoarele tipuri de tulburări: nevroze de curățenie, de factură fobic-obsesivă, vertijul de kayak, specific populațiilor nord-groenlandeze, nevrozele de imitație prin contagiune psihică întâlnite la populațiile africane și malaieziene (latahul, myriakitul, imu, koro, windigo). 3) La aceste grupe trebuie să mai adăugăm prezența unor afecțiuni psihice majore, comune majorității culturilor, reprezentate prin următoarele: psihozele endogene: schizofrenia, psihoza maniaco-depresivă, personalitățile psihopatice, în special
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
rapidă a conștiinței, cu obtuzie intelectuală, lentoarea percepțiilor, a orientării și recunoașterii. Sinteza mintală este dificilă. Tulburări mnezice fragmentare. Operațiile intelectuale sunt grav afectate sau imposibil de realizat. Constituție: tip structurat somatic specific (biotip) având trăsături tipologice temperamentale corespunzătoare (psihotip). Contagiune psihică: transmiterea directă a unor idei sau simptome patologice de la un individ la altul prin inducție sugestivă sau prin imitație. Coprolalie: limbaj grosolan, indecent, vulgar. Criză: schimbare bruscă de atitudine, comportament, cu caracter emoțional-afectiv zgomotos, de scurtă durată și intensitate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență afectivă Catalepsie Cataplexie Catatonie Cenestopatie Ciclotimie Claustrofobie Cleptomanie Colecționarism Comă Complex Confabulație Confuzie mintală Constituție Contagiune psihică Coprolalie Criză Culpabilitate Degenerescență Déja vu Delir Demență Demență precoce Demonopatie Dependență Depersonalizare Depresie Derealizare Deteriorare psihică Dezechilibrul psihic Dezorientare Dipsomanie Discordanță Disimularea Dismorfofobie Disociația Dispoziție Dromomania Ecolalie Ecomimie Ecopraxie Encoprezis Endogenie Enurezis Epilepsie Erotomanie Euforie Excitație Exhibiționism Exogenie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Dacă până în acest moment părinții constituiau „modele” în jurul cărora se organiza comportamentul, de acum înainte valori de referință oferă membrii grupului, ai echipei din care fac parte. Ca atare, o mare parte din atitudinile comportamentale se formează prin imitație și contagiune în interiorul grupului. Caracteristica vieții sociale a preadolescentului impune profesorului necesitatea unor preocupări atât pentru cunoașterea valorii educative a „anturajului”, cât și pentru inițierea unor strategii educaționale adecvate atât sub raport individual, cât și psihosocial. Deoarece dimensiunea „interiorității” se adâncește, preadolescentul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
are în vedere conceptele abstracte pe care deja le deținem (precum cele implicate de teorema lui Pitagora)30, cunoașterea conjunctivă "(...) este fundamentată pe ceea ce Mannheim numește o "relație existențială" dintre subiect și obiect, al cărei model este atingerea fizică sau "contagiunea""31. Observăm deci că, odată cu Mannheim, asupra conceptului de ideologie intervine nu doar o mutație metodologică prin trecerea de la concepția negativă la concepția neutră asupra ideologiei ci și o mutație epistemologică. Aceasta din urmă e dată de faptul că ideologia
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
sinonim sau alternativ pentru cel de reformă sau reformă crucială la unii autori (Gabrisch, 1989) , definit ca schimbare societală sau sectorială realizată în baza unui proiect, elaborat de elite și adoptat de mase ca rezultat al unor procese de persuasiune, contagiune socială sau constrângere (Sandu, 2000) Același autor remarcă, la începutul perioadei tranziției, faptul că anticipațiile și așteptările oamenilor legate de reformă nu erau foarte bine clarificate, iar aspectul lor contradictoriu indica mai degrabă un reformism de negație, adică de respingere
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
țărănești din 1907, anticipează și probabil informează romanul Răscoala de Liviu Rebreanu. Invaziunea duhului de răzmeriță este tratată prin mici nemulțumiri personale care așteaptă numai un prilej de expresie colectivă. În lipsa unei noțiuni limpezi de viață statală, răscoala pornește prin contagiune și prin factorul mistic al unei presupuse îngăduințe regale simbolizate prin călăreți misterioși cu steaguri albe. Autoritatea, reprezentată prin primar, arată o prudență plină de compromisuri. Primă victimă cade evreul Ițic. Răsculații, beți și indeciși, petrec acel răstimp de așteptare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o frecvență mult mai mică; bacilul aviar (infecția este rară la om). Pătrunderea agentului patogen în organism se face pe cale aerogenă, digestivă și prin inoculare directă. Dintre acestea, în mod obișnuit, calea aerogenă este principală, tuberculoza pulmonară reprezentând sursa de contagiune tuberculoasă a organismului. După contaminarea cu bacilul Koch, care survine în general în copilărie, se produce primoinfecția. Aceasta este cel mai adesea spontan curabilă, trecând de regulă neobservată. Deși aparent acest complex primar se vindecă, leziunea (mută clinic) continuă să
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
grafic. Dislexo disgrafia este frecvent întâlnită la școlarul cu deficiență mintală la care există fenomene de transpunere a greșelilor din limbajul oral în limbajul citit-scris. Transpunerea fenomenelor dislalice în comunicarea vorbită și scrisă se produce pe baza principiului asemănării și contagiunii (pe cale auditiva și verbală). Astfel, prin asemănare au loc substituiri, omisiuni și inversări de grafeme. Omisiunile sunt cele mai frecvente în vorbirea orală. Inversarea sunetelor este mai frecventă în vorbirea orală, iar inversarea cuvintelor apare mai des `n scris. Tot
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
că în Muntenia, din deosebite cauze, nu s-a putut dezvolta un curent critic, ca în Moldova. De aici nu urmează că toți scriitorii din Muntenia au căzut victime exagerărilor novatoare. Un Alexandrescu, un Bălcescu, un I. Ghica au rezistat contagiunii. Dealtmintrelea, criticismul moldovenesc, care a luptat împotriva curentelor extrem novatoare din toate părțile locuite de români, nu și-ar fi ajuns scopul dacă n-ar fi dat rezultate și aiurea decât în Moldova. Faptul că un Alexandrescu, un Bălcescu sau
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
este vorba de afacerile publice, de formele noi - acolo el vorbește curat românește și numai ici și colo întrebuințează câte un cuvânt nou, ridicol. Această apariție rară a cuvintelor ridicole, acolo unde nu e vorba de afacerile publice, este o contagiune. Limbajul lui Chiriac, calfă de cherestegiu, se contagiază de limbajul lui Chiriac, sergent în garda civică și cititor al Vocii patriotului naționale. Și iată-l și pe Spiridon. El e candidat de calfă, de sergent în garda civică și de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
c? zuser? pe o st�nc? rom�neasc? steril?; iar Reforma Agrar? ? i �mpropriet? rirea oamenilor a f? cut că st�nca aceasta s? fie ? i mai solid?. Dar devenise clar tuturor c? pentru imunizarea spiritului rom�nesc fă?? de contagiunea revolu? ionar? ? i pentru ridicarea general? a moralului era nevoie de mai mult dec�ț c�teva cuvinte. Dup? propria relatare a lui Iorga, urm? torul pas important era improviză? ia. �ntors de la Socola, Iorga (�ndemnat de Barbu ? tirbei), a scris, pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la suveranitate), atunci fie c? majoritatea statelor europene se vor dezmembră, fie c? situa? ia va fi luat? drept o invită? ie de c? tre vreo for?? atotputernic? s? calce �n picioare orice caracter na? ional ? i autonomia acestuia. O asemenea contagiune va distruge �n ambele cazuri ? i pentru mult? vreme ? ansa realiz? rîi unei Europe unite cl? dit? pe prosperitate ? i democra? ie. Epoca lui Iorga era ? i mai agitat?. Motivul era atunci tot autodeterminarea na? ional? periclitat? ? i frustrat?. Sesiz? m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Selma Fraiberg dezvăluie mecanismul prin care suferința căreia părinții i-au fost victime trece în ființa copilului lor (Killen, 2003; Shapiro, 2009). Un alt lucru demn de remarcat este că violența poate avea o manifestare de reacție în lanț, de contagiune. Astfel, comportamentele violente pot genera sau stimula comportamentele violente la cei din jur, la victime sau martori aparent neimplicați direct. Astfel, victima devine la rândul său agresor în acest „ciclu infernal al provocării-reprimării”(Poussin, 1994). în momentul manifestării comportamentelor violente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se pune este motivul pentru care ceilalți din grup acceptă să intre în tabăra agresorului, să susțină și să împărtășească conduitele agresive ale acestuia față de victimă. Răspunsul este același ca și în cazul neimplicării celorlalți în violența domestică: teama de „contagiune”. Teamă că persoana care ar „îndrăzni”să se opună hărțuirii unui coleg ar putea deveni ținta directă a atacurilor. Pe de altă parte, participarea la scenele de hărțuire stârnește amuzamentul celor care hărțuiesc, stări de plăcere și confort. Acest lucru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
umplut acum de sterpii confecționeri de fetișuri cultice. Predominînd, în domeniu, doamnele refuzate de har conceptual, noul contingent a transformat icoana în obiect al tranzacției de tarabă. Uitînd (sau neștiind) în ce regim blasfematoriu se situează. Trist e că pernicioasa contagiune a cuprins școlile și academiile de artă, care încurajează deplorabilul demers, deviind talente autentice de la preocupări specifice. De văzut cum, sub vraja stilului, pierdem puterea de a judeca lucid... mesajul. Cine, în anii pustiului realist-socialist, nu s-a lăsat vrăjit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
inspirat să treacă la act. Aceste cazuri pot fi simple coincidențe, dar ele nu anulează posibilitatea unor comportamente imitate de indivizi, care, altfel, nu ar fi avut resurse personale de a le concepe. Modelarea este folosită În explicarea efectelor de contagiune observate În evenimentele de mare publicitate - știri - În media: deturnări de avioane, dezordine civilă, răpiri, atentate cu bombe, emigrare, trafic de ființe vii etc. Repetarea lor, similaritatea procedeelor, demonstrează că, cel puțin, unii privitori imită ce văd. Interesul major Îl
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și financiară a influențat puternic România, obligând-o la efectuarea unei ajustări fiscale largi (de 1,8% din PIB pe deficitul bugetar structural, medie anuală) - una dintre cele mai ambițioase din UE în ultimii 30 de ani. Manifestarea efectelor de contagiune, cauzalitate cumulativă și celui de turmă în economia românească s-a suprapus unei crize interne, determinate de accentuarea derapajelor macroeconomice, mai ales cele determinate de deficitele gemene ridicate. Criza economică recentă a demonstrat încă o dată nevoia ca România să aibă
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]