62,644 matches
-
că se ascunde în invizibilitatea firii Sale”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a XI-a, P. G. XLIV, col. 1001B. footnote>. Dumnezeu se anunță într-un sentiment de prezență, iar acest sentiment este într-o creștere continuă datorită eșecului oricărei sesizări conceptuale. Este experiența în picături de noapte a unei Prezențe a Inaccesibilului prezent sub forma energiilor Sale divine, și nu o sesizare a naturii Sale incognoscibile. Se vede un nou mod de cunoaștere ce depășește opoziția
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Canticum Canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 889D. footnote>. Unirea sau comuniunea aceasta este forma specifică de manifestare a iubirii cunoscute sub numele de agape (ἀγάπη). Ne confruntăm aici, ca întotdeauna în cazul Sfântului Grigorie, cu o continuă căutare a lui Dumnezeu prin diverse tipuri de înțelegeri parțiale ale Acestuia. Întreaga lucrare abundă în limbajul uniunii (ανάκρασις, συνάφεια etc.), pentru că această Cântare a Cântărilor este despre dragoste și descoperire; dar pentru Sfântul Grigorie, împărtășirea de Dumnezeu și asemănarea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
bună întâlnire, sunt condusă cu entuziasm la locuința prietenei mele în Lehnitzstrasse 19. Acolo, după un dejun reconfortant, încep să deschid bagajele, din care ies diferite cadouri românești ca: rochii, perne, bluze, spre bucuria prietenei mele, care era într-un continuu extaz. Toate aceste lucruri frumoase erau pentru dânsa! După aceea face o plimbare prin oraș. Oranineburg, oraș cu caracter medieval, posedă un castel istoric, dăruit de marele Elector al Brandenburgului, soției sale iubite, principesa Luisa Henrietta, a cărei statuie domină
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
-L discernem pe Dumnezeu ca paradigmă a frumuseții prin excelență<footnote Frances Young, „Sexuality and Devotion: Mystical Readings of The Song of Songs”, în Theology and Sexuality, Vol. 7, Nr. 14, 2001, p. 94. footnote>. Din moment ce existența este un efort continuu de a se menține în ființă, perfecțiunea sa constă dintr-un efort perpetuu spre Dumnezeu. Acest efort este participarea spirituală în Dumnezeu: „Creația se situează în domeniul frumosului numai printr-o participare în tot ce este mai bun. Nu a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
aș fi căutat, altfel spus, de nu Te-aș fi găsit în parte, nu Te-aș fi căutat în plinătate. În acest urcuș, „sufletul simte deci că trăiește și cunoaște necuprinsul lui Dumnezeu. Într-un fel, Îl cunoaște în mod continuu nou, ca într-o descoperire continuu nouă. Dar dacă L-ar cunoaște cineva deplin, n-ar mai avea bucuria să-L simtă ca pe Cel continuu nou, deci ca pe Cel niciodată deplin înțeles. Simțindu-i pe îngeri, și simțindu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
nu Te-aș fi găsit în parte, nu Te-aș fi căutat în plinătate. În acest urcuș, „sufletul simte deci că trăiește și cunoaște necuprinsul lui Dumnezeu. Într-un fel, Îl cunoaște în mod continuu nou, ca într-o descoperire continuu nouă. Dar dacă L-ar cunoaște cineva deplin, n-ar mai avea bucuria să-L simtă ca pe Cel continuu nou, deci ca pe Cel niciodată deplin înțeles. Simțindu-i pe îngeri, și simțindu-i ca mărginiți își dă seama
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Dumnezeu, tânjind după ceea ce este dincolo de el. Prin urmare, culmea experienței religioase, chiar după moarte, nu este marcată de satisfacție (χóρος), ci de dorință (ἔρως). Întotdeauna deasupra, întotdeauna mai mare decât mine însumi Prin participarea la Transcendent, sufletul uman crește continuu, neîncetându-și niciodată înălțarea. Cuvântul din Cântare conduce sufletul sus spre înălțimi prin ascensiunile perfecțiunii, spunând „Ridică-te, vino”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, 157-159.2.13. footnote>. În De vita Moysis, Moise funcționează ca paradigmă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
His lips: Desire and Divine Union in Gregory of Nyssa’s Homilies on the Song of Songs”, în Spiritus: A Journal of Christian Spirituality, vol. 7, nr. 1, 2007, p. 49. footnote>. Epectaza dorinței este ca bazinul unei fântâni, umplută continuu și revărsându-se continuu. Umplerea și revărsarea sunt simultane; a primi și a da reprezintă două aspecte ale aceluiași act. Altfel spus, epectaza este creșterea în bine, prin har. Vorbind despre cei care aveau în adâncul lor dorul dumnezeiesc, Sfântul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Divine Union in Gregory of Nyssa’s Homilies on the Song of Songs”, în Spiritus: A Journal of Christian Spirituality, vol. 7, nr. 1, 2007, p. 49. footnote>. Epectaza dorinței este ca bazinul unei fântâni, umplută continuu și revărsându-se continuu. Umplerea și revărsarea sunt simultane; a primi și a da reprezintă două aspecte ale aceluiași act. Altfel spus, epectaza este creșterea în bine, prin har. Vorbind despre cei care aveau în adâncul lor dorul dumnezeiesc, Sfântul Părinte menționează că ei
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
această idee furnizându-i Sfântului Ioan Scărarul titlul cunoscutei sale opere<footnote Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, p. 95. footnote>. E o devenire continuă pe treptele epectazelor. „Crescând în energiile divine, sufletul trece din slava în care era într-o slavă mai înaltă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, VI, P. G. XLIV, 948A. footnote>. Dorința de unire crește în proporție cu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
căci „nu încetează să intre (sufletul - n.n.) prin înaintare la cele mai înalte și să iasă necontenit din cele ajunse”<footnote Ibidem, omilia a XI-a, p. 277. footnote>. Deci, tot urcușul spre Dumnezeu este o ieșire și o intrare continuă, o ieșire din starea în care ne aflăm și o intrare în alta mai înaltă. Nu e simplă înaintarea în aceeași stare, deși faptul că stările se continuă spre același bine tot mai înalt dă celui ce intră și iese
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
care Sfântul Grigorie o dă celei de-a treia fericiri: „Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia” (Mt. 5, 4). El socotește că aici nu e vorba nu numaidecât de cei ce plâng din căință, ci din dorul continuu spre cer și de „faptul că sufletul, privind spre binele adevărat, nu se lasă scufundat în amăgirea de acum a vieții; căci nu poate trăi fără lacrimi cel ce înțelege cu adevărat lucrurile...” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, III
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
iubire<footnote Ibidem, P. G. XLVI, col. 96C. footnote>, căci Dumnezeu e cunoscu Această lege este expusă de Sfântul Grigorie chiar de la începutul Comentariului la Cântarea Cântărilor: „Bucuria (ἀπόλαυσις)<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 310. footnote> de Dumnezeu care renaște continuu (în sufletul purificat) este punctul de plecare (ἀφορμή) a unei dorințe mai mari (μείζονος ἐπιθυμίας), făcând dorința (πόθος) mai intensă (σφοδρότερος) prin participarea (μετουσία) la bunuri”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 777B. footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
recompensa celor care au obținut o”<footnote Idem, De Beatitudinibus, IV, P. G. XLIV, col. 1245C. footnote>. Dorința de Dumnezeu este bucurie, iar căutarea este vederea lui Dumnezeu. Aici rezidă poate răspunsul suprem la problema disperării într-un sistem în continuă expansiune. Cuvântul de încheiere ar trebui să-i aparțină Sfântului Grigorie. „Descoperirea este căutarea continuă însăși, pentru că noțiunea de căutare și cea de descoperire nu sunt diferite. Ci recompensa cercetării este căutarea însăși”<footnote Idem, In Ecclesiasten, VII, P. G.
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
1245C. footnote>. Dorința de Dumnezeu este bucurie, iar căutarea este vederea lui Dumnezeu. Aici rezidă poate răspunsul suprem la problema disperării într-un sistem în continuă expansiune. Cuvântul de încheiere ar trebui să-i aparțină Sfântului Grigorie. „Descoperirea este căutarea continuă însăși, pentru că noțiunea de căutare și cea de descoperire nu sunt diferite. Ci recompensa cercetării este căutarea însăși”<footnote Idem, In Ecclesiasten, VII, P. G. XLIV, col. 720C; cf. Everett Ferguson, op. cit., p. 74. footnote>. Conchizând, putem spune că Sfântul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
decisiv în „compensarea” acestei alegeri aparent perdante. Raționamentul a fost unul simplu: (1) dacă nu este posibil să fie păstrată totalitatea accepțiunilor și a tipologiilor stilistice prin care poate fi realizată o autentică unitate sintetică (dată fiind acumularea și diversificarea continuă a mijloacelor, tehnicilor, tipurilor de expresie, spunându-și cuvântul și nevoia de transformare, înaintare și noutate), iar (2) din toată această totalitate opțiunea pentru stilul personal (date fiind dezideratele umanismului iluminist) este una dintre cele mai slabe și ineficiente (din
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a masei în opoziție cu individul, a inconștientului (ca absență a rațiunii) în opoziție cu raționalitatea și spiritualitatea. Ideea dominantă este organizată în jurul imaginii de ruptură de o ordine prestabilită sau tradițională, ruperea însăși devenind o stare permanentizată, substituind curgerea continuă și coerentă a existenței. Chiar mai mult, este permanentizată însăși ideea „lipsei de temeiuri”, pe care o dezvoltă filosoful rus Lev Șestov. (2) Un al doilea set de considerente se referă la tipul de funcție pe care îl realizează acești
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ce poate stilul ca imagine și discurs. Bineînțeles, poate fi vorba și despre etape succesive de re-inventare ale unor definiții stilistice tot mai eficiente, mai încăpătoare și mai permeabile la o multitudine tot mai mare de tipologii antrenate într-un continuu proces de diversificare. În acest sens, o „etichetă” stilistică diferită marchează cu toată claritatea un „teritoriu” istoric diferit în interiorul căruia relațiile între fenomene se articulează într-o ordine evident diferită de „teritoriile” aflate sub dominația altor „etichete”. Fiecare context istoric
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
este ideea cercetătoarei americane Marcia Citron atunci când ea notează: „Succesiunea lineară nu trebuie să ocupe o astfel de poziție centrală în studiul istoriei. Ea scoate în evidență continuitatea directă, cauzalitatea și evoluția, care sugerează o moștenire comună și o linie continuă a descendenței. Pe scurt, istoria este studiul trecutului, însă nu neapărat a unui trecut liniar.”<footnote Marcia Citron, op. cit., p. 216: „Linear succession need not occupy such a central position in the study of history. It emphasizes direct outgrowth, causality
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
multitudini de citate din lucrări muzicale cunoscute, „panorama” istorică sau „panoplia” numelor de compozitori invocate întinzându-se de la Bach până la Berio însuși. Întreaga „cavalcadă” a acestor citate reprezintă, însă, doar un „etaj superior” atașat de „fluviul subteran” cu funcție de „bas continuu”, sarcină pe care o preia muzica din Simfonia nr. 2 de Gustav Mahler. Așa cum indică Béatrice Ramaut-Chevassut: „Această parte reprezintă o rescriere a scherzo-ului din Simfonia nr. 2 de Mahler, «Învierea», scrisă între 1887 și 1894. Acest scherzo de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
concepție componistică și lucrare muzicală concretă. Berio însuși recurge la imaginea unui fluviu atunci când își comentează propria lucrare: „Există la Mahler un aspect oniric foarte atractiv, care mă face să mă gândesc la un fluviu ce traversează peisaje într-o continuă tranformare. Și acest flux sonor continuu încorporează lucruri foarte complexe, dar și lucruri foarte simple, aproape vulgare. Este o pluralitate de experiențe muzicale familiare, însă transformate și controlate de către o idee foarte solidă, aproape clasică, și care organizează totalitatea. Pentru
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
asocierii, în creația lui Schnittke, a acestui „salt înspre polistilistică” cu organicitatea procedurii simfonice, dar și asumarea profundă a simfonismului drept criteriu intrinsec al gândirii și metodei componistice. Șocul contrastului între unitatea organică asigurată prin structurarea procesualității muzicale ca dezvoltare continuă și multitudinea elementelor eterogene inserate în această desfășurare cu funcție de celule generatoare<footnote Acest mod de abordare a citatului ne trimite atât la ideea de celulă generatoare și funcția ei în muzica lui Beethoven, cât și la sistemul de leitmotive
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
generatoare de înălțimi și a modificărilor acestora (vibrato, tremolo etc.), la nivelul motivelor sau al agregatelor verticale, și așa mai departe, până la durata totală a piesei, ceea ce îmi permite să unesc compoziția piesei cu sinteza sunetelor într-o operație uniformă, continuă și fără cusături. în muzica mea folosesc de obicei o matrice abstractă care definește ce fel de evenimente sonore se pot produce și în ce moment, creîndu-se o potențialitate realizată în parte prin operații nedeterminate. Sunetele propriu-zise sunt generate prin
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
așează pe bordura unei fântâni cu geanta alături. Cu ochii la oameni, cu ochii la clădirea roșiatică (primăria madrilenă), simte cum o fericire de consistența apei minerale o înconjoară ca un nou lichid amniotic... cuvinte spaniole se aud înfundat și continuu în jur. O fericire atât de concretă, încât poți s-o iei cu tine ca pe o pietricică de la malul mării și s-o ții într-o cutie prețioasă pentru totdeauna". în imaginea totală a cărții se conjugă impresia directă
O Spanie spirituală by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10043_a_11368]
-
Trubadurii, truverii, minesingerii și meistersingerii; Muzica polifonică medievală; Stilul vocal acompaniat al Prerenașterii (1300 - 1470); Polifonia a capella și începuturile stilului instrumental: Palestrina, Ars Nova, Orlando di Lasso, școala flamandă; Epoca basului general (1500 - 1750); Vremea nouă. O altă fișă continuă cu: Preclasicismul: Rameau, Bach, Händel, Gluck; Clasicismul: Haydn, Mozart, Beethoven; Romantismul: Schubert, Schumann, Berlioz, Liszt, Chopin, Wagner, Brahms, César Franck etc. Atrage atenția părerea savantului despre muzica creștină, deoarece ea contrazice pe cele superficiale ale timpului ce căutau și limitau
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]