607 matches
-
repolarizare întârziată, fiind răspunzător pentru contracțiile prelungite ale unor mușchi netezi (de exemplu din uter sau perete vascular). (2) Poate fi declanșată și fără potențiale de acțiune, în două moduri distincte: a. În majoritatea cazurilor, prin acțiunea directă asupra aparatului contractil muscular a două mari categorii de factori stimulatori, și anume: - factori tisulari locali de tipul: hipoxiei tisulare, excesului de bioxid de carbon sau acidozei; - diverși hormoni circulanți. b. În unele cazuri, prin producerea unei depolarizări locale numite „potențial joncțional” care
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
latch) pentru menținerea contracției musculare prelungite: adică reducerea gradului de stimulare fără scăderea forței de contracție în momentul atingerii maximului de contracție; - latența mare de la începutul contracției și întârzierea relaxării mușchiului neted; -scăderea importantă a cantității de energie necesară procesului contractil. 3.3.2. Relaxarea mușchiului neted are câteva particularități față de cea a mușchiului scheletic: (1) Scăderea concentrației ionilor de calciu intracitoplasmatici se realizează tot cu ajutorul pompelor de calciu, care expulzează calciul extracelular și spre reticulul sarcoplasmic, dar viteza acestora este
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
iar FEVS < 35% reprezintă un factor de prognostic negativ independent pentru mortalitatea pe termen scurt și mediu (14,16,18). La fel ca și la tânăr, ecocardiografia poate fi utilă în diagnosticul diferențial, depistarea complicațiilor, aprecierea remodelării și estimarea rezervei contractile (14). Imagistica nucleară, imagistica prin rezonanță magnetică și tomografia computerizată reprezintă explorări de a doua linie, fiind greu de utilizat în faza acută a STEMI. Examenul coronarografic. Cu toate că pacienții vârstnici constituie un grup cu risc coronarian ridicat și numeroase studii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
punctul de vedere al structurii chimice, cât mai ales, al funcțiilor pe care le îndeplinesc în organism, proteinele se deosebesc radical de celelalte substanțe biogene (glucide, lipide, vitamine). După rolul biologic al acestora deosebim: proteine enzimatice, de transport, de rezervă, contractile, cu rol de protecție, cu rol hormonal, cu rol structural. Proteinele enzimatice constitue cea mai numeroasă și importantă grupă de proteine cu rol de a cataliza procesele biologice, fiecare proces biologic fiind catalizat de o anumită enzimă. Nu există proces
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
natura și intensitatea agentului denaturant. 4.3.7. Proprietăți imunologice Datorită structurii spațiale complexe proteinele posedă un grad mare de specificitate reflectat în proprietățile biochimice specifice care se manifestă prin funcțiile diferite pe care le pot exercita:enzime, hormoni, proteine contractile, de transport, etc. La baza proprietăților imunologice stă reacția antigen-anticorp care este o reacție de apărare a organismului contra toxinelor, a microorganismelor, a celulelor anormale. Antigenii sunt substanțe străine organismului (bacterii, virusuri) care introduși în organism declanșează biosintiza unor proteine
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
este proteina din mătasea naturală a viermelui Bombix mori în structura căreia predomină glicocolul, alanina, serina, tirozina. Este insolubilă în apă. Firul de mătase naturală mai conține și sericină alături de fibroină. Sericina este solubilă în apă caldă. Miozina este proteina contractilă din țesutul muscular cu o structură dublă: o porțiune filiformă alcătuită din trei catene helicoidale răsucite și o porțiune globulară la capetele catenelor. Datorită acestei structuri mixte miozina va avea un dublu caracter, atât de proteină globulară, cât și fibrilară
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
reacția generală: Hb + O2 → a) să se completeze reacția b) să se redea structura compusului rezultat c) să se indice rolul biochimic al compusului rezultat. 16. In organismul animal protidele exercită diferite funcții (coagularea sângelui, imunologică, transport O2, rezervă Fe, contractilă, coagularea laptelui, hormonală , structurală). Să se indice funcția corespunzătoare fiecărei din următoarele protide: * Feritina * Chimozina * Anticorpi * Mioglobina * Miozina * Fibrinogen * Insulina * Glicoproteide * α keratina * Colagen * Fibrină * Glucagon * Hemoglobina CAPITOLUL 5 ACIZI NUCLEICI Acizii nucleici sunt compuși macromoleculari ce reprezintă polimeri ai
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
hamartomul pulmonar și carcinomul bronșic [84, 141]. Mioepiteliomul Este o tumoră benignă care apare la nivelul glandei salivare sau glandei mamare și conține celule mioepiteliale, care sunt localizate între epiteliul glandular și membrana bazală și se presupune că posedă proprietăți contractile [151]. A fost descris mioepiteliom la nivel pulmonar [158, 169] la pacienți de sex masculin. Tumora este bine delimitată, fiind alb-gălbuie pe secțiune. Diagnosticul a fost pus pe testele de imunohistochimie: pozitiv pentru proteina S-100 (caracteristic pentru mioepiteliom), prezența
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
ventricului drept, în apropierea bazei mușchiului papilar anterior, pot fi identificate benzi subțiri de țesut palid numite pseudotendoane cardiace. Pseudotendoanele pot fi identificate în special în apropierea apexului ventriculului drept și reprezintă benzi de țesut cardiac specializat în conducerea impulsului contractil de-a lungul miocardului funcțional. De la nivelul trabeculelor cărnoase pornesc proiecții musculare piramidale sau cilindrice numite mușchi papilari. Denumirea lor anterior, posterior sau septal se datorează poziției relative la nivelul ventriculului drept unde formează un număr de mușchi papilari variabili
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
după care descrie un traiect invers acelor de ceasornic în jurul bazei venei cave superioare pentru a pătrunde în nodul. De la nivelul nodulului pornesc căile internodale anterioară, mijlocie și posterioară care permit transmiterea rapidă a stimulului electric spre nodulul atrioventricular. Impulsul contractil se distribuie radial în miocardul atrial. Limitrof nodulului sinoatrial, în țesutul conjunctiv subepicardic, se descriu numeroși ganglioni parasimpatici. Calea internodală principală urmează traiectul cristei terminalis, inferior de orificiul venei cave inferioare, până la nivelul nodulului atrioventricular. Celelalte două căi descriu o
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
banda H, care la rândul ei are la mijloc o linie întunecată, linia M. Între 2 linii Z se delimitează sarcomerul (o bandă A + câte o jumătate de bandă Z), alcătuit din miofibrile. Miofilamentele sunt alcătuite din următoarele proteine: * proteine contractile: actina, miozina; * proteine reglatorii: troponina (C, I, T), tropomiozina; * structuri miofribrilare: titina, nebulina. Miofilamentele groase sunt alcătuite din miozină, o proteină cu GM = 500 kDa și aspect de baston, care prezintă un segment liniar numit coadă și un segment globular
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
polipeptidice grele (heavy); sub acțiunea papainei, meromiozina grea este scindată în alte 2 fragmente: * subfragmentul S1, responsabil de activitatea ATP-azică și interacțiunea cu actina; o * subfragmentul S2. Miofilamentele ușoare sunt alcătuite din actină, troponină și tropomiozină. Actina este o proteină contractilă cu GM=42 kDa aflată sub două forme: actina F (filamentoasă) și actina G (globuloasă). Polimerii lungi, filamentoși de actină F se obțin prin ansamblarea subunităților de actină G și prezintă situsuri de legare a miozinei, care sunt ocupate în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ȘI INERVAȚIA CORDULUI <resume> Rezumat * Introducere * Circulația arterială a cordului * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) * Distribuția coronară și anastomoze * Drenajul venos cardiac * Circulația limfatică a cordului * Inervația cordului </resume> * Introducere Cordul, organ muscular contractil, element central al sistemului circulator, se caracterizează printr-o bogată vascularizație arterială, venoasă și limfatică. Fiecare dintre cele trei sectoare ale sistemului cirulator parietal cardiac are o organizare funcțională particulară, tipic umană, motiv pentru care modelele experimentale realizate pe animale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
menționați nu suferă modificări (6). Se știe astăzi însă că atât fracția de ejecție, cât și fracția de scurtare sunt parametri puțin sensibili la modificările discrete ale contractilității miocardice și că alterarea acestor para - metri se produce adesea atunci când disfuncția contractilă a ajuns într-un stadiu avansat. Fracția de scurtare circumferențială, velocitățile miocardice sistolice și parametrii de defor- mare miocardică (strain și strain rate ) evaluați prin ecocardiografie 2D, Doppler tisular sau speckle tracking s-au dovedit mult mai sensibili în detectarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
13.3.1. Importanța aportului și eliminării de apă și sodiu 100 13.3.2. Hormonul antidiuretic 101 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron 102 13.3.4. Hipertensiunea arterială 103 14. Distribuția tisulară a fluxului sanguin 104 14.1. Activitatea contractilă a mușchiului neted vascular 104 14.2. Modularea mușchiului neted de către endoteliu 105 14.2.1. Oxidul nitric 107 14.2.2. Prostaciclina 110 14.2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu 110 14.2.4. Endotelinul 111 14.3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
minute după care urmează o perioadă de liniște de 1-2 ore. In perioada de activitate, contracțiile antrumului sunt urmate de relaxarea pilorului; o parte din chimul gastric trece prin pilor (diametru < 0,25 mm), apoi pilorul se închide. Acest comportament contractil ciclic se numește complex migrator mioelectric (fig. 5). Reglarea evacuării gastrice Mucoasa duodenală și jejunală prezintă receptori pentru aciditate, presiune osmotică și conținutul în grăsimi al chimului gastric. Prezența acizilor grași și monogliceridelor în duoden scade ritmul evacuării gastrice prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nedigerați sau parțial digerați până la acest nivel sunt supuși acțiunii enzimelor din sucurile intestinale; mecanice, prin care chimul intestinal este amestecat cu sucurile intestinale, propagat de a lungul intestinului, pus în contact cu suprafața absorbtivă a microvilozităților. 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire În intestinul subțire se disting mișcări: segmentare și peristaltice. Mișcările segmentare sunt cel mai frecvent tip de mișcări la nivelul intestinului subțire. Se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular; aceste contracții împart conținutul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de a propulsa conținutul intestinal către colon. Contracția peristaltică înaintează cu o viteză de 1-5 cm/sec și parcurge o distanță de 4-5 cm. Ritmul lent de propulsie a conținutului intestinal lasă timp pentru digestie și absorbție (fig. 8 ). Comportamentul contractil al intestinului subțire se declanșează după ingestia alimentară și se caracterizează prin contracții separate de perioade de liniște. Acest tip de activitate contractilă se numește complex motor migrator (CMM) și se propagă de la nivelul stomacului la ileonul terminal. Lungimea de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cm. Ritmul lent de propulsie a conținutului intestinal lasă timp pentru digestie și absorbție (fig. 8 ). Comportamentul contractil al intestinului subțire se declanșează după ingestia alimentară și se caracterizează prin contracții separate de perioade de liniște. Acest tip de activitate contractilă se numește complex motor migrator (CMM) și se propagă de la nivelul stomacului la ileonul terminal. Lungimea de intestin pe care se manifestă CMM se numește front de activitate. Perioada digestivă (2-3 ore de la ingestie) se caracterizează inițial prin contracții segmentare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
la acest nivel predominând haustrele. Haustrele determină frământarea conținutului intestinal și un transport ortograd lent care determină formarea fecalelor, care vor deveni din ce în ce mai solide pe măsură ce coboară în colon datorită absorbției apei. 5.1. Controlul motilității colice Plexurile intramurale controlează comportamentul contractil al colonului, iar nervii autonomi extrinseci modulează această funcție. Vagul stimulează activitatea colică, iar simpaticul o inhibă. Distensia unei porțiuni din colon determină relaxarea reflexă a unei alte părți din colon. Acest reflex se numește reflexul colo-colic și este determinat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
parietală printr-o cantitate mică de lichid pericardic. Cordul prezintă un schelet fibros, format din porțiunea conjunctivă a peretelui AV, cu extensiile sale de la nivelul valvelor AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe din ele sunt ramificate. Extremitățile realizează atașarea reciprocă sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul sincițialității funcționale. Astfel, cardiomiocitele sunt conectate electric prin joncțiuni comunicante (gap junctions
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ATP. Evenimentul inițial în cadrul hipertrofiei este ceșterea ARN ribozomal (ore), apoi crește preluarea de aminoacizi (zile), iar sinteza de proteine mitocondriale este deosebit de intensă. Pe lângă consumul relativ mic de ATP pentru sinteza proteică, ~90% din consumul de ATP susține activitatea contractilă, iar restul de ~10% este necesar pentru diversele procese de transport activ membranar. Energia pentru contracție, sub formă de ATP, este furnizată 99% pe cale aerobă (vezi mai sus). In condiții bazale 35% provine din glucide, 5% din corpi cetonici și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]