610 matches
-
pătrunde în miocard inervând atât sistemul excito-conductor cât și fibrele contractile (fig. 5.61). Este descrisă o distribuție diferențiată între fibrele simpatice drepte și cele stângi, primele repartizându-se mai ales în țesutul nodal, iar ultimele mai ales în miocardul contractil. Stimularea receptorilor adrenergici își realizează efectele prin activarea proteinelor Gs. Acestea pot modula în mod direct activitatea unor canale membranare de Ca+2 și Na+, inclusiv cele care mediază curentul If responsabil de comportamentul de pacemaker. Eferența parasimpatică Anatomie. Are
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
2 ca și de reducerea sensibilității miofilamentelor Ca+2. Este posibil ca în generarea intracelulară de GMPc să intervină și oxidul nitric eliberat sub acțiunea actilcolinei. Ca urmare, asupra cordului ca întreg, stimularea parasimpatică are efecte inhibitorii, atât asupra fenomenelor contractile, cât și asupra celor electrice (automatism, conductibilitate). Aceste fenomene sunt prevenite de atropină, antagonistul receptorilor colinergici muscarinici [68]. Controlul umoral al activității inimii Se realizează prin intermediul hormonilor sau a altor substanțe biologic active eliberate la nivel miocardic, care pot influența
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
conductibilitate). Aceste fenomene sunt prevenite de atropină, antagonistul receptorilor colinergici muscarinici [68]. Controlul umoral al activității inimii Se realizează prin intermediul hormonilor sau a altor substanțe biologic active eliberate la nivel miocardic, care pot influența atât activitatea electrică cât și cea contractilă a inimii, prelungind în timp și modulând efectul controlului nervos. Catecolaminele Sunt sintetizate și de glanda medulosuprarenală, spre deosebire de terminațiile nervoase simpatice care sintetizează preferențial noradrenalină, aceasta având posibilitatea de-a sintetiza și adrenalină. Alături de acestea, în sânge se mai găsește
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
efectul în acest sens este bifazic, concentrațiile mici de NO având un efect cronotrop pozitiv, în timp ce concentrațiile mari au efect cronotrop negativ. Scăderea consumului miocardic de O2 este un efect important al NO, care se realizează independent de modificarea funcției contractile, fiind probabil legat de influențarea transportului electronic mitocondrial. Modularea răspunsului beta adrenergic este de asemenea bifazică, nivelurile mici de NO accentuând, iar nivelurile mari de NO reducând efectul stimulării beta adrenergice; se realizează în acest mod un sistem foarte fin
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
a sistemului venos a fost făcută de André Vesale în De Humanis corporis fabrica (1543) (Friedman, 2005, Caggiati, Allegra, 2007). Vesale furnizează o descriere exactă a structurii peretelui venos cu împărțirea tunicii interne în două straturi: unul intern conținând fibre contractile dispuse dinspre interior spre exterior circular, oblic și longitdinal și unul extern format dint-o rețea laxă ce îl separă de structurile înconjurătoare. Descrierea valvelor venoase are următoarea secvență temporală (Caggiati, Allegra, 2007): 1540, când Giovanni Battista Canano descrie pentru prima
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fină. Tunica medie, mai subțire decât la artere, este de natură conjunctivă și musculară, fibrele colagene fiind dispuse fie într-o rețea laxă, fie dintr-o membrană groasă. Elementele clasice formează rețele sau benzi subțiri cu orientări longitudinale, iar elementele contractile sunt izolate în fascicule, așezate longitudinal, oblic în spirală și circular. Tunica externă, adventicea, reprezintă o continuare conjunctivo-elastică a mediei în care elementele elastice sunt mai numeroase și dispuse în membrane, în ele găsindu-se și fibre musculare netede, rare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
sau mai multe straturi cu orientare diferită. Astfel, în vena femurală, poplitee și venele superficiale ale gambei, fibrele musculare se dispun într-un strat circular așezat între două straturi longitudinale. 2. vene musculo conjunctive care sunt constituite din numeroase elemente contractile, puternice, așezate circular într unul sau două straturi și dispuse într-un țesut conjunctiv cu o slabă armătură elastică. Venele musculare sunt prevăzute cu valvule. Ele se dispun perechi față în față și prin alipirea marginilor libere împiedică refluxul sanguin
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
modificărilor morfologice ale celorlalte componente. Pentru țesutul muscular neted al tunicii medii, procesele de hipertrofie și hiperplazie pot asocia modificări în structura celulelor musculare, prezența de vacuole sugerând un posibil rol secretor și fagocitar al acestora, ceea ce poate explica funcția contractilă anormală a celulelor musculare netede din peretele venos. În țesutul conjunctiv al intimei și mediei crește proporția de matrice extracelulară nefibrilară (amorfă) și fibrilară, și apar modificări structurale ale fibrelor elastice și de colagen. Alternanța de zone de hipertrofie și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
boala varicoasă, ca verigă de legătură spre transformarea de tip fibros. Culturile celulare din venele varicoase au demonstrat că principalele componente ale peretelui venos, și anume celulele musculare netede localizate în medie, își modifică, prin schimbări ale ciclului celular, fenotipul contractil normal în fenotip secretor (Jurokova et al., 1982). Acest fapt conduce la o degenerare de tip fibros, caracterizată prin dezorganizarea arhitecturii și distribuției fibrelor de colagen (mai numeroase în medie și adventice) și elastice (mai puțin numeroase, ca rezultat al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
endoteliul și inițiind mecanisme compensatorii care conduc la modificările degenerative colagenice și musculare (Coleridge Smith, 1997, Elsharawy et al., 2007). La nivelul mediei, examenul electronomicroscopic pune în evidență: (i) transformarea celulelor musculare netede, prin apariția potențialul fagocitic, prin transformarea fenotipului contractil în fenotip secretor și, posibil, prin creșterea conținutul intracelular de apă care conduce la modificări hipertrofice, și nu hiperplazice (Kockx et al., 1998, Wali, Eid, 2001, Urbanek et al., 2004, Elsharawy et al.,2007); (ii) dezvoltarea importantă a rețelei de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cât fragmentele de venă recoltate sunt mai distale. Celulele endoteliale apar aglomerate/densificate, cu orientare verticală, au forme anormale, cu margini neregulate, sunt hipertrofiate și alungite, nucleii au marginalizare cromatiniană iar citoplasma conține microfilamente legate probabil de presupusa lor funcție contractilă. Aceste celule prezintă, citoplasmatic, vacuole cu conținut clar, picături lipidice și corpuri fantomă. În zona faldurilor, celulele endoteliale devin mai comprimate, subțiate și alungite, unele dintre ele chiar descuamate în lumen. O parte din aceste invaginații se unesc creând, spații
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
celulelor musculare netede poate constitui o verigă importantă a mecanismului patogenic, în boala varicoasă (Wali, Eid, 2001). Pentru a explica potențialul de sinteză puternic exprimat de celulele musculare netede, un alt element intens discutat este capacitatea de transformare a fenotipului contractil în fenotip secretor (Rose, Ahmed, 1986). Acest proces nu are încă o cauză definită, iar în seria ipotezelor este inclusă posibilitatea unui determinism genetic (Venturi et al., 1996, Travers et al., 1996), precum și cea legată de dereglări ale apoptozei, prin
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
-se astfel nu numai excesul de colagen (care nu poate fi atribuit exclusiv celulelor musculare netede cu fenotip secretor), ci și existența zonelor izolate în care matricea extracelulară este dezorganizată (prin eliberarea enzimelor capabile de liză). Miofibroblastul, care asociază capacitate contractilă, poate interveni în echilibrul funcțional - prezența sa putând fi interpretată ca reacție compensatorie, adaptativă, la pierderea celulelor musculare netede. Suplimentar datelor din literatură, studiul nostru realizează o caracterizare aprofundată colagenului fibrilar: diametrul variabil, mai mare decât în statusul de normalitate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
varicoasă având un potențial rol în transformarea de tip fibros a componentei colagenice. • Prezența mastocitelor și a limfocitelor T se corelează semnificativ statistic cu stadiile evolutive ale bolii varicoase. • Profilul ultrastructural al leziunilor specifice bolii varicoase, în cadrul căruia transformarea fenotipului contractil al celulei musculare netede în fenotip secretor, este completat prin prezența mio fibroblastelor și a caracterizării colagenului nou format, a cărui asamblare nu respectă tiparul normal. • Absența unor diferențe semnificative între leziunile tisulare/celulare și trăsăturile moleculare identificate în diferite
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
se poate desfășura normal. Capitolul IV FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ȘI RESPIRATOR A. FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCȚIILOR INIMII*) * Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică
CRITERII din 31 august 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică clinic manifestată: - DSA, DSV, Coarctație aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară asociată cu DSV, - Tetralogia Fallot, transpoziții de vase mari, - Atrezia de tricuspidă, anomalia
CRITERII din 31 august 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
se poate desfășura normal. Capitolul IV FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ȘI RESPIRATOR A. FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCȚIILOR INIMII*) * Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică clinic manifestată: - DSA, DSV, Coarctație aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară asociată cu DSV, - Tetralogia Fallot, transpoziții de vase mari, - Atrezia de tricuspidă, anomalia
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
disfuncția regională, și ulterior, globală sistolică și diastolică, modificări electrocardiografice, și angina. Adenozina eliberată de miocardul ischemie pare a fi principalul mediator al anginei (durerea toracică), prin stimularea receptorilor Al localizați în terminațiile nervoase cardiace. Ischemia este urmată de disfuncție contractilă reversibilă cunoscută sub numele de "stunning". Episoadele recurente de ischemie și "stunning" pot conduce la disfuncție cronică dar încă reversibilă, cunoscută sub denumirea de "miocard hibernant". Un episod scurt de ischemie determină "precondiționare", un mecanism important endogen de protecție, care
GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215598_a_216927]
-
în mod obligatoriu și administratorul cazărmii. ... (4) Constatările comisiei și măsurile stabilite se înscriu în procesul-verbal, document ce se aprobă de comandantul/șeful unității militare utilizatoare cu responsabilități în domeniul administrării imobilului. ... (5) Construcțiile amplasate în terenuri, sensibile la umezire, contractile, în medii agresive, precum și acelea supuse permanent trepidațiilor se controlează semestrial. (6) Fac, de asemenea, obiectul controlului periodic general instalațiile sub presiune și de ridicat, prizele de pământ, aparatele de măsură și control de resortul construcții-cazare, precum și activitatea de prevenire
REGULAMENTUL din 12 septembrie 2008 proprietăţii imobiliare în Ministerul Apărării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203077_a_204406]
-
retrasă în parcelă. │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ Anul construirii (se menționează anul sau, dacă nu este cunoscut, se bifează │ │ perioada estimată): .., │ │ [] necunoscut; [] înainte de 1900; [] între 1901-1940; între 1941-1960; [] unicat; [] tip; [] refolosibil. Topografia terenului: [] teren plat; [] teren în pantă. Natura terenului de fundare: [] normal; [] macroporic; [] contractil. Clasa de importanță a construcției*3): Dimensiuni generale în plan (m): ........................................., Suprafața construită la sol (m²): ....., suprafața construită desfășurată (m²): ......; suprafața construită medie de nivel (m²) ........, Funcțiunile clădirii: │ │ [] locuințe colective; [] mixte (locuințe și spații cu altă destinație); │ │ [] locuință individuală; [] comerț
LEGE nr. 153 din 5 iulie 2011 (*actualizată*) privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233657_a_234986]
-
Articolul 38 În principiu nu se vor utiliza straturi de egalizare din pietriș, balast, nisip sau din alte materiale permeabile. Se exceptează situațiile în care este necesară adăugarea unor asemenea materiale pentru stabilizarea pământului de fundație (terenuri refulante, chișaiuri, argile contractile etc.). În aceste cazuri se vor respecta măsurile de compactare și de impermeabilizare stabilite în mod obligatoriu în documentație pentru asemenea situații speciale. Articolul 39 Umpluturile din jurul construcției de traversare, atât în corpul lucrării de gospodărire a apelor cu rol
ÎNDRUMAR TEHNIC din 10 septembrie 2012 pentru proiectarea şi realizarea lucrărilor de traversare a lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245171_a_246500]
-
retrasă în parcelă. │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ Anul construirii (se menționează anul sau, dacă nu este cunoscut, se bifează │ │ perioada estimată): .., │ │ [] necunoscut; [] înainte de 1900; [] între 1901-1940; între 1941-1960; [] unicat; [] tip; [] refolosibil. Topografia terenului: [] teren plat; [] teren în pantă. Natura terenului de fundare: [] normal; [] macroporic; [] contractil. Clasa de importanță a construcției*3): Dimensiuni generale în plan (m): ........................................., Suprafața construită la sol (mý): ....., suprafața construită desfășurată (mý): ......., │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Înălțime medie de nivel (ml): ......; suprafața construită medie de nivel (mý) ........, Funcțiunile clădirii: │ │ [] locuințe colective; [] mixte (locuințe și spații cu
LEGE nr. 153 din 5 iulie 2011 (*actualizată*) privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244924_a_246253]
-
se poate desfășura normal. Capitolul 4 FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ȘI RESPIRATOR A. FUNCȚIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCȚIILOR INIMII*) *Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică
CRITERII din 31 august 2007 (*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261794_a_263123]
-
Font 8* - Persoana este - Persoana este - Persoana prezintă *) 1. În afectarea primară a funcției contractile a inimii: - Cardiomiopatiile primare, primitive sau idiopatice: - CMP dilatativă sau congestive, - CMP hipertrofică sau obstructive, - CMP restrictivă sau obliterantă. 2. În afectarea secundara a funcției contractile a inimii: - Angiopatii congenitale cianogene sau necianogene operate sau neoperate cu insuficiență cardiacă cronică clinic manifestată: - DSA, DSV, Coarctație aortă Stenoză de aortă, Stenoză de arteră pulmonară asociată cu DSV, - Tetralogia Fallot, transpoziții de vase mari, - Atrezia de tricuspidă, anomalia
CRITERII din 31 august 2007 (*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261794_a_263123]