798 matches
-
I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, structura inerentă și intrinsecă a oricărei excepții de neconstituționalitate cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În cauza de față, Curtea reține că, deși autorul excepției a invocat mai multe prevederi constituționale, nu a arătat în ce mod acestea sunt încălcate de dispozițiile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274203_a_275532]
-
asociației nu beneficiază de o prevedere legală în acest sens". Textele de lege criticate se consideră a fi neconstituționale și în raport cu prevederile art. 48, 49, 53 și 54 din Legea fundamentală, fără însă a se arătă în ce anume constă contrarietatea acestora cu prevederile constituționale invocate. În ceea ce privește dispozițiile art. 15 lit. e) și g) din Legea nr. 146/1997 , autorul excepției susține că acestea contravin prevederilor art. 46 din Constituție, care consacră protecția persoanelor cu handicap, întrucat "drepturile persoanelor cu handicap
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143403_a_144732]
-
art. 48, 49, 53 și 54, Curtea consideră că aceasta nu poate fi primită, întrucat nici în încheierea de sesizare și nici în cererea formulată de autorul excepției nu sunt aduse argumente din care să rezulte în ce anume constă contrarietatea acestora cu prevederile constituționale invocate. 2. Cea de-a doua critică formulată constă în aceea că dispozițiile art. 15 lit. e) și g) din Legea nr. 146/1997 încalcă prevederile art. 46 din Constituție. Autorul excepției consideră că art. 15
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143403_a_144732]
-
aceasta a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă conținutului oricărei excepții de neconstituționalitate, care cuprinde, cumulativ, 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, respectiv motivarea neconstituționalității textului criticat. Aplicând cele reținute la excepția ridicată în prezenta cauză, Curtea observă că autorul invocă, în motivarea excepției, existența unor "probleme de constituționalitate", fără a arăta în ce anume constau acestea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263936_a_265265]
-
a atribuțiilor sale privind lt; lt;protejarea intereselor naționale în activitatea economică gt; gt; și lt; lt;crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții gt; gt;, în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. b) și f) din Constituție". În ceea ce privește pretinsa contrarietate a dispozițiilor art. 53 din Constituție referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor obligații, Curtea reține că aceste dispoziții nu au relevanță în cauză, deoarece ele se referă la drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor fizice. Pentru considerentele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205990_a_207319]
-
oferit inițial de statul român C.N.A.D.N.R., totuși, reprezentantul Ministerului Public a declarat apel împotriva acestei hotărâri. 15. Față de acest context, Curtea constată că argumentele expuse în motivarea excepției de neconstituționalitate de autorii acesteia nu vizează, în realitate, demonstrarea contrarietății dintre textul de lege criticat și prevederi ori principii constituționale, ci tind la evidențierea modalității abuzive - conform opiniei autorilor excepției - în care procurorul a exercitat calea de atac a apelului împotriva unei hotărâri pronunțate în urma soluționării în fond a procesului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279178_a_280507]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 13 decembrie 2012, și nr. 81 din 25 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999. De asemenea, Curtea observă că presupusa contrarietate a dispozițiilor criticate în raport cu prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție este determinată de autorul excepției și din obligarea sa la plata taxei de timbru aferentă stadiului procesual în care acesta se află, taxă prevăzută de dispozițiile legale criticate, ceea ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256177_a_257506]
-
2004 al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, procedura de citare fiind legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că nu există nici o contrarietate între dispoziția criticată și Legea fundamentală. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 8 iunie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 2.958/2004, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a sesizat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172397_a_173726]
-
evidente de politică penală, una din categoriile de infracțiuni în legătură directă cu cele de corupție ori cu cele asimilate acestora, în cadrul căreia intră falsul și uzul de fals săvârșite cu un scop anume determinat. Critica autorului excepției vizează nu contrarietatea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu prevederile din Legea fundamentală, ci eventualele abuzuri ale organelor de anchetă care s-ar putea naște din cauza unei redactări imprecise ori a unei înțelegeri eronate a textului. Astfel, interpretarea conținutului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182139_a_183468]
-
de autonomie locală este preluată în Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , iar stabilirea prin lege a organizării și funcționării organelor administrației publice locale nu contravine, ci, dimpotrivă, este în sensul prevederilor constituționale menționate. Așa fiind, susținerile referitoare la contrarietatea dintre textul de lege criticat și prevederile constituționale ale art. 120 urmează a fi respinse. Curtea constată că nici invocarea încălcării "angajamentelor internaționale ale României" nu poate fi reținută, întrucât autorul excepției nu menționează care sunt documentele internaționale încălcate și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160482_a_161811]
-
controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 807 din 2 octombrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 6 decembrie 2012, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, critica privind pretinsa contrarietate a acestor prevederi față de principiul constituțional al egalității în drepturi. 18. De asemenea, și prevederile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 au constituit, la rândul lor, obiect al controlului de constituționalitate, în acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269927_a_271256]
-
prevede că acesta va primi nu numai prețul real al cesiunii, ci și cheltuielile și dobânzile din ziua în care a cumpărat dreptul litigios. Așa fiind, Curtea urmează să respingă și aceasta critică de neconstituționalitate. Autorul excepției mai invocă și contrarietatea dispozițiilor art. 1402 din Codul civil cu prevederile art. 134 alin. (1) din Constituție, care statuează că "Economia României este economie de piață". Analizând această susținere, Curtea Constituțională reține că art. 1402 din Codul civil nu este contrar cerințelor economiei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133606_a_134935]
-
dispune prelungirea contractelor de închiriere sau vânzarea locuințelor către locatari, pe de o parte, și chiriașii altor categorii de locuințe, cărora le este opozabil regimul juridic reglementat de Legea locuinței nr. 114/1996 . Pentru aceste considerente Curtea nu poate reține contrarietatea textelor de lege criticate cu dispozițiile art. 1 alin. (3) referitor la caracterul de stat de drept, democratic și social al statului român, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 47 - Nivelul de trai și art. 135 alin. (2) lit. f
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213950_a_215279]
-
art. 126 - Instanțele judecătorești, art. 127 - Caracterul public al dezbaterilor și ale art. 146 lit. d) privind atribuțiile Curții Constituționale, cu referire la excepțiile de neconstituționalitate. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul excepției nu motivează în ce constă contrarietatea prevederilor criticate cu dispozițiile constituționale invocate în susținerea acesteia, limitându-se doar a le menționa. Or, excepția de neconstituționalitate trebuie să îndeplinească anumite exigențe de ordin structural, respectiv autorul acesteia trebuie să indice textul legal criticat, prevederile constituționale considerate a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242603_a_243932]
-
acesteia, limitându-se doar a le menționa. Or, excepția de neconstituționalitate trebuie să îndeplinească anumite exigențe de ordin structural, respectiv autorul acesteia trebuie să indice textul legal criticat, prevederile constituționale considerate a fi încălcate și motivarea în concret a pretinsei contrarietăți a textului dedus controlului de constituționalitate. În aceste condiții, Curtea constată că textele de referință invocate nu sunt suficient de precise și clare, astfel încât instanța constituțională să poată reține în mod rezonabil existența unei minime critici de neconstituționalitate, cum, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242603_a_243932]
-
al României", fără însă să prevadă un termen ulterior, precis, de intrare în vigoare, lăsând la latitudinea Guvernului să stabilească termenul ulterior publicării. Tribunalul Olt - Secția penală opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât nu există o contrarietate între dispozițiile art. XXI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2010 și cele ale art. 115 alin. (5) din Constituție, ci doar o diferență de exprimare, însă care nu produce consecințe juridice. Este evident că Ordonanța de urgență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249958_a_251287]
-
1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece nu există o contrarietate între art. 115 alin. (5) din Constituție și art. XXI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2010 , ci doar o diferență de exprimare, respectiv o sinonimie, care, din punct de vedere juridic, prezintă aceleași efecte. Astfel, Ordonanța de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249958_a_251287]
-
hotărâre de condamnare. (2) În vederea soluționării apelului, instanța poate da o noua apreciere probelor administrate în fața primei instanțe. ... (3) Instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor de apel invocate." ... 1. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în ce privește contrarietatea dispozițiilor art. 215 alin. 2 și 5 din Codul penal cu dreptul la apărare și accesul liber la o activitate economică, aceasta este contrasă, pe de o parte, din argumente referitoare la inexistența unei reglementări exprese de trimitere la alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214071_a_215400]
-
acestei competențe "în sarcina exclusivă a unei comisii subordonate funcțional Guvernului", iar nu în competența instanțelor judecătorești, contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), art. 11, 20, 21, 22 și 125, fără însă a arăta în ce constă această contrarietate. Curtea observa că invocarea încălcării art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție este neîntemeiată. Însuși textul de lege criticat stabilește că, în legătură cu constatarea și sancționarea contravențiilor prevăzute în cap. ÎI al ordonanței, se aplică, în mod corespunzător, dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151358_a_152687]
-
avocatul descoperă una dintre dificultățile arătate la lit. a) și b). ... Articolul 116 Nu există conflict de interese: a) atunci când, după ce și-a informat clienții și a primit acordul acestora, avocatul, în exercitarea diferitelor sale activități, va încerca să concilieze contrarietatea de interese; ... b) atunci când, în acord deplin cu clienții, avocatul îi consiliază ca, plecând de la situația ce i-a fost prezentată, să adopte o strategie comună sau dacă, în cadrul unei negocieri, avocații care sunt membri ai aceleiași forme de exercitare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237520_a_238849]
-
instituția care l-a înființat. Aceasta va stabili măsurile necesare pentru garantarea autonomiei. ... Articolul 617 Alegerea arbitrajului instituționalizat (1) Părțile, prin convenția arbitrală, pot supune soluționarea litigiilor dintre ele unei anumite instanțe arbitrale aparținând arbitrajului instituționalizat. ... (2) În caz de contrarietate între convenția arbitrală și regulamentul arbitrajului instituționalizat la care aceasta trimite, va prevala convenția arbitrală. Articolul 618 Arbitrii (1) Arbitrajul instituționalizat poate întocmi liste facultative cu persoane care pot fi arbitri sau supraarbitri. Aceste liste nu au caracter obligatoriu. (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250195_a_251524]
-
instituția care l-a înființat. Aceasta va stabili măsurile necesare pentru garantarea autonomiei. ... Articolul 617 Alegerea arbitrajului instituționalizat (1) Părțile, prin convenția arbitrală, pot supune soluționarea litigiilor dintre ele unei anumite instanțe arbitrale aparținând arbitrajului instituționalizat. ... (2) În caz de contrarietate între convenția arbitrală și regulamentul arbitrajului instituționalizat la care aceasta trimite, va prevala convenția arbitrală. Articolul 618 Arbitrii (1) Arbitrajul instituționalizat poate întocmi liste facultative cu persoane care pot fi arbitri sau supraarbitri. Aceste liste nu au caracter obligatoriu. (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271685_a_273014]
-
stabilește obligația autorităților și instituțiilor publice de a răspunde în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 sau 30 de zile. Așa fiind, Curtea Constituțională constată că între cele două texte nu există nici un raport de contrarietate, ci, dimpotrivă, dispozițiile criticate reprezintă o garanție legală a realizării dreptului constituțional la informație. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 31 alin. (1) și (2) și al art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156580_a_157909]
-
Dosarul nr. 1.232/C/2005 al Tribunalului Timiș - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, procedura de citare fiind legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că autorul nu motivează contrarietatea dintre dispoziția criticată și Legea fundamentală, fapt ce contravine dispozițiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 13 iunie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172233_a_173562]
-
constată că aceasta este inadmisibilă, deoarece autorul excepției se limitează la a menționa textele constituționale care în opinia sa sunt încălcate prin reglementarea legală dedusă controlului, fără a preciza în ce constă încălcarea, deci, fără a evidenția pretinsa relație de contrarietate care ar fi de natură să confere caracter neconstituțional textului de lege criticat. Într-o atare situație, simpla invocare a prevederilor din Constituție pretins a fi nesocotite nu echivalează cu motivarea criticii și, prin urmare, excepția nu satisface exigența prevăzută
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172233_a_173562]