543 matches
-
preliminar consacrat metodologiei specifice istoriografiei sovietice în abordarea problematicii istoriei Rusiei, precum: periodizare, dezvoltare economico-socială, evoluție politică, formarea ideologiei moderne, absolutismul rus, politica externă etc. Raportorul a insistat, mai cu seamă, asupra perioadei 1825-1861, asumată spre aprofundare ca segment analitic contributiv la înfăptuirea proiectului științific, exprimând opinii ferme, pe alocuri, prudente însă acolo unde constata că „în stadiul actual al cercetărilor noastre, nu ne este îngăduit să formulăm o opinie proprie, bine argumentată”. Totodată, a evidențiat contradicțiile uneori majore dintre istoricii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
căutării de rentă (poate și mai potent decât economia subterană), unde piața concurențială și funcția ei de mecanism rațional sunt invizibile. Ca și arealul economiei naturale sau al autoconsumului, alături de extrema nonsensului randamental reprezentat de supraproducție, nu sunt cu nimic contributive la infailibilitatea pieței. În fine, fără să fie o enumerare exhaustivă a situațiilor de defectare a pieței din funcția de reglator absolut al raționalității avuției, arealul banilor fictivi, atât de zornăiți de speculațiile neomonetare, trec ca o turmă de vite
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
realizării obiectivelor înscrise în Programul de guvernare, cu privire la îmbunătățirea standardului de viață al persoanelor vârstnice, pentru aceasta fiind necesară consolidarea financiară a sistemului public de pensii, prin externalizarea din bugetul asigurărilor sociale de stat a prestațiilor care nu au natură contributivă sau nu au legătură cu riscurile sociale asigurate, din necesitatea îmbunătățirii echilibrului social-economic al familiei, prin susținerea acesteia în vederea creșterii copilului, în scopul stimulării creșterii natalității și diminuării fenomenului de abandon al copiilor, pentru asigurarea cadrului legal necesar aplicării acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pp. 39-56. Gledhill, James, "Rawls and Realism", în Social Theory and Practice 38, 1 (2012), pp. 55-82. --. "In Defense of Transcendental Institutionalism", în Philosophy & Social Criticism 40, 7 (2014), pp. 665-682. Gomberg, Paul, How To Make Opportunity Equal: Race and Contributive Justice, Blackwell, Malden, 2007. Gray, John, "Agonistic Liberalism", în Philosophy and Social Policy 12, 1 (1995), pp. 111-135. --. Two Faces of Liberalism, Polity Press, Cambridge, 2000. Trad. rom. Cele două fețe ale liberalismului, Editura Polirom, Iași, 2002. Griffin, Stephen M.
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
University Press, New York, 1996), Adam Swift, How Not to Be a Hypocrite: School Choice for the Morally Perplexed (Routledge, New York, 2003), Brian Barry, Why Social Justice Matters (Polity Press, Cambridge, 2005), Paul Gomberg, How To Make Opportunity Equal: Race and Contributive Justice (Blackwell, Malden, 2007), Robert Talisse, Democracy and Moral Conflict (Cambridge University Press, Cambridge, 2009), Martha Nussbaum, Creating Capabilities: The Human Development Approach (Belknap Press, Cambridge, 2011) sau Harry Brighouse și Adam Swift, Family Values: The Ethics of Parent-Child Relationships
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
acele cauze care sunt situate spre sfârșitul lanțului etiologic, aproape de producerea simptomelor se vor numi proximale, iar cele ce operează în etapa de formare a lanțului etiologic se vor numi distale. Este realizată o distincție între cauzele necesare, suficiente și contributive în apariția depresiei. Astfel, cauza necesară reprezintă un factor etiologic ce trebuie să fie prezent pentru ca simptomele să apară, nu întotdeauna prezența cauzelor va determina apariția simptomelor; cauza suficientă constituie un factor a cărui prezență va garanta apariția simptomelor, aceasta
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să apară, nu întotdeauna prezența cauzelor va determina apariția simptomelor; cauza suficientă constituie un factor a cărui prezență va garanta apariția simptomelor, aceasta presupunând că dacă nu apar simptomele factorul cauzal respectiv nu este prezent sau nu se manifestă; cauza contributivă reprezintă un factor etiologic a cărui prezență mărește probabilitatea apariției simptomelor, dar nu este nici necesară, nici suficientă pentru apariția lor (Ionescu, 1998)185. Potrivit acestei teorii, deznădejdea este considerată o cauză suficientă și proximă a depresiei, (nu și necesară
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
zi și cu "Tp" pentru contractul individual de muncă cu timp parțial de lucru. 6. Rubrică "Număr ore normă în zi" se completează cu numărul de ore de lucru normate în zi conform tipului de contract. 7. Rubrică "Număr zile contributive în luna" se completează cu numărul de zile lucrătoare normate în luna, conform tipului de contract. 8. Rubrică "Baza de calcul" se completează cu drepturile bănești determinate în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155500_a_156829]
-
cu timp parțial de lucru ─────��──────────────────────────────────────────────────────────────────────── Număr ore normă în NON N 2 Se completează cu numărul de ore de zi lucru normate în zi conform tipului de contract. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Număr de zile NZN N 2 Se completează cu numărul de zile contributive în lucrătoare normate în luna, conform luna tipului de contract (mai mic sau egal cu numărul de zile lucrătoare din luna respectivă, sau după caz, mai mic sau egal cu numărul de zile calendaristice din luna respectivă în cazul �� militarilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155500_a_156829]
-
prin legea din 18 ianuarie 1695 introdusă de Ludovic al XIV-lea, erau stabilite tarife pentru 22 clase de venituri stabilite În funcție de poziția socială. Asigurarea unei echități a impunerii nu era rezolvată, deoarece egalitatea funcțiilor nu Însemna și egalitatea capacităților contributive și a averii. În Rusia s-a aplicat În perioada 1722-1877 capitația cu tarif gradual pentru țărani, muncitori și burghezie. În aceeași perioadă, În 33 Corduneanu C., op. cit., p. 54-55 41 Țările Române, desele schimbări de domnitori și ulterior domniile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
regula de justiție, impunerea trebuia realizată astfel Încât impozitul să fie echitabil și să se asigure justiția fiscală. Potrivit acestei condiții, În stabilirea obligației de plată a impozitului trebuie asigurată cerința ca sarcina fiscală suportată de fiecare contribuabil, să corespundă puterii contributive a acestuia. Scopul aplicării respectivei maxime era desființarea privilegiilor de care se bucura nobilimea, În contextul trecerii de la feudalism la capitalism. Regula certitudinii cerea ca impunerea și, deci, impozitul de plată să se stabilească Într-un mod sigur În ceea ce privește mărimea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
piață și care nu-i asigură o marjă normală a beneficiului, posibilitatea de a translata un impozit indirect asupra consumatorului nu există, sarcina fiscală fiind suportată asemănător cu situația existentă În cazul impozitelor directe. Conform altui criteriu, cel al capacității contributive, propus de Albert Schäffle, rezultă că impozitele directe se raportează direct la capacitatea contributivă a suportatorului, pe când impozitele indirecte vizează capacitatea individuală de consum, prima fiind determinată de venit, care constituie, În același timp, materia impozabilă. Ca urmare, este de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
translata un impozit indirect asupra consumatorului nu există, sarcina fiscală fiind suportată asemănător cu situația existentă În cazul impozitelor directe. Conform altui criteriu, cel al capacității contributive, propus de Albert Schäffle, rezultă că impozitele directe se raportează direct la capacitatea contributivă a suportatorului, pe când impozitele indirecte vizează capacitatea individuală de consum, prima fiind determinată de venit, care constituie, În același timp, materia impozabilă. Ca urmare, este de semnalat și faptul că impozitul direct afectează Într-o manieră directă atât veniturile din
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Ca urmare, este de semnalat și faptul că impozitul direct afectează Într-o manieră directă atât veniturile din capital, cât și averile. Doar În cazul capitalului existent sub diverse forme de care dispune contribuabilul, impozitul direct face abstracție de capacitatea contributivă a subiectului impozabil. Impozitele directe lovesc averea deținută, În curs de obținere sau primită, dar și venitul În absența căruia realizarea consumului și economisirii nu este posibilă. Spre deosebire, impozitele indirecte lovesc venitul utilizat numai cu ocazia consumului și acționează
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
lovesc averea deținută, În curs de obținere sau primită, dar și venitul În absența căruia realizarea consumului și economisirii nu este posibilă. Spre deosebire, impozitele indirecte lovesc venitul utilizat numai cu ocazia consumului și acționează În mod indirect asupra capacității contributive individuale. Ele se manifestă pe fundalul actelor economice care determină o cheltuială ce implică, de regulă, un transfer de valori, Îmbrăcând forme ale taxelor de consumație, inclusiv a taxelor vamale, etc. Folosirea altor criterii de structurare a sistemului de impozite
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cum este cazul membrilor unei familii sau gospodării. Impunerea globală a veniturilor realizate la nivelul unei familii se explică prin imposibilitatea separării aportului adus și rezultatelor activității respective pe indivizi și este considerată mai echitabilă prin prisma corespondenței cu puterea contributivă pe membru de familie, dar apare dezavantajoasă ca urmare a impozitării veniturilor cumulate În condițiile aplicării progresivității cotelor de impozit care determină un impozit mai mare de suportat. De asemenea, prezintă interes și faptul că, din punct de vedere al
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
poată fi utilizat și ca un instrument important de protecție socială, stabilindu-se un venit minim neimpozabil, precum și un sistem de deduceri personale pentru persoanele cu situații familiale mai grele, asigurând, În acest mod, corelarea mărimii impozitelor plătite cu capacitatea contributivă a plătitorilor. Abordarea impozitării veniturilor la nivelul unor cote procentuale mai reduse, respectiv a cotei unice aplicate și În România se asociază, de regulă, fenomenului de relaxare fiscală care se produce, Însă, numai În condițiile când nu este Însoțită de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a unui stil de viață nesanogen; un segment din populatie asigurat, dar care nu poate beneficia de serviciile medicale necesare din cauza inexistenței/insuficienței furnizorilor în aria de domiciliu. În prezent, accesul la serviciile publice de sănătate se realizează pe principii contributive, prin plata cotizației lunare. Condiționarea accesului la servicii prin introducerea asigurării de sănătate a dus la apariția unor segmente ale populației care, prin neasigurare, nu mai pot beneficia decât de serviciul de urgență. Persoanele neasigurate se selectează din rândul următoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]