32,433 matches
-
restrînsă. În fine, această carte se află într-un cerc vicios: este scrisă prea savant pentru cei care ar trebui să o citească (talibanii naționaliști), iar cei capabili să o înțeleagă (intelectualii cu lecturi în zona filozofiei politice) sunt oricum convinși de valabilitatea ideilor ei. Atît! În rest este dreptul domnului Neumann să mă compare cu Vadim Tudor, al domnului Lobonț să-l compare pe dl Neumann cu Toynbee și al meu să-i văd pe ambii ca pe niște men
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
de mari boieri, care, dinainte de Descălecătoare, cînd vorbește diploma ioaniților dată de regele Ungariei unor cavaleri francezi din }ara Sfîntă, în fine, din Palestina, în 1247 vorbește de "majores terrae", adică cei mai mari ai pămîntului. Ei sînt considerați, sînt convins că sînt strămoșii boierilor români. Bine, dar acuma m-ați întrebat de familia paternă, care nu e din boieri mari. Djuvăreștii sînt o familie aromânească, deci din Munții Pindului, în Dicționarul lui Papahagi zice neam de celnici aromâni, adică trebuia
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
an au căpătat dreptul la vot. Unii sunt prieteni cu băieții mei, așa că îi cunosc și eu. Cînd m-am dus să votez, duminica trecută, îi văd în grup, în fața blocului. Știind cît de greu mi-a fost să-mi conving băiatul cel mare să meargă și el, la școala de peste drum unde e Secția de votare, intru în vorbă cu ei. Ca să n-am aerul de tată pisălog, o iau mai de departe. Unul dintre ei miroase unde vreau să
Spiritul civic al tinerei generații by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12784_a_14109]
-
7 din Opere). Revenit în țară, Vianu începe încă din februarie 1924 să țină cursuri la Facultatea de Filosofie din București, urmîndu-și pînă în anul morții vocația profesorală. Scrie permanent, fără răgazuri nejustificate, cu aceeași inepuizabilă apetență a cunoașterii. Este convins că doar un temperament problematic (în contrast cu unul contemplativ leneș) poate deveni generator de mare artă. "Pentru mine - spune el - interesanți sînt acei care gîndesc". Chiar dacă aici îi are în vedere mai ales pe poeți (Poeta faber), autorul Esteticii vede în
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12814_a_14139]
-
Înțelegere... Învățătorul era asudat. Mihalache zâmbea. Hațegan Îl privea Împăciuitor. De parca l-ar fi aprobat. Ilie Lazăr, un om hotărît, dar sentimental, judeca după inima. Era de partea lui Penescu. Hudița, diplomat, părea neperturbat. Solomon, deasemenea. Popovici și Pop păreau convinși de dreptatea tânărului, iar Ghilezan Îl privea gânditor. După zece minute, susținut de contele cu monoclu, apăru Iuliu. Față Îi redevenise senina. Avea obrazul alb, ca după o furtună sufletească. În picioare, se adresa celor prezenți : “Am decis sa aprob
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
m-a întrebat cineva care a citit dezvăluirile Andreei Pora despre turnătorii și turnătoriile din Televiziunea Română. Ce mai contează, după atîția ani, nenorocitele alea de turnătorii? Persoana care îmi retoriza astfel, vechi pensionar din TVR, corpul tehnic, încerca să mă convingă de un lucru - că toți cei care au lucrat acolo pe vremea lui Ceaușescu ar trebui să aibă conștiința încărcată. "Și cei care mîncau rahat și cei care chipurile n-au făcut-o." Dumitru Iuga a fost unul singur! De-
Dosare care mai frig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12803_a_14128]
-
să readucă Bucureștiul la statutul de mini oraș-lumină, era întrerupt des, provocator și cu brutalitate de către doamna Buruiană cu refrenul: "N-ați făcut nimic, domnu" Ciorbea, asta ați făcut!"; domnul Vasile Gherasim se zbătea energic și fără spor să-l convingă pe Mugur Ciuvică (,) că el, în calitate de funcționar public, chiar cu vechime, nu avea cum să-l oprească pe Dan Iosif să-și pună de-un sălaș în valoare de o sută douăzeci de mii de EURO, bani câștigați cu suprasolicitarea
Cvartet de candidați by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12820_a_14145]
-
oricare cititor în fața unui text știut cu care se reîntîlnește în alt context. Și probabil primele semne ale relecturii critice a poeziei lui Mircea Cărtărescu le găsim în postfața lui Paul Cernat, subtilă analiză a poeziei cărtăresciene. Paul Cernat e convins că tot ceea ce părea, la cea dintîi citire, "subversiune", "demitizare" sau "frondă polemică" la adresa tradiției se vede astăzi în negativ: recuperare lucid-melancolică, îmbrăcînd forma unei tandre "salvări" - retorică, ironică și parodică. O formulă a reciclării. Îmi vine în minte un
Un visător incurabil by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12826_a_14151]
-
Culpabilizarea ardelenilor ca țapi ispășitori pentru dezastrul înfrângerii vine foarte repede și e dată pe față, fără menajamente: "Azi voi, ardelenii, nu sunteți tocmai... dezirabili. De ce să ne astupăm urechile? Trei sferturi din cei ce fac opinia publică aici sunt convinși că voi și ovreii sunteți pricina înfrângerii. Un general strigă în gura mare că în Ardeal n-a găsit decât trădători... De ce nu v-a admis în armată? De ce? Nu ți-ai pus întrebarea? Cu multe stăruințe au fost primiți
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
minte că maidanezii e ai noștri și degeaba cere ei casele ca să se îmbogățească..." Bietul petiționar nu spunea nici pâs, fericit că schijele proiectate de gura madamei pesediste nu-l loveau mortal. M-am întrebat ce șanse de a-i convinge pe oameni are un astfel de discurs, care amesteca resentimentul cu autoritarismul, agramatismul cu lipsa elementară de logică. Și am ajuns la concluzia că acest limbaj are efect. Imaginați-vă același personaj multiplicat de câteva sute de mii de ori
Libertatea de-a alege lanțul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12823_a_14148]
-
doi prefecți ai cohortelor pretoriene, adică ai trupelor de securitate ale împăratului). Imediat Nero a declanșat o teribilă represiune lichidându-i pe toți participanții la conjurație și pe simpatizanții lor, între care și pe filozoful Seneca. Din acel moment împăratul, convins că a lichidat definitiv opoziția, a crezut că poate acționa discreționar: funcțiile importante, în special cele de care depindea securitatea împăratului și comanda marilor concentrări de legiuni, au fost ocupate de partizanii săi necondiționați. Senatul, instituția care tradițional se afla
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
formă de divinizare în timpul vieții, și, culme a impietății față de istoria și tradiția cu care se mândreau atât de mult romanii, a intenționat să schimbe capitala imperiului și să se mute definitiv la Alexandria! Nero se simțea stăpân absolut; era convins că nimic nu i se mai putea opune, din moment ce se bucura de popularitate în rândul "plebei sordide", cum o numește Tacit; era sigur că teroarea instaurată este suficientă pentru descurajarea oricărei tentative de complot împotriva sa. Și totuși situația nu
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
acum să revin cât se poate mai repede, când ar trebui să mă sfătuiești și să dorești să revin demn de Nero". Dar știrile deveneau din ce în ce mai alarmante, astfel încât Helios merge personal în Grecia și reușește cu mari dificultăți să-l convingă să revină la Roma. Nero sosește în Italia după o lungă absență asemenea unui general învingător într-o importantă campanie militară. Scurtă vreme după aceea i-a sosit știrea că guvernatorul provinciei Gallia Lugdunensis, Iulius Vindex, s-a răsculat împotriva
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
grafitti cu îndemnuri la rebeliune. în pofida oricărei evidențe, ultimul iulio-claudin se îmbăta însă cu apă rece și credea că poate domina situația. Contrar oricărei norme constituționale el a preluat singur consulatul, înlăturându-i fără explicații pe consulii în funcție. Era convins că simpla sa apariție în fața rebelilor îi va determina pe aceștia să se căiască și că, a doua zi, va putea cânta în mijlocul fericirii generale un imn al victoriei pe care începuse să-l compună. Numai că autoritatea lui era
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
preacurvia (2), furăcismul (3), beția puterii (4), întîrzierea (5), lenevia (6), mîncatul (7), mitomania (8), jocurile (9). Al 10-lea e unul așa-zicînd colectiv. Identificăm în colectivul cu pricina grafomania. Almanahul e mișto de tot. Citiți-l și vă veți convinge! Nu vă mai spunem că autorii articolelor sînt, și ei, mișto de tot. Cît despre grafică, e destul să știți că unul din colaboratorii principali este Camil Ressu, competentul principal în viciul al doilea, chiar dacă specialist, mai cu seamă pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12844_a_14169]
-
cu dispreț verdictul: asta nu este cercetare, nu este muzicologie înaltă, nu are valoare științifică etc. După ce s-au înfruptat temeinic din cartea care oferea suma a ceea ce se știa până în acel moment despre Enescu, poate că unii s-au convins că asemenea lucrări informative sunt mai utile și în mare măsură mai dificile decât cine știe ce plăsmuiri precare... între timp, s-a adunat o imensă zestre de date, de cunoaștere asupra materiei, și raporturile dintre evoluția gândirii muzicale față de informația crudă
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
ca și listele ample de date cu care își ilustrază textele (de exemplu repertoriul cameral și listele de discipoli (foarte greu de alcătuit pe un parcurs temporal atât de lung și pe suprafața a două continente). Mai puțin m-a convins capitolul biografic cu insistența sa asupra nefericirilor personale ale artistului; este adevărat că viața lui Enescu este o saga romantică, cu toate elementele genului (sătucul natal, copilăria furată de muzică, cariera fulminantă, Palatul regal, prințese din poveste, exil, prietenii eterne
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
sale nefericite. Moartea sa îi va acuza, îi va culpabiliza pe cei care l-au împins la gestul ultim. Un tânăr de treizeci și unu de ani (exact atâția are și David Pop din nuvela Catastrofa, scrisă în aceeași perioadă), convins că are talent, poate chiar geniu (David Pop era un mediocru care refuza să gândească și să-și asume existența), suferă că nimeni nu l-a iubit cu adevărat niciodată, că nu a avut noroc, că a fost obligat la
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
Levergos știa, ca toată lumea în Tahiti-nui, că ura împotriva chinezilor era din cauză că aceștia spărseseră monopolul importului produselor de consum. Prăvăliile lor vindeau mult mai ieftin decît magazinele lui Cardella și ale celorlalți coloniști. Paul era singurul care părea să fie convins, literalmente, că acești chinezi, înrădăcinați în Tahiti de două generații, constituiau o amenințare pentru Franța, că imperialismul galben voia să-i smulgă posesiunile din Pacific. Și că visul oricărui galben era să violeze o femeie albă! Pierre Levergos îl auzi
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
norii fecunzi de vârtejuri galactice, de pulberi stelare, - gata să accepte și să reia jocul de la început - și din a cărei luminiscență astrală, Omul - interzicându-i-se Cunoașterea totală de către Dumnezeul Autoritar al modestei planete Pământ, - părea să fi fost convins că apăruse.
Apocalipsa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12283_a_13608]
-
o biserică. Deși subscrie la ambiguitate ca principiu estetic, filmul lui Scorsese are două secvențe remarcabile; ele ilustrează, în cel mai precis mod cinematografic cu putință, diferența dintre dragoste și sex, dintre erotism și nevoie fiziologică. Dacă nu v-au convins restul argumentelor din acest articol, filmul ar merita vizionat doar pentru aceste două scene...
Scorsese îți bate la ușă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12266_a_13591]
-
anti-melodramă dusă la extrem, iar protagonistul, deși are toate datele pentru a fi un adevărat erou, se dovedește incompetent: nu are cum să-și ducă la capăt misiunea, deoarece se află în mijlocul unui măcel care depășește toate regulile, nu o convinge pe Alejandra să părăsească țara cu el odată ce Castro preia puterea. Cu alte cuvinte, Dapes e exact contrariul lui James Bond, personaj pe care Connery l-a făcut faimos și viceversa. Surpriza e că actorul nu și-a dat seama
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
Maria Ploae. Cinci actori, cinci recitaluri, o echipă într-un spectacol viguros, tulburător prin performanța fiecăruia și a tuturor, structurat, construit, muncit, elaborat și dirijat de o regizoare tînără, Ana Mărgineanu. Puternică, ambițioasă, în sensul nobil al cuvîntului, care mă convinge pe deplin cu acest 89 89...fierbinte după '89. Întregul drum de la text-texte la spectacol este perfect articulat, argumentat, coerent, fără încărcături, cosmetice, brizbrizuri. Simplitatea și onestitatea lui tușează, emoționează. Vibrațiile contează să anuleze, măcar pe durata reprezentației, lîncezeala din
89 89... TRIST ȘI DUPĂ '89 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12288_a_13613]
-
ei, este pe cale de a pierde bătălia cu boala Parkinson, iar copiii au plecat de mult de acasă, în căutarea propriilor catastrofe personale. Cel mai vîrstnic, Gary, pe vremuri finanțist de succes și familist, face acum eforturi pentru a se convinge pe sine și pe soția sa că, în ciuda tuturor aparențelor, nu suferă de o depresie clinică. Mijlociul, Chip, a pierdut o catedră academică aproape sigură și suferă eșec după eșec în noua viață profesională. Iar Denise, fiica cea mică, a
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
de pe alt continent, emigrantul trîntor cu răsuflarea puturoasă își făcuse brusc apariția în imediata vecinătate. Lui Chip îi era de-a dreptul frică de pușcă. Mîinile îi tremurau amorțite; avu nevoie de întreaga sa cantitate de voință pentru a le convinge să desfacă fermoarele și nasturii. Aparent, fusese selectat pentru acest tratament umilitor datorită calității hainelor de piele pe care le purta. Nimeni nu părea să jinduiască la haina roșie de motocros a lui Gitanas sau la blugii lui Jonas. În
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]