4,390 matches
-
că... toată cimotia bulibașei. ― Nu, nu, nici chiar așa. Doar piranda cu o femeie mai tânără, mama Stăncuței. Asta Însă n ar fi nimic, dar... ― ??? ― Piranda m-a rugat - așa cum știe neamul lor să roage - s-o operez eu pe copilă. ― Și dumneavoastră ce ați spus? ― Tu ce răspuns ai fi dat? ― Nu cred că aș fi putut spune „nu”. ― Așa s-a Întâmplat și cu ditai profesorul. A acceptat să opereze de apendicită pe nepoata bulibașei. Întrebarea care mă frământă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
dat până În prezent. ― Dacă trebuie, nu mă pot opune. Poate Îmi spui și În ce domeniu? ― Vei face echipă cu... ― Cu cine, tati? ― Cu profesorul, Într-o operație de... apendicită. ― Cred că glumești, tati. ― Nici pomeneală. Avem de operat o copilă, nepoată a bulibașei pe care Îi știi și tu... Asta o facem la rugămintea Întregii cimotii a lor. Ei? Ce zici? Mă ajuți să ies din Încurcătură? ― Da’ ce? Te Îndoiești, tati? ― Nu mă Îndoiesc, dar mă temeam să nu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
tot copii deși aceștia au ajuns la vârste respectabile. ― La ce oră ai programat intervenția, tati? ― La ora șapte și jumătate. Vizita bolnavilor o vor conduce doctorul Vatră și cu Gruia. De ce așa de dimineață? ― Întâi, nu vreau ca acea copilă să adune toată teama din lume În sufletul ei și apoi, la ora nouă, am cursuri cu studenții. ― Ce suflet bun, ai tati! ― Așa trebuie să fie un medic adevărat, Despi. ― Mă voi strădui pe cât posibil să fiu la fel
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pe care nu le putea ajunge niciodată fiind urmate de altele și mai mângâioase sau și mai sprințare. Goana după sunete era întreruptă de vocea blândă a doamnei Ana care îi dădea un fior, o neliniște în piept "E târziu, copile. Mama te așteaptă." Acum știe, știe cât o iubise pe doamna Ana încă de atunci, de când era un copilandru, și că iubirea asta se transformase cu anii într-un devotament nemăsurat pentru toată familia învățătorului Ovidiu Frunză. O iubire respectuoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
o familie de ruși din Hliboca, locuiește în casa personalului de serviciu a conacului care a fost cândva al familiei ei. Iar fetița, fetița mea... Nu pot admite că va ajunge slujnică la ruși. Sunt însurat, am și aici o copilă cu puțin mai în etate ca cea de acolo, dar asta nu mă împiedică să sufăr. Sunt ca și spintecat în două. Trebuie să le scot de acolo, deși nici aici lucrurile nu merg spre bine dar oricum le pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Fetița, sperioasă și sfioasă își ascundea mereu capul îmbrobodit într-o basma albastră în fustele mamei. În afară de băsmăluță, Atanasie își amintea doar de picioarele subțirele ca și pierdute în niște galoși prea largi și de păpușa din cârpă pe care copila o strângea cu putere în mâna liberă. "Iată, ăsta este locul !" Atanasie își face cruce cu limba, rugându-se în gând : "Să nu ne fie de-o măsură ! Dar peste tot este liniște și nu peste mult timp vor fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cu adevărat pe tatăl ei adoptiv căruia îi spunea acum Gery cu toată gura și spre marea lui plăcere. Am fost obligați să îi interzicem să iasă din incinta îngrădită cu sârmă ghimpată a spitalului; era extrem de riscant ca o copilă să iasă singură în pădure sau pe malul râului unde nici Ulitia nu mai era capabilă să o însoțească. După moartea lui Stalin eliberările din lagăre se înmulțiseră și grupuri de prizonieri și alți nenumărați indivizi dubioși bântuiau prin taiga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mi-a șoptit : Îi pune prea bine în evidență feminitatea care a început a prinde formă în ea. Curbele sunt unduioase, sânii abia înmuguriți se conturează. Dumnezeule Mare, fă ca bărbații ăștia străini să nu fie tentați de înmugurirea feminității copilei mele !" Speram, dar de fapt o voce interioară îmi spunea că tentația asta se produsese încă de atunci, de când cei doi îl ridicaseră pe Vasili. Intuisem avertismentul otrăvit dat de pachetul legat cu fundă roz, dar ignorasem că cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
am ieșit în întâmpinare cu zâmbet pe buze, pregătiți să îi îmbrățișăm pe amândoi. Imaginea chipul ei când ne-a zărit... Mă doare până la cea din urmă fibră a ființei mele. Nu am recunoscut-o pe iubitoarea, pe vesela mea copilă. Un chip străin, rece. O voce și mai rece decât chipul. Tăioasă... Mă dor și acum rănile de atunci. "Ce căutați aici ? Luați cheia studioului meu și așteptați-mă acolo !" Băiatul, pe care nici azi nu știu cum îl cheamă, nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
casă cu două camere și tindă la mijloc, una bucătărioară de vară, un grajd cu șură, un cal, una vacă, doi porci, pasări 20. Rebeli dintotdeauna. Rebeli și scăpătați. Dar și așa ați avut dădacă angajată! Cine era Nera? O copilă săracă!? Din popor!? Așa-i?! Nera? Era cățeaua ce ne toaleta când eram mici și făcea curățenie pe prispa casei ca după niște copii mai puțin supravegheați. Ați moștenit ceva blazoane de la înaintași? Nicidecum! Blazonul nostru a fost onoarea, cinstea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că nu ne este îngăduit să ne oprim la starea de ibovnicie! Tu trebuie de-amu să-i devii nevastă prin cununie! Și să fii cu băgare de seamă ca nu cumva să afle surorile tale, că ele încă-s copile și n-aș vrea să se înnădească la rele așa devreme. Lasă-le, mămucă, și pe ele! Că la școală au învățat despre toate cele încă dintr-a șaptea când doctorița le-a vaccinat de col uterin... Că și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Vasilica Desigur că dumneata, stimate cititorule, nu ai cunos cut-o pe Vasilica pentru simplul motiv că ea nu a ieșit încă la vedere în lume, nici la muncă și nici la joc în zi de sărbătoare. Ea deocamdată-i o copilă oarecare abia ajunsă în anul al doilea al ciclului gimnazial, unde nu a apucat să se evidențieze prin ceva mai deosebit, nici prin bune, nici prin rele, exact ca și în familie, între cei trei-patru frați dinaintea ei și trei-patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Ea ne-a apărat de petele cele grele de pe suflet! Ea ne-a făcut să fim niște oameni curați, feriți de gânduri rele și de oamenii legii. Da, Vasilico, întocmai cum ai auzit: săraci și curați! Asta-i pecetea noastră, copila mamei! Dar mai avem ceva de care trebuie să fim mândri peste măsură: avem ceva mai multă minte decât alții și asta spre nemulțumirea bogătanilor care nu prea asudă pentru luminarea minții lor. Ei nu vor să priceapă că mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să vedem ce avem aici, arunca vălul de pe vis... Da. Avem o mică problemă. Fata simte un pericol real pe care nu i l-a mărturisit mamei. Mama bănuiește acest pericol, dar nu îndrăznește să discute deschis cu draga ei copilă. Faleza pe care fata se aștepta să vadă pe cineva viu, ca s-o ajute, e pustie. Ea vede, în cealaltă parte, doar chipul tatălui ei, dar un mort n-o poate ajuta. Visul nu zice că fata a pierit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
vrea să-mi vorbească. Aș vrea să îmi spună șoapte prietenești, de iubire, însă ea e supărici și nu vrea să o facă. Nu te mai foi și stai locului ! Ideea era.... Însă cert e că o idee era. Mă copile, lasă vrăjeala! Ideea se ițește. Îmi vreau prințul chipeș. E superfain, va fi supermișto, un tip de tip! O singură dată în viață Am avut o copilărie însorită, și când îmi amintesc copilăria o fac cu plăcere. Mai ales că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
să îngenunchezi! Iar, pe cât de poetic am ticluit eu această descriere acum, pe atât de bine era ea confirmată de realitate atunci. Silvestru, însă, cu toate că focul dragostei îl cuprinsese și îl înviorase pe deplin, se simțea cu totul înspăimântat; vârsta copilei îl înspăimânta. De fapt, cei zece ani ai acesteia nu însemnau nimic în ochii lui, căci sentimentul de dragoste este universal, nu-i așa? Amor omnibus idem1, ar fi spus Vergiliu. Însă asta-i ceea ce nu înțelege deloc lumea, lume
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
gingașă arătare din fața sa nu poate fi decât o creație a cosmosului, iar singura cale, prin care ar fi putut să se unească el cu ea, ar fi fost doar să se spiritualizeze asemenea ei! Concomitent, cu stângăcia sfiiciunii, inima copilei tremura haotic și puternic, ca o fâlfâire de fluid în nemărginire și, arcuindu-și buzele într-un zâmbet cristalin, abia lăsă să i se întrevadă pe chip o licărire palidă de speranță umilă. Dintr-odată, pierzându-și ambii rațiunea - întrucât
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ploios. Doar o clipă apucă Carla să murmure, cu glasu-i melodios și fermecător, numele bărbatului, căci buzele li se și porniră într-o încleștare purificatoare, încât sărutul ținu o secundă, sau un șir de veacuri - nu-și dădeau seama. Sufletul copilei rătăci un oarecare răstimp în neant, după care coborî înapoi în pieptu-i rotund și molatic, iar înlănțuirea unitară a buzelor lor pieri... Speriată de ceea ce tocmai făcuse, șiroaie de lacrimi începură a se scurge de pe obrajii fragezi de floare primăvăratică
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
primăvăratică ai fetei, în spatele cărora pendulau sentimente prea amestecate, cu neputință de deslușit. Într-o clipă, fata o luă repede la fugă și se făcu nevăzută - fără indicii, fără explicații. 60 Rareș Tiron Lungi răstimpuri de căință înflăcărată tulburară sufletul copilei de atunci. Regretul i se înfiripa tot mai adânc în inimă, regret ce lucra întru respingerea fermă a lui Silvestru, fiindcă, deși acesta o învăluise cu însuflețirea dragostei sale, luând-o în brațe și strângând-o la piept, ca pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cale de a scăpa de el este doar să-i dăm ascultare și să-l ducem, după cum se cuvine, până la capăt. Astfel stând treaba, dorința răzbunării Istorisiri nesănătoase fericirii 61 porni a-i curge bărbatului prin vene, iar ideea uciderii copilei i se contura tot mai clar în minte. Simțea insistent nevoia reîmpăcării cu sine și cu situația în care ajunsese, prin reîntregirea orgoliului său atât de sălbatic dărâmat. El, însă, nuși dorea să ajungă un criminal de rând, unul banal
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
care trebuie inițiată, treptat, dar ferm, în tainele amorului. Arhetipul s-a dovedit atât de puternic, încât există chiar și un nume pentru acele fete care, deși și-au pierdut de mult virginitatea, păstrează cu obstinație masca unor mignone nevinovate: "copile prefăcute" (burikko). O bună prietenă din Tokyo, care lucrează la una dintre ambasadele occidentale, ne povestea, intrigată, despre o astfel de burikko din personalul auxiliar al consulatului. Deși trecută de treizeci de ani (vârsta dincolo de care femeia niponă are șanse
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
postmoderne de gender cu tematică japoneză, se naște întrebarea: ce ne dezvăluie atunci, despre bărbatul japonez, această nevoie obsesivă de a portretiza femeia în acești termeni? Răspunsul pare să fie conținut tot în piesele clasice de kabuki: de cele mai multe ori, copila inocentă și lipsită de apărare se transformă, după suferința provocată de iubitul care o înșală, într-un demon răzbunător și feroce, cu ale cărui puteri supranaturale nu se pot lupta nici măcar călugării budiști. Pornind pe acest fir, am găsit avansată
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în care japonezii au acționat vorbim aici, bineînțeles, tot despre impulsuri inconștiente pentru a-și exorciza această teamă și ce consecințe îndepărtate a avut această exorcizare în plan social. Vorbeam înainte despre felul în care femeile au fost transformate în copile neajutorate, stilizate până la cel mai mic amănunt în același mod, uniform: de la vocea subțire cu inflexiuni necoapte, la picioarele mici, obligate să se miște într-un ritm anume pentru a sugera ideea de fragilitate și nesiguranță, totul concură pentru a
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
sugă sângele închegat din venele bolnave care-i traversau pulpele picioarelor. Magnolia creștea în grija lui Dumnezeu, învăța cum putea, de una singură, din stânga și din dreapta; se mustra că pe zi ce trece nu mai era curajoasă ca atunci când era copilă, atunci când nu înțelegea prea multe și împreună cu aceste frământări sufletești trecuse pragul în preadolescență. Cu aceste gânduri și cu ulciorul în mână s-a trezit la răspântia de la Pleșca, moment în care șia adus aminte de Clănțău cu care făcea
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Ca la un semn divin s-a făcut liniște în întreaga pădure, Spiritul s-a prezentat în fața Magnoliei căreia i s-a adresat: -Frumoasa mea, te rog să iei loc pe jilțul verde, special pentru tine de furnici lucrat. Biata copilă, văzând că întreaga populație din pădure avea privirile ațintite către ea s-a fâstâcit, și-a aruncat galeș privirea emoționată către Spirit în semn de scuze pentru stângăcia ei și a luat loc. Văzând că Magnolia ia loc pe jilț
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]