1,289 matches
-
scrijelită, Așterne vise-n armonie Ce-i dau o aură divină. Mai cată cu privirea-n colțuri Și nu zărește nicio floare, Îi fac pereții mucigaiuri Și schimbă a camerei culoare. Pe masă-s scrijelite inimi Sunt semne-n gest copilăresc; În inimă sunt numai patimi Dar nicio urmă de regret. În camera de doi pe doi Se zbat dorințele prea aspru, Dar sunt pereții mult prea goi În camera de trei pe patru! Lohmüller Beatrice 02 iunie 2015 https://poeziebeatricelohmuller
POETUL de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362262_a_363591]
-
Viața învinge sulița și cuie ruginițe Credință în Dumnezeu după atâtea pătimi Înaltă forță iubirii infinite! Simplii trecători prin viață zbuciumata Ne bucurăm de clipe,de flori ce înfloresc De vise și speranțe,în lumea complicată Zâmbetul și râsul,etern copilăresc! Hristos a înviat! Veniți,luați lumină! E zi de Paști ,de pură sărbătoare Îngerii cântă în ceruri,afară-i luna plină, Să ducem mai departe această clipă mare! Păcatul omenirii s-a dus din nou spre cer... Preocupați cu viața
VENIȚI,LUAȚI LUMINĂ! de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378718_a_380047]
-
și juriști, aviatori și avocați. Dar cei mai mulți au fost profesori.... Satul cu Profesori. Acesta este Jupânești, Sătul cu Profesori! Cam din fiecare casă a plecat în lume un profesor, chiar și doi. -La tine au fost trei!!!! sare cu mândrie copilărescă Iulia,Vezi Andrei, la ei au fost trei profesori în familie.... -Ce bine,Grișa, pentru ca voi profesorii povestiți frumos! Ce bine că a existat pe lumea asta un astfel de sat ! -Și toți sunt acum bunici, ca și ține Grișa
SATUL CU PROFESORI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377732_a_379061]
-
și citi e echivalentă în România cu dreptul de a domni peste munca și înțelegerea altora. E bine, e folositor înainte de toate ca, sub pretextul și ficțiunea constituțională, partizile să-și bată joc de stat în detrimentul intereselor generale, să formuleze copilăreasca lor ușurință și instinctele lor de dezordine în administrație și finanțe în paragrafe de lege, obligatorii chiar pentru cel mai înțelept și mai bine cumpănit om din Romînia? Oare Constituția noastră n-a avut tocmai scopul contrariu de acela care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și vedeți că partea neatinsă de sistemul de corupție al guvernelor e estrem de mică". Cu bugetul în mână, mai ales când este augmentabil în infinit, ții majoritatea în mână si sistemul constituțional, sistemul controlului se reduce la o iluzie copilărească. E prea adevărat că această conștiință individuală, maltratată în toate chipurile și supusă unei sistematice corupțiuni face reacție, tresare mai cu putere când îi pui cestiunea de moarte și de viață. Astfel cu articolul 44 al Tractatului de Berlin, care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
luntre; e lucru înțeles și legitim și de o parte și de alta; în tot cazul însă mijloacele întrebuințate și de unul și de altul caracterizează destul de trist pe acești doi oameni de stat: duplicitate din partea lui Brătianu, o nervozitate copilărească și o neauzita lipsă de demnitate din partea d-lui Cogălniceanu. Când îl vede pe acesta acățîndu-se cu atâta desperare de un portofoliu pe care toți vor să i-l smulgă și apărîndu-se când cu niște mijloace cu mult mai prejos
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și strigătoare la ceri se aruncă, prin procederi ilegale și nemaiauzite, discreditul asupra celui mai important factor al vieții publice, asupra Coroanei, ducînd-o, cu sau fără voie, la renunțarea complectă de la rolul de control ce-i revine. Cu o ușurință copilărească dacă n-ar fi nelegiuită se supun semnăturii domnești voturile unei Camere care nu mai e în stare de-a judeca nimic, voturi căpătate de ministeriu prin {EminescuOpXI 122} Iată ce se petrece la noi în țară, iată în ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și strigătoare la ceri se aruncă, prin procederi ilegale și nemaiauzite, discreditul asupra celui mai important factor al vieții publice, asupra Coroanei, ducînd-o, cu sau fără voie, la renunțarea complectă de la rolul de control ce-i revine. Cu o ușurință copilărească dacă n-ar fi nelegiuită se supun semnăturii domnești voturile unei Camere care nu mai e în stare de-a judeca nimic, voturi căpătate de ministeriu prin {EminescuOpXI 123} surprindere, noaptea, fără ca proiectele respective să fi fost tipărite și împărțite
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unei limbi certe? Desigur nimic bun. Spiritul omenesc nu se poate dezvolta în libertate fără limbă, și anume fără de cea învățată din capul locului, cu toată bogăția ei de nuanțe, cu toată virginitatea cu care a fost recepută de mintea copilărească. Lipsa dezvoltării firești a limbelor deosebitelor naționalități din Austria are drept efect mărginirea spiritelor chiar, o mărginire care se resfrînge până și asupra capitalei. Un jargon ebraico-cosmopolit, de-o platitudine excepționala, fără caracter, imitând stilul ziarelor rele din Paris, primejduiește
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al d-lui Brătianu, cu păstrarea esterioară numai a formelor regimului parlamentar. Cine poate pretinde că d. Serurie sau Carada vor controla într-adevăr pe d. Brătianu se-nșală, la drept vorbind, cu o ușurință neiertată pentru o vrâstă superioară celei copilărești. Oricând d. Brătianu a avut în față în adevărat Parlament l-a dizolvat. A dizolvat Senatul căruia-i datorea puterea, pentru a încheia fără consultarea lui concesia Strousberg; a dizolvat alt Senat, căruia asemenea îi datorea puterea, pentru a încheia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Scabroasa afacere e o dovadă nu numai de corupție, ci de frivolitate în momentele cele mai grave ale unei națiuni. Tot cu atâta frivolitate se votează legile și bugetele, tot cu acel zâmbet, atât de corupt încît seamănă a inocență copilărească, s-a interpretat reversibilitatea și multe altele. De aceea, chemați a controla afacerile publice, nu fac decât votează totul en bloc, de aceea admit atât de lesne tirania șefilor lor. Nu d. Brătianu este acela pe care-l combatem, deși
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-se cu apuntamentele cele mai modeste, ba încă părăsind profesiuni lucrative, lăsând la o parte interesele lor private și în cele din urmă ieșind sărăciți de la putere deși aveau stări personale, au jurat, intimo pectore, că nu vor imita naivitatea copilărească a conservatorilor. De aceea au introdus sistema conversiunilor, concesiunilor, băncilor, manoperilor frauduloase, jocurilor nerușinate de bursă, și toate aceste traducîndu-se în lefuri grase pentru nemaculații patrioți, afară de profiturile lăturalnice și secrete. Oameni cari n-aveau nici o stare personală sau cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
veleitățile radicale aveau să îngreuieze peste măsură poziția politică a conaționalilor noștri de peste Carpați. Urmarea imediată a veleităților radicale a fost uniunea silită a Ardealului cu Țara Ungurească și strivirea politică a românilor de acolo sub supremația, pre cât de copilărească pre atât de ruinătoare, a fraților maghiari. Tot ce românii câștigaseră, cu sudoarea frunții lor, c-o muncă continuă și ca credincioși supuși ai Casei de Austria de la Iosif II începînd și până sub absolutismul lui Francisc Iosif, era și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sacrificat atunci d. Brătianu țara sa. O rețea de drum de fier începînd la Roman și sfârșind la Vîrciorova avea să creeze mijlocul de transport pentru eventualii aliați. Pentru aceasta o datorie publică de un sfert de miliard, contractată cu copilărească ușurință, pe spatele unui biet popor agricol, i s-a părut jucărie. În urma esperiențelor făcute cu Basarabia, d. Brătianu a crezut de cuviință a-și schimba cu totul planul și a lua drept famulus al esperimentelor sale politice pe d.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
varsă sângele pentru unitatea și gloria monarhiei, ei sânt leali și supuși - dar sânt români. A mai dat Dumnezeu să fie cam mulți la număr, să fie harnici, strângători, mulțumiți cu puțin și relativ necorupți și să țină c-o copilărească iubire la cele moștenite din vechi întru ale obiceielor, a limbei, a bisericei. Iată o vină ce nu li se poate ierta. Ei trebuie să devie ceea ce nu pot, prin natura lor moștenită, ici maghiari, colo germani. Degeaba am căuta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de Turcia, și astăzi se prezintă înaintea primului Parlament al României independente cu o convențiune al cărei obiect este esclusiv de-a garanta și de-a favoriza interesele comerțului străin în România fără nici o compensațiune și fără [alt] folos decât copilăreasca satisfacțiune de-a esercita în pripă un drept suveran deja câștigat. [ 20 decembrie 1880] ["DACĂ POLEMICA NOASTRĂ... Dacă polemica noastră cu "Romînul" n-ar fi avut altă țintă decât de-a face pe cititori să-nțeleagă cine are cuvânt, cine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
l-am găsit și nu mă pot întoarce." Tremurînd și palid ședea Tharmas, plîngînd în norii săi. "De ce voiești să Cercetezi fiece fibră-a sufletului meu, 45 În soare întinzîndu-le că pe tulpini de în ce-s puse la uscat? Copilăreasca bucurie e frumoasă, insă anatomia să Oribilă,-Înfricoșătoare și Mortală; nimic nu vei găsi în ea Decît doar Moarte, Disperare și Veșnică Melancolie-n tristă cugetare cufundata. De groază-înnebuni-vei dacă vei Cerceta acestfel 50 Fiece clipă-a ceasurilor mele-ascunse. Da
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sfîșie-adîncimile de jos; 360 Adîncul își înaltă tumultuosul cap103, Si rătăcit în infinite-arípi fremătătoare c-un strigat piere. Și strigatul care se stinge moare pururi, Glasul cel viu trăiește pururea în tainițele bucuriei. Nălțați-vă, licăritoare aripioare și va cîntați copilăreasca bucurie! 365 Nălțați-vă și îmbătați-vă cu fericire! Căci este sfînt tot ce trăiește; căci pentru ca să fie prunc ce plînge Izvorul vieții se pogoară; Căci Rîma re-nnoiește umezeală cîmpiei nisipoase. Acuma mîna stîngă mi-o întind înspre țarina
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
îndărăt dup' al ei Val; acestfel Enion umilul cap și-ntoarse. 550 Dar Tharmas glăsui: "Vala te caută, dulce Enion, în umbre. Urmează pașii lui Tharmas, O tu, lumina a grădinii". El mîna-i lua șovăitor; ea îl urmă cu îndoieli copilărești. Astfel în veșnică Pruncie, printr-ale Valei turme colindînd Cînd cu tristețe de copil și cînd cu bucurie, Enion și Tharmas se jucau 555 În jurul Valei în Grădinile lui Vala și pe malul rîului ei. Ei sînt umbrele lui Tharmas
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
o iluzie. Drama, aceasta, este: efortul extraordinar spre o viață care, pentru ei, nu mai e posibilă. Finalul, care mie mi se pare foarte elocvent din punct de vedere al ideii, dar extrem de facil din punct de vedere dramaturgic, aproape copilăresc, îi sugerez să-l schimbe numaidecît, pentru că nu poți veni cu asemenea "poantă", în 1981; este aproape un "banc", cu săritul de la trambulină într-un bazin care nu are apă. Eu credeam că va opri piesa cu mult înainte, de la
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
e rotunjită, dar cu un contur mândru și puternic cum este cea a lui Balzac. Întreg obrazul este de-o caldă paloare, brună, de sub care apar tonurile roze ale unui sânge bogat și nobil; obrazul este Împodobit de o barbă copilărească, ideală, de tânăr zeu; fruntea Înaltă, lată, magnific desenată, este pusă și mai mult În valoare de un păr negru, des, minunat, care cade ondulat În bucle naturale precum acelea ale lui Paganini, pe un gât de Ahile sau Antinous
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
tonuri agresive, cu care se scrutează și se deplânge sfârșitul de veac („Veacul se prăbușește încet / în odăile mării, / încearcă zadarnic Dumnezeu / să-l tragă în sus./ Recunosc în tine / maimuță a vântului sacru./ Tot ce-a fost pur și copilăresc / înghițit de tine / se face ospăț pentru viermii cărunți.”) și pentru care există doar șansa convertirii prin rugăciune către Cel „egal cu lumina Sa, cu Sine. Este aici, luminând printre noi, / cum fulgerul, cum spinul / din gâtlejul privighetorii / îndemnând-o
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
din literaturile rusă (în colaborare) și franceză: I. A. Kuprin, Moloh (1951), I. A. Krâlov, Fabule (1952), M. E. Saltîkov-Scedrin, Povestiri (1952), N. V. Gogol, Suflete moarte (1954), Anatole France, În floarea vieții (1953), La Fontaine, Fabule (1954). Reapare cu versurile „copilărești” din Prisaca în 1954. Anul 1955 aduce semnele acceptării scriitorului de către oficialități. Publică Pagini din trecut și 1907 - Peizaje în 1955, Cântare omului în 1956, Din drum... în 1957. Devine membru al Academiei Republicii Populare Române, e decorat cu Ordinul
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
și societăți. Titlul celei dintâi colecții de b. folclorice, realizată, cu intenții științifice, de frații Jacob și Wilhelm Grimm, Kinder und Haus Märchen (1812-1820), a impus imaginea romantică a poveștilor „pentru copii și casă”, a circumscris b. universului casnic și copilăresc, instituind drept zicători predilecți ai unor astfel de narațiuni persoane în vârstă („bunicul” sau „bunica”, „unchiașul sfătos”), iar ca loc al performării, „vatra”, „căminul”, „gura sobei”. A reduce însă cadrul zicerii basmelor la acela strict familial și condiția „povestașului” la
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
pe care și-a aplicat-o singur. Iar autorul, pe numele său Dostoievski, s-a văzut nevoit să-i pună el punctul. Testamentul Pentru Marianne Véron și Herbert Lottman Pentru Laura și Thierry de Montalembert Pentru Jean-Christophe „(...) cu o plăcere copilărească și cu o profundă emoție, neputându-i pomeni pe atâția alții care au însemnat la fel de mult și prin care a dăinuit Franța, transcriu aici numele lor adevărat (...)” Marcel Proust Timpul regăsit „Oare siberianul o să-i pretindă cerului măslini sau provensalul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]