837 matches
-
și a atașamentului față de valorile militare. ... (2) Ceremoniile militare organizate cu ocazia sărbătorilor naționale se desfășoară, de regulă, cu un detașament de onoare constituit din drapel de luptă cu gardă la drapel, gardă de onoare, muzică militară, trompeți sau formațiuni corale. ... (3) Ceremoniile militare religioase se desfășoară în locuri publice adecvate, cu tradiție istorică și militară, la mausolee, monumente și cimitire ale eroilor și cuprind: ... a) primirea persoanei oficiale; ... b) intonarea imnului național al României; ... c) serviciul religios; ... d) alocuțiuni; ... e
REGULAMENTUL din 12 martie 2009 onorurilor şi ceremoniilor militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209991_a_211320]
-
național al României, astfel încât atât intonarea acestuia, cât și înălțarea drapelului României să se încheie în același moment. ... (12) În timpul ceremoniei publice de înălțare a drapelului României se adoptă o ținută sobră și un comportament solemn. ... (13) Muzica militară, formațiile corale, grupurile de recitatori interpretează piese instrumentale sau corale și recită poezii cu tematică adecvată. ... Articolul 42 (1) Ziua imnului național al României se aniversează la 29 iulie și se marchează prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator
REGULAMENTUL din 12 martie 2009 onorurilor şi ceremoniilor militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209991_a_211320]
-
și înălțarea drapelului României să se încheie în același moment. ... (12) În timpul ceremoniei publice de înălțare a drapelului României se adoptă o ținută sobră și un comportament solemn. ... (13) Muzica militară, formațiile corale, grupurile de recitatori interpretează piese instrumentale sau corale și recită poezii cu tematică adecvată. ... Articolul 42 (1) Ziua imnului național al României se aniversează la 29 iulie și se marchează prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator și științific, în spiritul tradițiilor statului român, precum și
REGULAMENTUL din 12 martie 2009 onorurilor şi ceremoniilor militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209991_a_211320]
-
cadrului în care are loc ceremonia; ... c) alocuțiunea privind simbolistica versurilor imnului național al României, scurt istoric și semnificații; ... d) spectacolul susținut de muzica militară, formații corale și recitatori de poezie cu tematică adecvată; ... e) în final, muzica militară, formațiile corale și întreaga asistență interpretează, vocal și instrumental, imnul național al României, după regulile stabilite anterior desfășurării activității. ... Secțiunea a 2-a Parada militară națională Articolul 43 (1) Parada militară națională se organizează în capitala României sau în alte garnizoane, cu
REGULAMENTUL din 12 martie 2009 onorurilor şi ceremoniilor militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209991_a_211320]
-
constructoare de mașini agricole și cea a prelucrării metalelor din zonă. Spicele de grâu simbolizează una din ocupațiile de bază ale locuitorilor, agricultura, și valorificarea produselor agricole. Lira cu ramurile de laur semnifică viața culturală și artistică, amintind de Reuniunea corală "Lyra", înființată ��n anul 1931. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. -------
HOTĂRÂRE nr. 106 din 20 martie 2013 privind aprobarea stemei oraşului Chişineu-Criş, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/250005_a_251334]
-
și a atașamentului față de valorile militare. ... (2) Ceremoniile militare organizate cu ocazia sărbătorilor naționale se desfășoară, de regulă, cu un detașament de onoare constituit din drapel de luptă cu gardă la drapel, gardă de onoare, muzică militară, trompeți sau formațiuni corale. ... (3) Ceremoniile militare religioase se desfășoară în locuri publice adecvate, cu tradiție istorică și militară, la mausolee, monumente și cimitire ale eroilor și cuprind: ... a) primirea persoanei oficiale; ... b) intonarea imnului național al României; ... c) oficierea serviciului religios; ... d) rostirea
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254101_a_255430]
-
național al României astfel încât atât intonarea acestuia, cât și înălțarea drapelului României să se încheie în același moment. ... (12) În timpul ceremoniei publice de înălțare a drapelului României se adoptă o ținută sobră și un comportament solemn. ... (13) Muzica militară, formațiile corale, grupurile de recitatori interpretează piese instrumentale sau corale și recită poezii cu tematică adecvată. ... Articolul 39 (1) Ziua imnului național al României se aniversează la 29 Iulie și se marchează prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254101_a_255430]
-
și înălțarea drapelului României să se încheie în același moment. ... (12) În timpul ceremoniei publice de înălțare a drapelului României se adoptă o ținută sobră și un comportament solemn. ... (13) Muzica militară, formațiile corale, grupurile de recitatori interpretează piese instrumentale sau corale și recită poezii cu tematică adecvată. ... Articolul 39 (1) Ziua imnului național al României se aniversează la 29 Iulie și se marchează prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator și științific, în spiritul tradițiilor statului român, precum și
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254101_a_255430]
-
reprezintă instituția organizatoare privind semnificația evenimentului; ... c) alocuțiunea privind simbolistica versurilor imnului național al României, scurt istoric și semnificații; ... d) spectacolul susținut de muzica militară, formații corale și recitatori de poezie cu tematică adecvată; ... e) în final, muzica militară, formațiile corale și întreaga asistență interpretează, vocal și instrumental, imnul național al României, după regulile stabilite anterior desfășurării activității. ... Secțiunea a 2-a Ziua Unirii Articolul 40 (1) Ziua Unirii se aniversează la 24 Ianuarie, în toată țara, la monumentele dedicate Unirii
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254101_a_255430]
-
și a atașamentului față de valorile militare. ... (2) Ceremoniile militare organizate cu ocazia sărbătorilor naționale se desfășoară, de regulă, cu un detașament de onoare constituit din drapel de luptă cu gardă la drapel, gardă de onoare, muzică militară, trompeți sau formațiuni corale. ... (3) Ceremoniile militare religioase se desfășoară în locuri publice adecvate, cu tradiție istorică și militară, la mausolee, monumente și cimitire ale eroilor și cuprind: ... a) primirea persoanei oficiale; ... b) intonarea imnului național al României; ... c) oficierea serviciului religios; ... d) rostirea
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277098_a_278427]
-
național al României astfel încât atât intonarea acestuia, cât și înălțarea drapelului României să se încheie în același moment. ... (12) În timpul ceremoniei publice de înălțare a drapelului României se adoptă o ținută sobră și un comportament solemn. ... (13) Muzica militară, formațiile corale, grupurile de recitatori interpretează piese instrumentale sau corale și recită poezii cu tematică adecvată. ... Articolul 39 (1) Ziua imnului național al României se aniversează la 29 Iulie și se marchează prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277098_a_278427]
-
și înălțarea drapelului României să se încheie în același moment. ... (12) În timpul ceremoniei publice de înălțare a drapelului României se adoptă o ținută sobră și un comportament solemn. ... (13) Muzica militară, formațiile corale, grupurile de recitatori interpretează piese instrumentale sau corale și recită poezii cu tematică adecvată. ... Articolul 39 (1) Ziua imnului național al României se aniversează la 29 Iulie și se marchează prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator și științific, în spiritul tradițiilor statului român, precum și
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277098_a_278427]
-
reprezintă instituția organizatoare privind semnificația evenimentului; ... c) alocuțiunea privind simbolistica versurilor imnului național al României, scurt istoric și semnificații; ... d) spectacolul susținut de muzica militară, formații corale și recitatori de poezie cu tematică adecvată; ... e) în final, muzica militară, formațiile corale și întreaga asistență interpretează, vocal și instrumental, imnul național al României, după regulile stabilite anterior desfășurării activității. ... Secțiunea a 2-a Ziua Unirii Articolul 40 (1) Ziua Unirii se aniversează la 24 Ianuarie, în toată țara, la monumentele dedicate Unirii
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277098_a_278427]
-
înfățișate direct publicului de către artiști interpreți și/sau executanți și pot fi: spectacole dramatice, coregrafice, de operă, operetă, folclorice, de revistă, cabaret, de circ, de păpuși și/sau marionete, de teatru instrumental, respectiv concerte de muzică academică, simfonică, vocal-simfonică, camerală, corală, folclorică, electronică; ... ---------- Lit. a) a art. 3 a fost modificată de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 353 din 3 decembrie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 860 din 17 decembrie 2007. b) instituțiile de spectacole sau concerte
ORDONANŢĂ nr. 21 din 31 ianuarie 2007 (*actualizată*) privind instituţiile şi companiile de spectacole sau concerte, precum şi desfăşurarea activităţii de impresariat artistic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274952_a_276281]
-
B3.2. meșteșuguri populare tradiționale: obiecte pe suport textil (țesături, covoare, costume populare, cusături), pictură pe sticlă și pe lemn, gravură, ateliere de prelucrare a lemnului, metalelor, a pietrei, pielăriei. B4. Instituțiile de spectacole și concerte: filarmonici, orchestre, formațiuni instrumentale, corale ori vocal-instrumentale etc. B5. Manifestări culturale repetabile Categoria "Manifestări culturale repetabile" include evenimente sau instituții de la B2, B3 sau B4. De aceea este marcată cu 0 puncte. De exemplu, instituțiilor de teatru, care, prin natura lor, organizează "manifestări culturale repetabile
METODOLOGIE din 25 aprilie 2016 pentru analiza potenţialului turistic al teritoriului *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272575_a_273904]
-
B3.2. meșteșuguri populare tradiționale: obiecte pe suport textil (țesături, covoare, costume populare, cusături), pictură pe sticlă și pe lemn, gravură, ateliere de prelucrare a lemnului, metalelor, a pietrei, pielăriei. B4. Instituțiile de spectacole și concerte: filarmonici, orchestre, formațiuni instrumentale, corale ori vocal-instrumentale etc. B5. Manifestări culturale repetabile Categoria "Manifestări culturale repetabile" include evenimente sau instituții de la B2, B3 sau B4. De aceea este marcată cu 0 puncte. De exemplu, instituțiilor de teatru, care, prin natura lor, organizează "manifestări culturale repetabile
METODOLOGIE din 1 iunie 2016 pentru analiza potenţialului turistic al teritoriului *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272577_a_273906]
-
Piața Iuliu Maniu, nr. 13, începând cu anul 1971. Primele activități artistice sunt menționate în secolul al XVII-lea (1646), însă cele mai importante se desfășoară la începutul secolului al XIX-lea (în 1810, corul bărbătesc al asociației meșteșugarilor). Activitățile corale sunt permanente de-a lungul timpului în viața cultural-artistică, remarcându-se între 1924-1936 formația corală de fete, iar după 1945, Corul Ateneului Popular. Actualmente sunt deosebit de active ansamblul folcloric "Rapsodia Sălajului" (1958), orchestra de muzică populară "Meseșul", corurile "Camerata Academica
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
secolul al XVII-lea (1646), însă cele mai importante se desfășoară la începutul secolului al XIX-lea (în 1810, corul bărbătesc al asociației meșteșugarilor). Activitățile corale sunt permanente de-a lungul timpului în viața cultural-artistică, remarcându-se între 1924-1936 formația corală de fete, iar după 1945, Corul Ateneului Popular. Actualmente sunt deosebit de active ansamblul folcloric "Rapsodia Sălajului" (1958), orchestra de muzică populară "Meseșul", corurile "Camerata Academica Porolissensis", "Gloria Dei", "Țara Silvaniei", ansamblul folcloric al Casei de Cultură a Sindicatelor, ansamblul folcloric
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
în revenire. În 2008 la Viljandi s-a deschis un Centru de Conservare a Muzicii Autohtone. Tradiția Festivalului Cântecului Eston ("Laulupidu") a început la apogeul epocii de renaștere națională estonă, în 1869. Astăzi, este unul dintre cele mai mari festivaluri corale pentru amatori din lume. În 2004, circa 100.000 de oameni au participat la Festivalul Cântecului. Din 1928, evenimentul are loc o dată la cinci ani în iulie. Următorul festival este programat în 2014. Festivale similare pentru tineret au loc o dată
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
serbește) din actuala stradă "Știrbei Vodă", azi "Muzeul memorial Anton Pann". Din acest loc, Pann pleca pe drumurile județului, către satele care i-au oferit inspirația folclorică necesară desăvârșirii operei sale. Anton Pann a fost cel care a pregătit formația corală care a intonat pentru prima dată "Deșteaptă-tă, române!". Au mai trecut prin oraș de-a lungul anilor, în diferite călătorii, Grigore Alexandrescu, Alexandru Odobescu, Mihai Eminescu, Alexandru Vlahuță, dar și Ion Luca Caragiale in calitatea de revizor școlar. Un eveniment
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
sau al dascălilor și nu era o clădire dedicată în special pentru acest scop. În 1909 școala și-a găsit un locaș propriu prin terminarea unei construcții destinată invățământului. Viața școlară este completată de viața culturală. În localitate există formația corală “ Cântarea Brăneșteană” care are circa 60 membri. Formatia corala a fost creata in anul 1888. Membri săi au diferite ocupații: țărani, profesori, ingineri, comercianți etc. Corul, sub conducerea dirijorului Dumitru Bendic, a interpretat pe diferite scene din țară la Galați
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
amintește de vremurile grele ale unor invazii, transmiteau și o fac și astăzi din tată în fiu, sentimentele de durere, ale celor rămași acasă și de blestem la adresa celor care le-au trimis feciorii și soții la război. Prima formație corală despre care există informații în comuna Leșu datează din 1913, când dirijorul acesteia era țăranul plugar Crăciun Băloi. Corul cânta atunci la unison cântece populare și patriotice. Prima perioadă mai rodnică pe care a cunoscut-o corul este cea din
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
trei profesori, culegători de cântece, de la conservatorul de muzică din Cluj: Tudor Jarda, Sigismund Toduță și Dorin Pop au poposit la Leșu. In primăvara anului următor Tudor Jarda a revenit la Leșu, cu gândul de a înființa aici o formație corală care să pună în valoare talentul leșenilor și dragostea lor de viață, de frumos precum și comorile folclorice pe care localnicii le păstraseră atât de bine. În această acțiune Tudor Jarda a fost ajutat de un grup de localnici. Localnici Aurel
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Aurel Pralea, Vasile Petri, Ecaterina Gagea, George Mihăese și Maria Precup au fost doar o parte din cei care i-au însuflețit pe săteni, în colaborarea lor strânsă cu compozitorul Tudor Jarda. În scurtă vreme au devenit membri ai formației corale, în prima etapă, aproape 60 de persoane din cei mai buni cântăreți ai satului; apoi în 1956, li s-au adăugat alții. Deplasându-se de la Cluj la Leșu, Tudor Jarda, a reușit în câteva luni să înființeze o formație corală
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
corale, în prima etapă, aproape 60 de persoane din cei mai buni cântăreți ai satului; apoi în 1956, li s-au adăugat alții. Deplasându-se de la Cluj la Leșu, Tudor Jarda, a reușit în câteva luni să înființeze o formație corală, care cânta pe "4 voci", lucrări pe care el însuși le armonizase. În repertoriul corului au fost introduse cântece care oglindeau specificul așezării, viața și ocupațiile oamenilor, momente din istoria satului. Arta veche populară românească, cântecele și strigăturile pline de
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]