1,568 matches
-
și stâng și septul interventricular, pentru a se termina aproape de extremitatea distală a sinusului coronar. Vena cardiacă mică are originea pe marginea ascuțită a ventriculului drept trece în șanțul coronar drept și se unește cu extremitatea dreaptă a sinusului venos coronar. Venele cardiace anterioare în număr de 3 sau 4, de dimensiuni variabile au originea pe fața costală a ventriculului drept, încrucișează superficial artera coronară dreaptă și perforează marginea auriculului drept pe care îl drenează. Există unele vene cardiace anterioare care
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ventriculului drept trece în șanțul coronar drept și se unește cu extremitatea dreaptă a sinusului venos coronar. Venele cardiace anterioare în număr de 3 sau 4, de dimensiuni variabile au originea pe fața costală a ventriculului drept, încrucișează superficial artera coronară dreaptă și perforează marginea auriculului drept pe care îl drenează. Există unele vene cardiace anterioare care se unesc cu venele cardiace mici. * Circulația limfatică a cordului Fluxul limfatic cardiac trece din capilarele limfatice spre vasele epicardice, care urmează traiectul arterelor
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dreaptă și perforează marginea auriculului drept pe care îl drenează. Există unele vene cardiace anterioare care se unesc cu venele cardiace mici. * Circulația limfatică a cordului Fluxul limfatic cardiac trece din capilarele limfatice spre vasele epicardice, care urmează traiectul arterelor coronare. La nivelul trunchiurilor colectoare drept și stâng fluxul limfatic diverge: trunchiul colector drept se deschide în nodulii mediastinali, iar cel stâng trece spre nodulii cavi ai grupului traheobronșic, situat între aortă și vena cavă superioară. * Inervația cordului Inervația cordului este
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
suferința actuală. Condițiile de viață, muncă și mediu sunt corespunzătoare. Din istoricul afecțiunii aflăm că suferința actuală datează de cinci zile, când a debutat prin dureri pulsatile și senzație de egresiune a dintelui 4.6 (4.6 cu distrucție carioasă coronară întinsă), pentru care pacientul și-a autoadministrat din proprie inițiativă tratament per os cu Oxacilină, în doze și la intervale de timp incorecte, timp de trei zile. În perioada următoare sesizează constituirea unei tumefacții dureroase submandibulare drepte, cu tegument acoperitor
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
nu sunt semnificative pentru suferința actuală. Condițiile de viață, muncă și mediu sunt corespunzătoare. Din istoricul afecțiunii aflăm că suferința actuală datează de 5 zile, când a debutat brusc prin dureri pulsatile la nivelul dintelui 3.8 (cu distrucție carioasă coronară întinsă - gangrenă pulpară) și senzație de egresiune a acestuia, urmată de constituirea la nivelul regiunii maseterine stângi a unei tumefacții dureroase (care se întinde de la unghiul mandibulei până la arcada temporozigomatică) însoțită de trismus puternic (cu imposibilitatea deschiderii gurii), febră de
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
ascendent al mandibulei); pacientul prezintă trismus puternic, făcând dificil examenul intraoral; intraoral se constată o tumefacție și o congestie infiltrativă de-a lungul marginii anterioare a ramului vertical stâng mandibular; dintele 3.8 dureros la percuția laterală prezentând distrucție carioasă coronară întinsă, fiind irecuperabil; mișcările mandibulei produc dureri vii la nivelul regiunii maseterine stângi. Din examenul obiectiv general pe aparate și sisteme, reținem: TA = 150/90 mmHg; AV = 100/min, ritmic; tșC = 38,5șC, frisoane, stare generală alterată, septică. Coroborarea elementelor
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
utile privitoare la raporturile tumorii cu ariile elocvente sau căile piramidale [5]. Atunci însă când neuronavigația nu este disponibilă, operatorul are responsabilitatea trasării inciziei având în minte reconstrucția tridimensională a leziunii în raport cu reperele anatomice externe (meatul acustic, linia orbito-meatală, sutura coronară, sutura sagitală și lambdoidă, bosele parietale și frontale, eventuale deformări locale ale scalpului sau calotei), și interne (raportul cu marile sinusuri venoase, vene de drenaj voluminoase vizibile pe diferitele incidențe ale RMN, raportul cu girusurile sau șanțurile mai profunde din
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu craniofaringioame, respectiv la aproximativ 40% din pacienții adulți [8,9]. Conținutul chistic este de obicei hipodens, eventual izodens pe secțiunile CT, dar poate apărea și ca fiind inomogen în cazul necrozelor ori ale acumulărilor de cristale de colesterol. Secțiunile coronare sunt utile în evidențierea extensiei intraselare, a relației cu ventricolul III și a gradului de comprimare de către tumoră a parenchimului cerebral bazal (fig. 4.128) [9,10]. Rezonanța magnetică nucleară reprezintă investigația neuroimagistcă de elecție în diagnosticul pacienților cu craniofaringioame
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și scăderea acuității vizuale (fig. 4.233). Evoluția este lent progresivă, dar se poate exacerba în graviditate. Tratamentul de elecție este chirurgical, prin ablarea completă a tumorii. Prognosticul, după ablare totală, este favorabil [35,36]. Aspect clinic, CT cu reconstrucție coronară și RMN T1. Gliomul de nerv optic: histopatologic este astrocitom, de regulă anaplastic, al căilor vizuale [37,38]. Incidența sa medie este de 3,1%. Spre deosebire de evoluția benignă la copil, la adult există forme agresive, cu evoluție rapidă, gravă și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
curat care a culminat cu realizarea lor profesională, azi oferind aproape toată gama intervențiilor cunoscute în domeniu. Nu au omis din lucrare noile realizări tehnice, metodele hibride, chirurgia video-asistată, roboții în revascularizarea miocardică, terapia genică, revascularizare miocardică cu laser, chirurgia coronarelor pe cord bătând, chirurgia miniinvazivă din care unele au fost practicate de autori în premieră în România. Personalitatea celor doi s-a impus rapid, încât toată Moldova îi apreciază și nu mai apelează la alte centre decât Iași. INTRODUCERE Am
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cord deschis și rezultatele modeste după revascularizarea chirurgicală a miocardului. Desigur, nu trebuie omisă nici adresabilitatea relativ redusă a bolnavilor coronarieni către chirurgul cardiac. Este meritul Prof. Dr. Doc. Ioan Pop De Popa de a fi promovat și dezvoltat chirurgia arterelor coronare în țara noastră într-o perioadă în care, pe lângă lipsa echipamentelor și materialelor specifice, a trebuit schimbată și optica celor ce aveau în grijă această categorie de pacienți (Ioan Pop De Popa, Chirurgia arterelor coronare, în Inima patologie și tratament
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
promovat și dezvoltat chirurgia arterelor coronare în țara noastră într-o perioadă în care, pe lângă lipsa echipamentelor și materialelor specifice, a trebuit schimbată și optica celor ce aveau în grijă această categorie de pacienți (Ioan Pop De Popa, Chirurgia arterelor coronare, în Inima patologie și tratament chirurgical, Editura Medicală, București, 1975, pp. 319-349; Ioan Pop De Popa, Patologia chirurgicală a arterelor coronare, în Sistemul arterial aortic patologie și tratament chirurgical, vol. I, Editura Medicală, București, 1982, pp. 614-662). Punerea la punct
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
trebuit schimbată și optica celor ce aveau în grijă această categorie de pacienți (Ioan Pop De Popa, Chirurgia arterelor coronare, în Inima patologie și tratament chirurgical, Editura Medicală, București, 1975, pp. 319-349; Ioan Pop De Popa, Patologia chirurgicală a arterelor coronare, în Sistemul arterial aortic patologie și tratament chirurgical, vol. I, Editura Medicală, București, 1982, pp. 614-662). Punerea la punct a detaliilor privind tehnica chirurgicală, strategia și tactica intervenției, introducerea principiilor moderne de protecție miocardică și a tehnicilor de administrare a
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
răzbună mai devreme sau mai târziu, cu un răsunet clinic care va da suficiente teme de meditație oricărui chirurg onest și cu adevărat responsabil. Nu se poate obține performanță atât timp cât lucrurile sunt privite exclusivist și scoase din context. Chirurgia arterelor coronare înseamnă cu mult mai mult decât a realiza o anastomoză perfectă. De altfel, acest amănunt nici nu mai trebuie adus în discuție. Nu de puține ori am văzut situații în care operatorul aducea ca argument suprem al performanței chirurgicale o
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
reprezenta opțiunile terapeutice cu cel mai bun raport risc/beneficiu. Revascularizarea chirurgicală a miocardului în scopul înlăturării anginei reprezintă un tratament al manifestărilor bolii cardiace ischemice și nu al afecțiunii propriu-zise. Progresia procesului aterosclerotic la nivelul grafturilor sau/și al coronarelor native este însoțită de reapariția anginei. Atât timp cât pacientul și medicul înțeleg că angina poate reapărea într-un interval de 5-10 ani (funcție de eficacitatea profilaxiei secundare a aterosclerozei), by-pass-ul aortocoronarian poate fi utilizat ca o metodă eficace de combatere a unei
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
bolnavi, indicația de by-pass aortocoronarian are în vedere avantajul pe care intervenția chirurgicală îl oferă în ceea ce privește supraviețuirea comparativ cu terapia medicamentoasă sau cea bazată pe tehnicile de revascularizare percutane. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă a trunchiului principal al arterei coronare stângi (left main); 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și arterei circumflexe; 3. Leziuni trivasculare (beneficiul în ceea ce privește supraviețuirea este mai mare la pacienții cu disfuncție de ventricul stâng șFE < 50%ț). Clasa IIa Leziuni
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
perioperator) pe care le implică prezența leziunilor coronariene multivasculare proximale, disfuncția ventriculului stâng, un test de efort intens pozitiv, stări morbide asociate precum boala vasculară periferică, diabetul zaharat etc. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă a trunchiului principal al arterei coronare stângi (left main); 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și a arterei circumflexe; 3. Leziuni trivasculare (beneficiul în ceea ce privește supraviețuirea este mai mare când FE < 50%); 4. Leziuni bivasculare cu stenoză proximală semnificativă pe LAD
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
și manifestări minore sau absente de insuficiență cardiacă. În schimb, dacă pe primul plan se află semne și simptome de insuficiență cardiacă, decizia de a interveni chirurgical trebuie să se bazeze pe obiectivarea miocardului hibernant (11, 12) perfuzat de artere coronare corespunzătoare pentru a fi graftate (13). Intervenția chirurgicală la bolnavii cu disfuncție de ventricul stâng se bazează pe rezultatele trialurilor randomizate care au arătat un beneficiu net comparativ cu tratamentul medicamentos în ceea ce privește supraviețuirea la bolnavii cu leziune de left main
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
administrarea pe termen nelimitat a aspirinei (325 mg/zi) începând după 6-12 ore de la sfârșitul intervenției chirurgicale în funcție de drenajul toracic. Administrarea terapiei hipolipemiante a redus în mod semnificativ incidența evenimentelor cardiace prin protecția atât a grafturilor, cât și a vaselor coronare native. Cu toate modificările nesemnificative în ceea ce privește dimensiunea lumenului vascular, intervenția în biodinamica leziunilor în sensul stabilizării plăcii ateromatoase duce la reducerea pe termen mediu și lung a frecvenței accidentelor ischemice acute. Pe lângă scăderea globală a colesterolului și modificarea raportului dintre
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
continuă evoluția chiar după o revascularizare miocardică eficientă cum este cazul infarctului miocardic subendocardic. By-pass-ul aortocoronarian ca tratament al anginei instabile este încă asociat cu un risc operator ridicat și cu o morbiditate postoperatorie crescută (34). Distribuția leziunilor pe arterele coronare Numărul de vase lezate Numărul de vase cu stenoze semnificative (> 50%) este un factor de risc important pentru deces după BAC atunci când revascularizarea nu este completă, iar artera mamară internă stângă nu este anastomozată pe artera descendentă anterioară. Leziunea de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
procesului aterosclerotic. Acesta este un factor de risc important în condițiile în care decesul de cauză cardiacă după BAC se poate datora nu numai ocluziei grafturilor având drept cauză erori de tehnică chirurgicală, ci și progresiunii leziunilor aterosclerotice la nivelul coronarelor native. Leziuni difuze ale arterelor coronare Leziunile difuze, deseori distale, ale arterelor coronare întâlnite mai frecvent la bolnavii diabetici sunt un factor de risc pentru ocluzia precoce a grafturilor din cauza calității precare a patului vascular distal de locul anastomozei (run-off
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
de risc important în condițiile în care decesul de cauză cardiacă după BAC se poate datora nu numai ocluziei grafturilor având drept cauză erori de tehnică chirurgicală, ci și progresiunii leziunilor aterosclerotice la nivelul coronarelor native. Leziuni difuze ale arterelor coronare Leziunile difuze, deseori distale, ale arterelor coronare întâlnite mai frecvent la bolnavii diabetici sunt un factor de risc pentru ocluzia precoce a grafturilor din cauza calității precare a patului vascular distal de locul anastomozei (run-off sărac). Funcția ventriculului stâng Fracția de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
decesul de cauză cardiacă după BAC se poate datora nu numai ocluziei grafturilor având drept cauză erori de tehnică chirurgicală, ci și progresiunii leziunilor aterosclerotice la nivelul coronarelor native. Leziuni difuze ale arterelor coronare Leziunile difuze, deseori distale, ale arterelor coronare întâlnite mai frecvent la bolnavii diabetici sunt un factor de risc pentru ocluzia precoce a grafturilor din cauza calității precare a patului vascular distal de locul anastomozei (run-off sărac). Funcția ventriculului stâng Fracția de ejecție Funcția ventriculului stâng exprimată prin fracția
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
detresă respiratorie acută este grevat de o mortalitate postoperatorie precoce crescută. Dislipidemia Persistența dislipidemiei și absența unei terapii eficiente de normalizare a nivelului seric al lipidelor au drept rezultat instalarea bolii de grefon și progresiunea leziunilor aterosclerotice la nivelul arterelor coronare. În consecință crește riscul apariției accidentului coronarian și al decesului. Insuficiența renală Insuficiența renală preoperatorie este un factor de risc important pentru deces după operația de by-pass aortocoronarian (48). De asemenea, bolnavii aflați în dializă cronică au o rată crescută
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
după operația de by-pass aortocoronarian nu diferă de principalii factori de risc pentru boala coronariană. Astfel, antecedentele familiale, diabetul zaharat netratat, persistența dislipidemiei și a hipertensiunii arteriale, fumatul cresc riscul apariției infarctului miocardic prin progresiunea leziunilor aterosclerotice de la nivelul arterelor coronare, precum și prin accelerarea degenerării ateromatoase a grafturilor venoase. Factori de risc pentru reintervenție după BAC Reintervenția pentru o nouă revascularizare miocardică după operația de by-pass aortocoronarian nu este necesară la circa 97% din bolnavi la 5 ani de la prima operație
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]