743 matches
-
Mă împrietenisem cu tanti Maria de la Boiereasca, care avea întotdeauna ceva pus deoparte pentru mine și care manifesta bucurie când mă vedea. Nu mergeam la ea cu mâna goală niciodată. Pe lângă aceasta, avusem grijă ca în vară, atunci când s-a cosit fâneața de la intrarea în sat, să-i repartizez o fâșie cu iarbă din cea mai bună. S-a bucurat mult și a cosit cu mare drag. Noaptea, rudele secretarului i-au furat jumătate din fân! Ce necăjit era nenea Culai
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mergeam la ea cu mâna goală niciodată. Pe lângă aceasta, avusem grijă ca în vară, atunci când s-a cosit fâneața de la intrarea în sat, să-i repartizez o fâșie cu iarbă din cea mai bună. S-a bucurat mult și a cosit cu mare drag. Noaptea, rudele secretarului i-au furat jumătate din fân! Ce necăjit era nenea Culai! 187 Pe drumul spre acest sat mă opream de fiecare dată lângă pădurea cu stejari tineri, dar nu coboram niciodată din șaretă. Priveam
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pășunile înverzeau, iar oile însoțite de miei și de câini erau pretutindeni. Oile pășteau pe pășunile repartizate fiecărui sat. Fânețele, fertilizate cu îngrășăminte chimice sau cu gunoi de grajd, erau păzite să nu fie păscute de animale înainte de a fi cosite. Dacă ploua și timpul era favorabil, se cosea fânul de două ori pe vară. Fiecare crescător de animale care încheia contracte cu statul la produsele animaliere primea pentru acestea fân de cea mai bună calitate. Uneori, noaptea, ciobanii intrau cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
la iad și la rai e o îmbinare de vămi ale văzduhului cu priveliști de paese di Cuccagna, povestite țigănește, însă în manieră dantescă. Astfel, așa cum împotrivitorilor lui Dante li se răspunde că poetul vine acolo din poruncă divină ("vuolse cosi colà dove și puote, ciò che si vuole"), eroul nostru nu-i nici el "dă voia" lui: Așa trecurăm prin pământ ș-ape, Până ajunsem la văzduhul rar, Ne înălțarăm apoi pă aproape, Colo pe unde zodiile răsar, Trecând printre
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sublime ce ard în depărtare Și-n recile pupile sticlirile stelare Trezesc reflexe stinse de dincolo de Styx. Brăilean, deci apropiat de Bărăgan, poetul are, împreună cu toți muntenii, simțul eternității viguroase a câmpurilor, indiferente la gunoiul uman: Florile de pe câmpie le cosesc mitraliere Și cu sucurile scurse spală rănile mortale De eroi căzuți în tină ca și simple efemere Ce adorm de veci pe-o floare, îngropîndu-se-n petale. Singură în tot cuprinsul, flora stelelor polare Înflorind spontan din ghiolul de argint ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
va absolvi în 1975. Până în 1977, când pleacă în Franța, regizează la Teatrul Național din Iași și la Teatrul Municipal din Reșița. Între timp, în 1975, după ce fusese respins la Cartea Românească, trimite în Franța manuscrisul românului Portret de bărbat cosind în peisaj marin, care va apărea în 1976, în traducerea lui Alain Păruit. Debutul alertează autoritățile române, încât - spune scriitorul - „drept «pedeapsă» mi s-a dat un pașaport pe trei luni. Pe care nu-l cerusem. Împreună cu sfatul de a
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
Problem”, „Index of Censorship”, 1976, 2; Gheorghe Stanomir, Greva lui Tănase, „Curentul”, 1980, 5 938; Ioan Petru Culianu, „L´Apocalypse d´un adolescent de bonne famille”, „Limite”, 1981, 32-33; Virgil Tănase, „Curentul”, 1982, 5 954; Șerban Cristovici, „Portret de om cosind în peisaj marin”, „Ethos”, 1982, 3; Ion Cristofor, Confesiunile unui exilat, TR, 1990, 23; Ion Negoițescu, Despre proza lui Virgil Tănase, RL, 1990, 27; Convorbiri: Eugen Simion -Virgil Tănase, CC, 1991, 10-12; Ion Vlad, Coborând în Infern, TR, 1993, 17
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
și 6 toamna" (Uricar, XX, 94). „Cum obiceiul din vechime era că oricine se putea așeza pe moșia cuiva, fie adus cu hrisov, fie chiar venit așa oarecum, el își putea face semănătura lui, să-și așeze prisaca lui, să cosească fânul pentru vitele lui; stăpânul era în drept a-i lua de a zecea din toată roada. Nu numai că se lăsa pe om să-și cultive țarina și săși cosească fânul - dându-ți din zece una, ci erai îndatorit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
face semănătura lui, să-și așeze prisaca lui, să cosească fânul pentru vitele lui; stăpânul era în drept a-i lua de a zecea din toată roada. Nu numai că se lăsa pe om să-și cultive țarina și săși cosească fânul - dându-ți din zece una, ci erai îndatorit tacit și legal, spune Ghibănescu, a-i lăsa în a lui proprie dispoziție tot ceea ce-i putea asigura lui o sporire economică ca să poată trăi, pentru ca mijlocit și el să-ți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Analele Academiei Române, XXVIII, p. 213, Acte, XVIII). „1636 august 20. Vasile (Lupul) Vv., scrie lui Dumitru Buhuș să nu ia a zecea din pâne și din fân pentru acel an de la oamenii Căminariului celui mare care vor fi semănat sau cosit pe hotarul Bohotinului căci Bohotinul ce îl întărise Domnul chiar atunci nu era încă stâlpit și Cămănarul este cu trebile Domniei la Țarigrad" (Cr. Bohotinului, p. 212, Acte, XV). „1659 iunie 10. Gheorghe Ghika scrie Vornicelului și Vătămanului și tuturor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
alt sat, supuși altui județ, care veneau să lucreze pământul, o spun hrisoavele: „1653 septembrie 5. Gheorghe Ștefan Vv. volnicește pe Nicolae Buhuș Logofătul a lua a zecea de pe tot hotarul Bohotinului. „Cine va fi arat, sau cine va fi cosit, den pâne, să den stupi, să den fâneață, să den tot ce va fi pre acel hotar, oricine va fi arat sau va fi cosit, fie de la Călărași, fie curtean, fie cine va fi arat, de la toți ca să aibă a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lua a zecea de pe tot hotarul Bohotinului. „Cine va fi arat, sau cine va fi cosit, den pâne, să den stupi, să den fâneață, să den tot ce va fi pre acel hotar, oricine va fi arat sau va fi cosit, fie de la Călărași, fie curtean, fie cine va fi arat, de la toți ca să aibă a lua" "(Cronica Bohotinului în Analele Academiei Române, XVIII, p. 58). „Înainte de 1660. Frătița vel comis scrie Brăniștenilor să lase în pace tot hotarul Bohotinului și din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ghica pune capăt unor asemenea abuzuri. De vreme ce aceste moșii sunt miluire de la vechii repaosați - al căror moși și strămoși le obținuseră pentru dreapta lor slujbă și credință de la Domnie, iar altele erau cumpărate, și măcar de le ară sau le cosesc tătarii și turcii, nu este cu drept a strânge ușurelul în seama Domniei, ci cu dreptate este ca să-și strângă fieștecare veniturile de pe moșiile ce le au, iar „dijma să se strângă de fiecare de pe moșia sa, după obicei". Succedând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dor de iarba crudă/ A ochilor verzi;// De-a`tale negre gene/ Ce tremură ușor/ Ca aburul de ploaie/ deasupra codrilor.// - Vreau să te văd, bărbate,/ Sau vino să mă vezi,/ E timpul coasei, iată,/ În ochii mei cei verzi.// Cosește, hai - ca iarba,/ Cu rouă și cu stea,/ Mai deasă și mai verde/ Să crească-n urma ta.” - Vreau să te văd; „Iubire! Tu, cea ocrotită / De dulcele luminii mirt, / Ca miezul unei sfinte azimi/ De coaja ei doar ocrotit
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
34. Ciofringeni │114. Samara 35. Ciomăgești │115. Săpata de Jos 36. Ciupa │116. Săpata de Sus 37. Colibași │117. Schitu Golești 38. Corbeni │118. Siliștea 39. Corbi │119. Silisteni 40. Cornățel │120. Slatioarele 41. Costești │121. Slobozia (de Costești) 42. Cosești │122. Slobozia (de Găești) 43. Cotmeana │123. Smeura 44. Crîngurile │124. Stanesti 45. Cuca │125. Stilpeni 46. Davidesti │126. Stolnici 47. Dărmănești │127. Stoenesti 48. Deagurile │128. Strimbeni 49. Dedulesti │129. Stroesti 50. Dîmbovicioara │130. Suseni (de Costești) 51. Dobrești
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Negrești 15. Bogdanita │ 74. Obirseni 16. Boțești │ 75. Oltenești 17. Bozia │ 76. Osesti 18. Bunesti │ 77. Pădureni 19. Ciocani │ 78. Perieni 20. Pochidia 21. Codaesti │ 80. Poenesti 22. Corodesti │ 81. Pogana 23. Coroiesti │ 82. Pogănești 24. Costești │ 83. Popeni 25. Cosești │ 84. Puiești 26. Cozmesti │ 85. Pungești 27. Crețești │ 86. Pușcași 28. Cursesti │ 87. Rafaila 29. Danesti │ 88. Rădeni 30. Deleni (de Huși) │ 89. Rebricea 31. Deleni (de Vaslui) │ 90. Rinceni 32. Delesti │ 91. Rinzesti 33. Docani │ 92. Rosiesti 34. Dodesti
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Cris rachița a lemnului Arad împletituri ─────────────────────────────────────���────────────────────────────────────────── - Punct de Pincota, Sicrie Combinatul de prelucrare - lucru str. a lemnului Arad Gării nr. 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Argeș - Întreprinderea județeană de industrie locală Argeș ───────────────────────────────────────────────────────────────���──────────────── - Formații comună Ambalaje lemn Întreprinderea forestiera - de lucru Cosești (lăzi, butoaie) de exploatare și transport prelucrare Pitești lemn ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Costești, Uși-ferestre Întreprinderea forestiera - de lucru str. Morii de exploatare și transport prelucrare nr. 2 Pitești lemn ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Uși-ferestre Întreprinderea forestiera - de lucru Vedea de exploatare și transport prelucrare
DECRET nr. 220 din 14 iulie 1977 privind trecerea unităţilor cu activitate de producţie industrială din subordinea consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti în subordinea unor întreprinderi, centrale industriale şi unităţi asimilate acestora, de sub îndrumarea şi controlul unor ministere şi altor organe centrale de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
al mașinilor de tuns gazonul sau ale cositoarelor; separatoare, divizoare, greble, raboteze, mese de la mecanismele de legare, de la seceratoare-masini de culcat grâul în pale sau al mașinilor legătoare; tambururi; platforme de tăiere, treierătoare, contra-treieratoare, scuturătoare, expulzatoare de baloturi de fan cosit de la combine sau de la treierătoare; brăzdare, gheare, furci, freze și alte unelte de scoatere; tambururi și furci de mașini de lucrat fânul; dinți și mecanisme de ridicat a greblelor; greblele mașinilor de strâns fânul și de balotat. Poziția exclude: a
ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
31% față de anul 2003. Pajiștile naturale din spațiul montan, situate la peste 800 m altitudine, ocupa o suprafața de cca. 1.562 mii ha, reprezentând 32% din suprafața totală a pajiștilor. Acestea sunt utilizate în principal pentru pășunat sau sunt cosite. Din aceasta suprafața, 200 mii ha sunt situate la o altitudine de peste 1.500 m. Majoritatea pășunilor alpine și subalpine din România au rămas într-o stare foarte apropiată de cea naturala și sunt caracterizate de o mare diversitate biologica
ANEXE din 14 iunie 2006 (*actualizată*) cuprinzând fişele tehnice ale măsurilor 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", 1.2 "Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor", 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiţii în exploataţiile agricole", 3.2 "Constituirea grupurilor de producători", 3.3 "Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural", 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative", 3.5 "Silvicultura", 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" şi 4.2 "Asistenţa tehnică" din Programul naţional pentru agricultura şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD profesionale" şi 4.2 "Asistenţa tehnică" din Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
se adaugă și pajiștile naturale din spațiul montan, situate la peste 800 m altitudine, care ocupă o suprafață de circa 1.562 mii ha, reprezentând 32% din suprafața totală a pajiștilor. Acestea sunt utilizate în principal pentru pășunat sau sunt cosite. - În anul 2004, efectivul de animale din zona montană era de 719,3 mii bovine, 17,5 mii bubaline, 1.860,3 mii ovine, 130,4 mii caprine, 821,6 porcine și 138,2 mii familii de albine (date operative
ANEXE din 14 iunie 2006 (*actualizată*) cuprinzând fişele tehnice ale măsurilor 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", 1.2 "Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor", 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiţii în exploataţiile agricole", 3.2 "Constituirea grupurilor de producători", 3.3 "Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural", 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative", 3.5 "Silvicultura", 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" şi 4.2 "Asistenţa tehnică" din Programul naţional pentru agricultura şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD profesionale" şi 4.2 "Asistenţa tehnică" din Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
a altor plante-gazdă ale organismului prezente în mod spontan, inclusiv a buruienilor solanacee; și - terenul trebuie menținut, în cursul primilor 3 ani, înțelenit sau cultivat cu cereale în conformitate cu riscul identificat sau ca pășune permanentă și în acest caz este frecvent cosit scurt sau pășunat intensiv sau cultivat cu iarbă pentru producția de semințe, urmată de plantarea în următorii 2 ani cu plante care nu sunt gazdă organismului pentru care nu există un risc identificat de supraviețuire sau răspândire a organismului; - în
ORDIN nr. 586 din 13 iulie 2007 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189771_a_191100]
-
PM10) Județul Argeș - localitățile: Albeștii de Argeș, Albeștii de Muscel, Aninoasa, Arefu, Băbana, Băiculești, Bălilești, Beleți-Negrești, Berevoiești, Bârla, Bogați, Boteni, Botești, Brăduleț, Budeasa, Bughea de Jos, Bughea de Sus, Căldăraru, Călinești, Câmpulung, Cepari, Cetățeni, Cicănești, Ciofringeni, Ciomăgești, Cocu, Corbeni, Corbi, Cosești, Cotmeana, Cuca, Curtea de Argeș, Dâmbovicioara, Dărmănești, Davidești, Dobrești, Domnești, Drăganu, Dragoslavele, Godeni, Hârtiești, Izvoru, Lerești, Lunca Corbului, Mălureni, Merișani, Micești, Mihaești, Mioarele, Mioveni, Miroși, Morărești, Mușătești, Negrași, Nucșoara, Pietroșani, Poiana Lacului, Poienarii de Argeș, Poienarii de Muscel, Popești, Priboieni, Râca, Rătești
ORDIN nr. 348 din 12 martie 2007 privind aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 3 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187482_a_188811]
-
limită, dar se situează între pragul superior de evaluare și pragul inferior de evaluare 3.2.1. - PENTRU DIOXID DE SULF (SO(2)) Județul Argeș - localitățile: Albeștii de Muscel, Aninoasa, Băiculești, Bălilești, Beleți-Negrești, Berevoiești, Bârla, Bogați, Botești, Căldăraru, Ciofringeni, Corbi, Cosești, Cotmeana, Cuca, Curtea de Argeș, Davidești, Dobrești, Domnești, Drăganu, Godeni, Hârșești, Izvoru, Mălureni, Mihăești, Miroși, Morărești, Mozăceni, Mușătești, Pietroșani, Poienarii de Argeș, Popești, Râca, Recea, Rucăr, Schitu Golești, Slobozia, Stâlpeni, Ștefan cel Mare, Tigveni, Titești, Valea Danului, Vlădești Județul Călărași - localitățile: Alexandru
ORDIN nr. 348 din 12 martie 2007 privind aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 3 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187482_a_188811]
-
Slănic, Starchiojd, Ștefești, Talea, Teișani, Valea Doftanei, Vălenii de Munte 3.3.2. - PENTRU DIOXID DE AZOT ȘI OXIZI DE AZOT (NO(2)/NO(X)) Județul Argeș - localitățile: Albeștii de Argeș, Arefu, Băiculești, Brăduleț, Cepari, Cicănești, Ciofringeni, Ciomăgești, Corbeni, Corbi, Cosești, Cotmeana, Cuca, Curtea de Argeș, Dâmbovicioara, Domnești, Drăganu, Mălureni, Merișani, Morărești, Mușătești, Nucșoara, Pietroșani, Poienarii de Argeș, Popești, Rucăr, Sălătrucu, Slobozia, Ștefan cel Mare, Șuici, Tigveni, Valea Danului, Valea Iașului Județul Călărași - localitățile: Alexandru Odobescu, Călărași, Ciocănești, Cuza Vodă, Dichiseni, Dor Mărunt
ORDIN nr. 348 din 12 martie 2007 privind aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 3 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187482_a_188811]
-
de Argeș, Albeștii de Muscel, Albota, Aninoasa, Arefu, Băbana, Băiculești, Bălilești, Bascov, Beleți-Negrești, Berevoiești, Bârla, Bogați, Boteni, Botești, Bradu, Brăduleț, Budeasa, Bughea de Jos, Bughea de Sus, Buzoești, Căldăraru, Călinești, Câmpulung, Căteasca, Cepari, Cetățeni, Cicănești, Ciofringeni, Ciomăgești, Cocu, Corbeni, Corbi, Cosești, Costești, Cotmeana, Cuca, Curtea de Argeș, Dâmbovicioara, Dărmănești, Davidești, Dobrești, Domnești, Drăganu, Dragoslavele, Godeni, Hârtiești, Hârșești, Izvoru, Leordeni, Lerești, Lunca Corbului, Mălureni, Mărăcineni, Merișani, Micești, Mihaești, Mioarele, Mioveni, Miroși, Morărești, Moșoaia, Mozăceni, Mușătești, Negrași, Nucșoara, Oarja, Pietroșani, Pitești, Poiana Lacului, Poienarii de
ORDIN nr. 348 din 12 martie 2007 privind aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 3 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187482_a_188811]