628 matches
-
XIX, nr. 3 (214), 2008. 152 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. I, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 41. 153 Sabina Fânaru, op. cit., p. 194. 154 "Este semnificativ că pitagoricianul Timaios e cel ce afirmă în această supremă viziune cosmogonică a lui Platon că Demiurgul a creat același număr de suflete câte stele există. Discipolii lui Platon dezvoltă, apoi, doctrina "nemuririi astrale". (Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, II, De la Gautama Buddha până la triumful creștinismului, Editura Științifică, București, 1991
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Însă, Mircea Eliade, într-un studiu amplu despre preistoria cosmogoniei populare românești 425, consideră că ipoteza originii bogomilice a acestui mit întâmpină dificultăți, în primul rând pentru că el nu se găsește în nici un text bogomilic și apoi pentru că mitul acesta cosmogonic are o răspândire foarte mare, chiar în regiuni unde credințele bogomilice nu au pătruns niciodată. Tinând cont de faptul că "arhaismul folclorului sud-est european este în afară de orice îndoială", el nu exclude posibilitatea ca anumite credințe dualiste difuzate în Balcani și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
listă pe Ștefan Lupașcu și pe Mircea Florian, primul cu viziunea sa despre dualismul antagonist, cel de-al doilea cu ideea dualității recesive 435. Din această listă nu putea să lipsească Lucian Blaga, prin concepția sa despre Marele Anonim, principiu cosmogonic ce manifestă o natură dual-antinomică greu de trecut cu vederea 436. Legătura dintre motivul dualist al legendelor cosmogonice vechi românești și metafizica cosmogonică a lui Blaga o face și Ion Mihail Popescu, unul dintre cei mai importanți exegeți ai filosofiei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
doilea cu ideea dualității recesive 435. Din această listă nu putea să lipsească Lucian Blaga, prin concepția sa despre Marele Anonim, principiu cosmogonic ce manifestă o natură dual-antinomică greu de trecut cu vederea 436. Legătura dintre motivul dualist al legendelor cosmogonice vechi românești și metafizica cosmogonică a lui Blaga o face și Ion Mihail Popescu, unul dintre cei mai importanți exegeți ai filosofiei sale. Într-un articol despre patima metafizică a lui Blaga, el susține că motivul bogomilic al dualității a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
435. Din această listă nu putea să lipsească Lucian Blaga, prin concepția sa despre Marele Anonim, principiu cosmogonic ce manifestă o natură dual-antinomică greu de trecut cu vederea 436. Legătura dintre motivul dualist al legendelor cosmogonice vechi românești și metafizica cosmogonică a lui Blaga o face și Ion Mihail Popescu, unul dintre cei mai importanți exegeți ai filosofiei sale. Într-un articol despre patima metafizică a lui Blaga, el susține că motivul bogomilic al dualității a primit o turnură specială în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lui "ca și cum", Editura Nemira, București, 2003. Vernant, Jean-Pierre, Mit și gîndire în Grecia antică, Editura Meridiane, București, 1995. Vlăduțescu, Gheorghe, ""Ideație dogmatică", intelect, rațiune", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Vlăduțescu, Gheorghe, Filosofia legendelor cosmogonice românești, Editura Paideia, București, 1998. Vulcănescu, Mircea, Pentru o nouă spiritualitate filosofică. Dimensiunea românească a existenței, vol. 1, Editura Eminescu, București, 1996. Wunenburger, Jean-Jacques, Filozofia imaginilor, Editura Polirom, Iași, 2004. Wunenburger, Jean-Jacques Rațiunea contradictorie, Editura Paideia, București, 2005. Abstract The
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
românească, Institutul grafic "Răsăritul", București, 1922, p. 39). 420 Vezi Nicolae Cartojan, Cărțile populare în literatura română, Editura Casei Școalelor, București, 1929; Ovidiu Papadima, O viziune românească a lumii, Editura Saeculum I.O., București, 1995. 421 Gheorghe Vlăduțescu, Filosofia legendelor cosmogonice românești, Editura Paideia, București, 1998, p. 136. 422 Ibidem, p. 153. 423 Ibidem, pp. 160-161. 424 Nicolae Cartojan, op. cit.; Gheorghe Văduțescu, op. cit. 425 Mircea Eliade, "Satana și Bunul Dumnezeu: Preistoria cosmogoniei populare românești", în vol. De la Zalmoxis la Genghis-Han, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ștefan Afloroaei, Lumea ca reprezentare a celuilalt, pp. 66-67. 435 Vezi Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, vol. I, II, Editura Eminescu, București, 1983. 1987. 436 Pe această temă, am scris un articol intitulat " Urmele metafizice ale unui mit cosmogonic românesc", publicat în Analele științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași, seria Filosofie, Tom XL XLII, 1994-1996, în care am încercat să urmăresc prezența structurii mitului cosmogonic evocat în Diferențialele divine a lui Lucian Blaga. 437 Ion Mihail Popescu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
această temă, am scris un articol intitulat " Urmele metafizice ale unui mit cosmogonic românesc", publicat în Analele științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași, seria Filosofie, Tom XL XLII, 1994-1996, în care am încercat să urmăresc prezența structurii mitului cosmogonic evocat în Diferențialele divine a lui Lucian Blaga. 437 Ion Mihail Popescu, "Patima întru metafizică", în vol. Dimensiunea metafizică a operei lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1996, p. 249. 438 Apud Ibidem, p. 250. 439 Teodor Dima, "Posibile semnificații
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
neîncrederea față de lumea materială, căreia i se preferă cunoașterea esențelor ideale, frînează cercetarea științifică. Descoperirea armoniei dintre natură și gîndirea divină stimulează mai mult pe savanți decît experiențele științifice și atunci cînd pare că există o contradicție între acestea, viziunea cosmogonică sfîrșește prin a o explica. Contribuția științei în secolul al XVI-lea nu este, cu toate acestea, inexistentă. Redescoperind opera lui Pythagora, umaniștii pun bazele trigonometriei și dezvoltă algebra (meto dele de rezolvare a ecuațiilor de gradul doi și trei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
într-o limbă străină, "operă densă, bogată, îndrăzneață" cum o caracterizează Mircea Eliade, ni se relevă și multe fapte care demonstrează marea întindere a lecturilor lui Eminescu. Sunt examinate aici temele lirice eminesciene: sentimentul duratei și timpul dramei existențiale, demiurgul cosmogonic, elementele sociale, ideile de filozofie și gnoză, aspecte ale artei și ale limbajului. Să adăugăm la acestea istoria și natura, politicul și economia, misterele creației, egiptologia și dreptul roman, filologia comparată și anatomia, sanscrita și științele oculte și vom obține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ați putea da un fragment din viitoarea dvs. lucrare? Veți primi în martie mica mea carte, Méphistophélès et l’Androgyne (unde reiau patru „Eranos”, dar corectate și adăugite)2. Și puțin mai târziu, în RHR, un articol lung despre „Plonjonul cosmogonic”, care este amuzant 3. - De zece zile, artrita mea (aproape) m-a uitat și potlucra. Omagiile mele dnei Wikander. Soția mea vă transmite gândurile sale amicale. ȘȘVĂ îmbrățișez frățește (dar cu privirea neliniștită a unui... „Editor”...)ș,ț Al dvs.
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
chiar și o nuvelă excelentă! Într-un cuvânt, o vacanță literară!... - Pentru moment, despre cartea lui Altizer puține articole și oarecare. Charles Long este PhD de doi ani, dar nu și-a publicat teza. A editat o antologie a miturilor cosmogonice, Alpha (Brasiller, 1963). Lucrează la o carte despre religiile africane; dar geniul său nu se realizează deloc în întreprinderi de acest fel. Charles este un profesor admirabil, un „magistru” pentru elevii săi - și deopotrivă un „profet” printre colegii săi, întrucât
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
lui Wikander. În Făurari și alchimiști, Eliade citează, bunăoară, după Edsman (Ignis divinis), o legendă europeană avându-l ca protagonist pe Iisus camuflat în făurar - vezi „Făurari,războinici, maeștri ai inițierii”, op. cit., pp. 107-108. Pentru literatura iraniană, Eliade folosește pasaje cosmogonice din BundahiÍn despre etiologia mitologică a metalelor - vezi „Sacrificiile umane aduse cuptoarelor”, op. cit., pp. 69-70. Ar fi interesantă o hermeneutică a partiției trifuncționale a simbolisticii metalului: metalul uneltelor și al armelor războinicilor, metalul ordalic topit (care înglobează perfect funcția ambivalentă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mărginim la fenomenul poetic, de la Valéry la Rainer Maria Rilke, cel mai important și cel mai criptic poet al sec. XX. Voi reda Începutul primei elegii de la Duino În care fenomenul de frumusețe este condiționat, este identificat cu o sfâșiere cosmogonică; amândouă, dau cunoașterea prin transmutațiunea Cunoscătorului În Cunoscut. Voi reda textul german pentru ca acei care cunosc această limbă, să-și poată da seama de pietatea și de fidelitatea poetică și intelectuală a traducătoarei. Elegii I. Am cunoscut-o, ca să spun
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mai ales la fată - de o sexualitate frustă, izvorâtă parcă „din viscere”, dintr-o pudoare considerată un fel de cămașă de forță. Citim, comentăm versurile „decoltate” ale drei Razgouliayeva cu o plăcere de macho, psihanalizabilă. Vlad Bagrov ne propune poeme cosmogonice și eretic-religioase, împănate cu referințe culturale și mitologice („prostituatele din Babilon”, „somnul lui Iuda”). Koslov scrie proze mici, construite în jurul unei poante cu iz de parodie sau concepute ca niște parabole degradate. Indiferent de stil și gen, cei trei își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în probe urmărește atingerea formei umane fără cusur, după exemplul Întemeietorilor care au zămislit lumea așa cum o știm, supusă uzurii prin trecere. „Omul nu face decât să repete actul Creației; calendarul său religios comemorează pe durata unui an toate fazele cosmogonice care au avut loc ab origine. De fapt, anul sacru reia fără încetare Creația, omul este contemporan al cosmogoniei și al antropogoniei pentru că ritualul îl proiectează în epoca mitică”. Chintesență a aspirației și spiritualității umane, „inițierea este modelul tuturor riturilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lumii de la capăt. „Centrul spațiului se identifică astfel cu locul revelațiilor primordiale și devine locul unde se practică inițierile, unde, în timpul sărbătorilor, se mimează gesturile arhetipale care trebuie să regenereze lumea”. Oriunde va fi confruntarea arhetipală sau acțiunea cu puteri cosmogonice ne vom găsi chiar în locul sfânt: „orice spațiu sacru, oricât de periferic ar fi în realitate, este conceput în mod simbolic ca punct de referință absolut, ca «centru al Lumii»”. De fapt, mundanul și realitatea nu sunt cele percepute profan
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
solzilor și deschide două noi intervale sub cele mai fericite auspicii: timpul profan devenit fecund prin uniunea flăcăului cu aleasa și timpul sacru al cosmosului, reîncărcat acum cu energie fertilă. Portrete de eroi în mișcare Actualizarea modelului eroic cu valențe cosmogonice asigură stabilitatea universului profan, ale cărui dimensiuni spațiale și temporale sunt marcate la intervale bine delimitate de revărsarea sacrului. Protagoniștii „domesticirii” neantului păstrează trăsăturile arhetipale cerute de victoria asupra monstrului etern și cele mai multe date asupra lor le descoperim în baladele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
troian de ciute” (Boșorod-Hațeg - Hunedoara). Valențele magice s-au retras aici, lăsând loc doar abilității vânătorești. În colindele de tip III, 66, Ciuta și puiul rău sfătuit, flăcăul se laudă direct animalului victimă, uciderea dublului său totemic semnificând pe lângă jertfa cosmogonică și o moarte simbolică a tânărului care trece într-un alt ciclu existențial. Agresivitatea pe care o denotă cerbul când îl provoacă direct pe flăcăul cu funcție cosmocratoare se răsfrânge asupra spațiului ordonat și considerat sacru în mediul social: „Tună
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru a se înarma potrivit vânătorii arhetipale (arc și săgeată) și începe o perioadă cathartică: „La vânat să-mi iasă/ Pe munții Nistrului/ Și ai pustiului”. Peregrinarea prin geografia specific inițiatică este încheiată în mijlocul săptămânii, ca echivalent temporal al centrului cosmogonic și are aceleași semnale meteorologice: nori și ceață. Abia acum flăcăul regăsește urma animalului sacru, traseul lui condu- cându-l prin locuri inaccesibile, până la apa vie: „La râu, la pârâu,/ De-unde-i apa lină,/ Pietrele răsună”. Muzica lumii provocată de curgerea hidrică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
min’ să mă săgete,/ Cu carnea nunta-și va face,/ Cu oasele casa-și va clădi,/ Cu pielea-și va coperi”. Valoarea arhetipală a ritului este subliniată de Mircea Eliade: „sacrificiul de regenerare este o «repetare» rituală a Creației. Mitul cosmogonic implică moartea rituală (adică violentă) a unui uriaș primordial, din trupul căruia au fost constituite lumile, au crescut ierburile”. Nu numai familia viteazului bene¬ficiază de infuzia cu energiile fiarei, ci și meșteșugurile și vegetația întreagă: „Dragi de urechiuși auzitoare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
formă nouă a paradigmei non-manifestării care se adaugă prinderii/ legării monstrului. Vidra se situează la mijlocul Arborelui Cosmic, ceea ce îi conferă o funcție psihopompă și de aici derivă capacitățile oraculare pe care le caută pescarii. Peste stratul arhaic indicat de semnificațiile cosmogonice ale animalului a venit mentalitatea creștină, care, în virtutea fondului universal al răului și al ispitei, a identificat vidra cu Iuda sau Idolița. Spațiu mitic al animalului acvatic, „Vidrosul” este echivalent codrilor întunecoși și fără fund, spațiu comunicant cu lumea de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
forme specifice faunei autohtone și sunt exorcizați prin unelte specifice vieții cotidiene: „arcul”, „mreaja”, „zgarda”, ceea ce instituie îmblânzirea și ordonarea haosului. înghițirea inițiatică Faptul că șarpele este animalul cel mai des învestit cu funcție mitică a înghițirii neofiților argumentează credința cosmogonică ce așază acest zeu htonian la originea lumii. Centrul universului și oul genezei sunt înconjurate de trupul șarpelui în imaginarul uman, reptila acționând, în termenii lui Junger, ca „un stâlp-frontieră” între neant și creație. De aceea, Uroborosul reprezintă imaginea prefacerii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
puterilor mezinului. Și el cel mai mic din nouă frați (cifra sugerează frățietatea desăvârșită), Mircea, poate fi, ca și Moldoveanu, un dublu al eroului, dar și un mystagog. Tovărășia cu coconul cel mai tânăr conduce la o anihilare de tip cosmogonic: „- Ține, vere, tu de vârf,/ Că țiu și eu de mănunchi./ (...)Dar Scorpia ce-mi făcea?/ De necăjită ce era,/ Drept în sus că s-azvărlea,/ Cu gura proțap ieșea/ Ca să cuprinză lumea/ Și prin paloș că trecea,/ Pân’ la coadă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]