613 matches
-
cărui premieră a avut loc în 1992, a ajuns o creație de referință în ceea ce privește relațiile dintre media și puterea politică în Europa sfârșitului de era comunistă. Cel de-al doilea film al său, „Ouț of the Present” (1995), urmărește povestea cosmonautului rus Sergei Krikalev, aflat pe stația spațială MIR pentru 10 luni, timp în care pe Pamant se destramă Uniunea Sovietică. Acest film a fost comparat mai târziu cu pelicule importante precum „A Space Odyssey” sau „Solaris” și este cel mai
Andrei Ujică () [Corola-website/Science/308590_a_309919]
-
exprimarea opțiunilor pentru poziția dorită a fi ocupată. Student, președinte, director, actor, profesor sunt exemple de statusuri dobândite. Toate societățile recunosc aptitudinile individuale și eșecurile personale, dar ele distribuie într-o proporție limitată unele statusuri dobândite (de pildă, aviator, profesor, cosmonaut, medic, jurist etc.). În timp ce statusurile ascriptive caracterizează întreaga populație dintr-o comunitate (de exemplu, bărbați sau femei, copii, tineri, adulți sau bătrâni), statusurile dobândite ființează, într-un anumit număr stabilit de societate, în raport de oportunitățile sale. Pe de altă
Status social () [Corola-website/Science/307675_a_309004]
-
cel de doctor în medicină. În anul 1962, Senkevici și-a început activitatea la "Institutul de Medicină a Aviației și Cosmonauticii din Moscova", institut ce aparținea de Ministerul Apărării al Uniunii Sovietice. În septembrie 1965 a fost selectat drept candidat cosmonaut în echipajul misiunii biomedicale Voshod 5, specializându-se în cercetări legate de starea de accelerație și de imponderabilitate. Și-a continuat cariera în domeniul medical la Institutul de Probleme Medicale și Biologice din cadrul Ministerului Sănătății Publice. În perioada 1966 - 1967
Iuri Senkevici () [Corola-website/Science/308464_a_309793]
-
când unii dintre voi, sau copiii voștri, sau copiii copiilor voștri se vor îmbarca pe o cosmonavă interstelară și se vor îndrepta spre o adevărată Terra 2 nu va fi rău dacă își vor aminti și de spectacolul de astăzi." (cosmonautul Dumitru Dorin Prunariu la premiera de la Teatrul Ion Creangă) BĂIATUL CU FLOAREA, Mai 24, 1978, Teatrul "Ion Creangă", București; Noiembrie 1, 1978, Studioul Cassandra, I.A.T.C., București; Octombrie 24, 1980, Teatrul de Nord, Satu Mare; (Un tip de modă veche
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
încadrată de zidurile Kremlinului și Turnul Spasskie, Biserica Vasili Blajenâi, Duma (1892), Galeriile Comerciale (1893). În zidul Kremlinului erau introduse urnele cu cenușa eroilor comuniști din timpul Revoluției, Războiului Civil, al celui De-al Doilea Război Mondial, conducători ai P.C.U.S., cosmonauți. În apropierea zidului era amplasat Mormântul Eroului Necunoscut cu flacăra nemuritoare. Astăzi, o serie din aceste urne și plăci comemorative au fost înlăturate. Se pune aceeași problemă și în legătură cu Mausoleul lui V.I. Lenin, din granit roșu, unde se află sarcofagul
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
în era comunistă, el trebuia să sublinieze superioritatea economică a sistemului sovietic și a țărilor membre ale C.A.E.R.-ului. Toate s-au dovedit iluzii deșarte, comunismul sucombând datorită mecanismelor economice greoaie, dirijate, neperformante. În apropiere se află Parcul Cosmonauților și Obeliscul dedicat lansării în spațiu al primului satelit sovietic (1957), coloana de peste 104 metri realizată în anul 1964. Grădina Botanică, Grădina Zoologică oferă reale momente de divertisment, dar și instrucție cu miile de specii rare de plante, păsări, animale
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
o listă cu membrii Congresului american care au dat legi și norme privind activitatea NAȘĂ, dar și o listă cu managerii NAȘĂ. În cartea sa din 1989, Aldrin menționează că printre obiectele trimise au fost și medalii sovietice care comemorau cosmonauții Vladimir Komarov și Iuri Gagarin.
Apollo 11 () [Corola-website/Science/312742_a_314071]
-
proiectat rachetă N-1, o rachetă cu 5 trepte pentru planul său N1-L3: O rachetă N-1 avea să trimită o capsula Soyuz modificată cu modulul lunar LK. Cele 2 nave aveau să fie trimise pe orbită lunară, de unde un cosmonaut avea să intre în LK, apoi să aselenizeze. După moartea lui Korolev pe masa de operație în 1966, proiectarea a fost preluată de Mișin, adjunctul lui. El a folosit motoare mici Kuznetov, 43 la număr. Însă rachetă creată era prea
N-1 (rachetă) () [Corola-website/Science/312051_a_313380]
-
(n. 26 septembrie 1948, České Budějovice) este primul cosmonaut ceh, erou al Uniunii Sovietice. În anul 2004 a fost ales membru al Parlamentului European din partea Cehiei, reales în 2009. Este membru al Partidului Comunist din Boemia și Moravia. Începând cu anul 1966 a frecventat cursurile Școlii de Ofițeri de
Vladimír Remek () [Corola-website/Science/309143_a_310472]
-
Alan Bartlett "Al" Shepard, Jr. (18 noiembrie 1923 - 21 iulie 1998) a fost cel dintâi cosmonaut american, (Contraamiral, USN), ofițer și aviator naval, pilot de încercare, ulterior om de afaceri. Că unul dintre membrii grupului Mercury Seven al NAȘĂ în 1961 Shepard a devenit a doua persoană și primul american care a călătorit în spațiu. Acest
Alan Shepard () [Corola-website/Science/308970_a_310299]
-
la data de 1 aprilie 1996 în orașul Moscova. Prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 686 / 13 decembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial nr. 16 din 13 martie 1997, s-a luat decizia eternizării memoriei lui Alexandru Diordiță. Astfel, denumirea Străzii Cosmonauților din municipiul Chișinău a fost schimbată în strada "Alexandru Diordița". S-a confecționat și s-a instalat câte o placă comemorativă cu basorelief pe clădirea din strada 31 August 1989 nr. 141 și pe fațada fostei clădiri a Guvernului din
Alexandru Diordiță () [Corola-website/Science/309964_a_311293]
-
Iuri Alexeevici Gagarin (în ; n. 9 martie 1934, Klușino, RSFS Rusă, URSS — d. 27 martie 1968, Kirjaci, RSFS Rusă, URSS) a fost un cosmonaut sovietic, Erou al Uniunii Sovietice. La 12 aprilie 1961, el a devenit primul om care a ajuns în spațiu și pe orbita Pământului. A primit numeroase medalii în diferite țări pentru zborul său de pionierat în spațiul cosmic. s-a
Iuri Gagarin () [Corola-website/Science/304746_a_306075]
-
noiembrie 1959, el a primit gradul de locotenent major. A fost membru PCUS din anul 1960. În 1960, după o intensă căutare și un proces de selecție, a fost selectat, împreună cu alți 19 candidați, pentru Programul Spațial Sovietic. Alături de ceilalți cosmonauți, el a fost supus la o serie de experimente riguroase menite să-i testeze rezistența fizică și psihică. A urmat și un antrenament intensiv pentru pregătirea zborului ce avea să fie efectuat. Din acei douăzeci de cosmonauți selectați, eventualele alegeri
Iuri Gagarin () [Corola-website/Science/304746_a_306075]
-
Sovietic. Alături de ceilalți cosmonauți, el a fost supus la o serie de experimente riguroase menite să-i testeze rezistența fizică și psihică. A urmat și un antrenament intensiv pentru pregătirea zborului ce avea să fie efectuat. Din acei douăzeci de cosmonauți selectați, eventualele alegeri pentru prima lansare erau Gagarin și Gherman Titov, datorită performanțelor excelente din timpul antrenamentelor, dar și datorită capacităților lor psihice - deși, la o simulare cu o capsulă mică Vostok, amândoi au fost inferiori. Oficialii sovietici au cântărit
Iuri Gagarin () [Corola-website/Science/304746_a_306075]
-
(n. Mitică Dediu, 12 mai 1942, Galați) este un fost cosmonaut român, în prezent deținând gradul de comandor în rezervă al Forțelor Aeriene Române. s-a născut la data de 12 mai 1942, în orașul Galați, primind la naștere numele de Mitică Dediu. A studiat la Liceul de Matematică-Fizică "Vasile Alecsandri
Dumitru Dediu () [Corola-website/Science/304883_a_306212]
-
lucrat ca ofițer de aviație în cadrul Armatei Române, avansând treptat până la gradul de căpitan. În mai 1977, au început să se facă selecționări pentru programul de zboruri cosmice Intercosmos , inițiat de către URSS și adresat țărilor aliate socialiste. Inițial, pentru detașamentul cosmonauților s-au oferit voluntar peste 150 de candidați, majoritatea fiind piloți de avioane supersonice și ingineri. Au rămas numai 17, dintre care la București au suportat trierea dură doar cinci. Doi dintre ei, până la urmă, au renunțat la ideea de
Dumitru Dediu () [Corola-website/Science/304883_a_306212]
-
la București au suportat trierea dură doar cinci. Doi dintre ei, până la urmă, au renunțat la ideea de a zbura în cosmos. La data de 1 ianuarie 1978, au fost selecționați trei candidați ca membri ai grupului de pregătire a cosmonauților din cadrul Misiunii Spațiale Româno-Sovietice Intercosmos. Cei trei candidați erau ing. Dumitru Prunariu, ing. Cristian Guran și căpitanul ing. Mitică Dediu. Dumitru Dediu a afirmat că: ""Nici nu-mi venea să cred, a fost ca o bombă"". Ei au plecat la
Dumitru Dediu () [Corola-website/Science/304883_a_306212]
-
în vârstă față de ceilalți doi: cu 10 ani față de Prunariu și cu 9 față de Guran și după regulile militare era considerat drept favorit. După testele de la Moscova, Cristian Guran (foarte bine pregătit profesional) a fost eliminat din echipa de potențiali cosmonauți români din cauza unor problemelor ale aparatului vestibular. În cele din urmă, la selecția finală aveau să fie aleși Prunariu și Dediu. ""Condiția mea fizică, adică sportivă, lăsa de dorit. S-a îmbunătățit abia la ruși. Medical, trecuserăm de toate testele
Dumitru Dediu () [Corola-website/Science/304883_a_306212]
-
fizică, adică sportivă, lăsa de dorit. S-a îmbunătățit abia la ruși. Medical, trecuserăm de toate testele"", a afirmat Dumitru Prunariu. Dumitru Dediu, însă, chiar dacă nu avea cele mai bune performanțe la capitolul științific, excela fizic și medical. Cei doi cosmonauți și-au început antrenamentul pentru marea provocare cosmică în România, aceasta efectuându-se pe durata unui an de zile. Cei doi au urmat o serie de cursuri de pregătire teoretică, urmate de diverse simulări de zbor. Au efectuat sute de
Dumitru Dediu () [Corola-website/Science/304883_a_306212]
-
noțiuni ni le-am însușit la București, Poiana Brașov și Bacău, apoi am plecat, împreună cu Dorin (Dumitru Dorin Prunariu - n.n.), la centrul de pregătire aflat în apropierea Moscovei"", povestește el. Una dintre calitățile pe care trebuie să le posede un cosmonaut este, în primul rând, încrederea în sine, dat fiind dificultatea și complexitatea programului de pregătire. ""Trebuie să fie foarte tenace, căci pregătirea nu e deloc ușoară, trebuie să creadă că poate duce totul la bun sfârșit atunci când va avea posibilitatea
Dumitru Dediu () [Corola-website/Science/304883_a_306212]
-
să fie foarte tenace, căci pregătirea nu e deloc ușoară, trebuie să creadă că poate duce totul la bun sfârșit atunci când va avea posibilitatea de a zbura."" Dumitru Dediu a fost pregătit împreună cu Dumitru Prunariu la Centrul de Pregătire a Cosmonauților "Iuri Gagarin" din Zviozdnîi Gorodok - Orașul Stelar (aflat în apropiere de Moscova) ca potențial "cosmonaut oaspete" în cadrul zborurilor de propagandă către stația spațială Saliut. A participat la aceste programe de pregătire până în luna mai a anului 1981. Cosmonauții "oaspeți" proveneau
Dumitru Dediu () [Corola-website/Science/304883_a_306212]
-
duce totul la bun sfârșit atunci când va avea posibilitatea de a zbura."" Dumitru Dediu a fost pregătit împreună cu Dumitru Prunariu la Centrul de Pregătire a Cosmonauților "Iuri Gagarin" din Zviozdnîi Gorodok - Orașul Stelar (aflat în apropiere de Moscova) ca potențial "cosmonaut oaspete" în cadrul zborurilor de propagandă către stația spațială Saliut. A participat la aceste programe de pregătire până în luna mai a anului 1981. Cosmonauții "oaspeți" proveneau din statele aliate ale Uniunii Sovietice. Cosmonauții români urmau să îndeplinească o misiune istorică în
Dumitru Dediu () [Corola-website/Science/304883_a_306212]
-
Pregătire a Cosmonauților "Iuri Gagarin" din Zviozdnîi Gorodok - Orașul Stelar (aflat în apropiere de Moscova) ca potențial "cosmonaut oaspete" în cadrul zborurilor de propagandă către stația spațială Saliut. A participat la aceste programe de pregătire până în luna mai a anului 1981. Cosmonauții "oaspeți" proveneau din statele aliate ale Uniunii Sovietice. Cosmonauții români urmau să îndeplinească o misiune istorică în spațiul cosmic, la bordul navei spațiale “Soiuz-40” și în laboratorul spațial “Saliut-6”, eveniment care a avut loc în mai 1981. ""Trebuia să cunoaștem
Dumitru Dediu () [Corola-website/Science/304883_a_306212]
-
Stelar (aflat în apropiere de Moscova) ca potențial "cosmonaut oaspete" în cadrul zborurilor de propagandă către stația spațială Saliut. A participat la aceste programe de pregătire până în luna mai a anului 1981. Cosmonauții "oaspeți" proveneau din statele aliate ale Uniunii Sovietice. Cosmonauții români urmau să îndeplinească o misiune istorică în spațiul cosmic, la bordul navei spațiale “Soiuz-40” și în laboratorul spațial “Saliut-6”, eveniment care a avut loc în mai 1981. ""Trebuia să cunoaștem tipul de navă cosmică, toate componentele acesteia, materialele din
Dumitru Dediu () [Corola-website/Science/304883_a_306212]
-
el - dar asta-i soarta, știam de la început că numai unul dintre noi va zbura"". La 13 mai 1981, Dumitru Prunariu a fost confirmat în mod formal ca primul nominalizat în cadrul zborului spațial româno-sovietic. Comandant de echipaj a fost desemnat cosmonautul sovietic colonel Leonid Popov. Cosmonautul român Dumitru Dediu și cosmonautul sovietic Iuri Romanenko au fost numiți ca membri ai echipajului de rezervă. Pe 14 mai 1981, Dumitru Prunariu și Leonid Popov străpungeau spațiul extraatmosferic la bordul navetei Soiuz-40. Era rândul
Dumitru Dediu () [Corola-website/Science/304883_a_306212]