546 matches
-
Executiv al Partidului Comunist Român (PCR), pe data de 6 iulie 1971, se prevedea, între altele că: "O atenție deosebită va trebui acordată activităților cultural-educative și distractive în rîndurile tineretului și în special ale elevilor și studenților, combătînd manifestările de cosmopolitism, diferitele mode artistice împrumutate din lumea capitalistă".
Cosmopolitism () [Corola-website/Science/309260_a_310589]
-
generală în domeniul creației în artele plastice de pe teritoriul României. Aceste tendințe au dus în final la răspândirea interesului către frumos. Generația de artiști care s-au manifestat în ultima treime a secolului al XIX-lea a avut de înfruntat cosmopolitismul, lipsa de interes al oficialităților pentru artă și nu în ultimul rând disprețul față de aceasta a unei clase sociale care în loc să coaguleze adevăratele valori naționale a urmat un curs divergent față de năzuințele populare. Arta românească a consemnat în această epocă
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
iar un an mai tîrziu se stabilește definitiv la Petersburg, unde începe perioada gloriei sale literare. După opera „"Bogătașul Ilia"” (1805), publică două comedii satirice: „"O prăvălie la modă"” (1806) și „"Lecție dată tinerelor fete"” (1807), comedii în care critică cosmopolitismul clasei nobiliare, viciile societății parazitare. De atunci datează cea mai mare parte a fabulelor sale. Satirizând privilegiile nobilimii, Krîlov revendică egalitatea socială pentru toți cetățenii, îndeplinirea cinstită a datoriei cetățenești fața de stat, indiferent de originea nobilă sau plebee : Trăind
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
ul este o denumire generică dată tendințelor unor curente literar-artistice de la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX -lea de către propriii protagoniști, caracterizate prin misticism, formalism, individualism excesiv, cosmopolitism, cultivarea artificialului, a rafinamentului estet și a morbidului excesiv, care opun realității o lume a stărilor de spirit subiective, considerată ca singura autentică. El se prezintă ca o revoltă împotriva lumii moderne, păstrând astfel linia de evoluție a tuturor curentelor
Decadentism () [Corola-website/Science/319401_a_320730]
-
românești trebuiau să aibă aprobarea lui Stalin. Gheorghiu-Dej a manevrat de așa natură tendințele antisemite ale liderului de la Kremlin din ultima parte a vieții sale, pentru a obține permisiunea de epurare din partid a liderilor de origine evreiască, acuzați de ""cosmopolitism"". În această acțiune, Gheorghiu-Dej s-a bazat pe Departamentul Securității Statului, creat cu sprijinul sovietic. Mișcarea lui politică s-a înscris în cadrul mai general al epurărilor Proceselor de la Praga și al Complotului doctorilor de la Kremlin. Gheorghe Gheorghiu-Dej nu poate totuși
Gheorghe Gheorghiu-Dej () [Corola-website/Science/297341_a_298670]
-
a dat în lături să elimine și lideri de etnie română, instigând la eliminarea fizică a lui Ștefan Foriș (1946) și la arestarea lui Lucrețiu Pătrășcanu (1948). Cel puțin în cazul celui din urmă, motivul înlăturării lui nu era nici cosmopolitismul, nici antisemitismul mascat - Pătrășcanu era unul dintre membrii "facțiunii secretariatului" și unul dintre naționaliștii fervenți ai partidului. Gheorghiu-Dej a fost deranjat de reformele lui Nikita Hrușciov și de declanșarea procesului de destalinizare, care îi punea în primejdie poziția din fruntea
Gheorghe Gheorghiu-Dej () [Corola-website/Science/297341_a_298670]
-
al populației au rămas neschimbate. Andrei Jdanov, liderul cultural, a coordonat Jdanovscina și a instituit cultul personalității lui Stalin și glorificarea Uniunii Sovietice. Scriitorii și artiștii care nu s-au conformat au devenit țintele represiunii și acuzațiilor de formalism și cosmopolitism. În 1952, Stalin a propus liderilor occidentali reunificarea Germaniei ca stat neutru, demilitarizat și nealiniat, propunerea sa fiind imediat refuzată, aceștia suspectându-l de rele intenții. În Războiul din Coreea, sovieticii și chinezii i-au sprijinit pe nord-coreeni cu forțe
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
a stigmei. Azi, în globalizare, scenariul denigrării și desolidarizării este acutizat prin intervenția violentă a neoliberalismului care taie legăturile locale și le subjugă logicii capitalului corporativ. Dar să ne reamintim că, dacă clasa de mijloc românească se reazemă azi de cosmopolitismul de tip american în care a crescut, înainte a fost Franța și psihoza Micului Paris sau germanofilia. În plan teoretic, pe câmpul de bătălie al culturii, subiectivitatea delocalizată - și anume, axată pe centru - a intelectualului a suscitat o bogăție de
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
între sentimentele date de extremele: francofilie și francofobie. Istoricul a explicat în detaliu de ce îi displăcea peisajul social și politic din A Treia Republică Franceză. Și-a reamintit că, în anii 1890, a fost șocat de lipsa de respect și cosmopolitismul societății studențești franceze. Într-un discurs din 1906, Iorga amintea că elita francofonă și diglosia urbană distrugeau încetul cu încetul fibra morală a societăți, creând o breșă între clase în ceea ce privește limba. De asemenea, "Neamul Românesc" susținea "Action Française" și dreptul
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
conservator, liberal. Astfel cei doi încep a-și servi reciproc "„grațiozități supărătoare de ordin aristocratic și chiar de ordin personalo-familiar”". Eminescu scria: Iar în articolul "Materialuri etnologice" publicat în "Timpul" la 8 aprilie 1882, Eminescu afirma: În urma articolelor "Naționalitate și cosmopolitism", din anul 1881, și "Materialuri etnologice", din 1882, Macedonski se plângea de atacurile repetate ale „confratelui” Eminescu, unele nesemnate, care-l acuzau de escrocherii și falsuri în calitate de director de prefectură la Silistra Nouă, încă din anul 1879. Astfel, zece ani
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
Abakumov a inițiat o investigare a acelor comandanți aleși și desemnați de Beria. Campania a culminat cu arestarea în noiembrie 1951 a lui Rudolf Slánský, Bedřich Geminder și a altor lideri cehoslovaci. Ei au fost inculpați sub acuzațiile de sionism, cosmopolitism și, mult mai grav, de furnizarea de armament Israelului. În total, 14 lideri comuniști cehoslovaci, dintre care 11 erau de origine evreiască, au fost judecați, condamnați și executați la Praga. (Vezi și Procesele de la Praga). Campania începută de Abakumov a
Lavrenti Pavlovici Beria () [Corola-website/Science/298199_a_299528]
-
1952, Gheorghe Gheorghiu-Dej inițiază un val de epurări politice la vârful PMR, inspirat de procese similare orchestrate în URSS. În cadrul acestui val, liderii staliniști Ana Pauker, Teohari Georgescu, Vasile Luca și unii din apropiații lor sunt arestați sub acuzațiile de „cosmopolitism”, „deviaționism de dreapta”, activități „antipartinice”, sabotarea colectivizării agriculturii și legături cu agenți străini. Gheorghe Enoiu joacă din nou un rol important în cursul anchetei desfășurate între 1952 și 1953, coordonând cu brutalitate interogatoriile. Următoarea anchetă importantă pe care o coordonează
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
afectivă, familială” . Bărbații se simt obligați să comande sau să fie comandați, se simt închiși în universul profesional și raționalitatea instrumentală. Astăzi femeile știu mai bine să concilieze universul afectiv și universul cognitiv și sunt mai sensibile la metisaj și cosmopolitism” (A. Touraine, 2000: 255). Dragomir, O, Miroiu M, "Lexicon feminist", Polirom, Iasi, 2002. Simone de Beauvoir
Feminitate () [Corola-website/Science/325303_a_326632]
-
și că condițiile de trai de acolo sunt mult mai dificile, ceea ce le dă oamenilor mai puține șanse de a-și dezvolta o cultură superioară. Pe baza acestor opinii, el a fost clasificat ca fiind unul dintre principalele exemple ale cosmopolitismului german al secolului al XVIII-lea. Spre deosebire de atitudinea exprimată în aceste scrieri și de backgroundul său iluminist, el a folosit termeni jignitori și încărcați de prejudecăți împotriva polonezilor în scrisorile sale private din timpul șederii la Vilnius și într-un
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
al Consiliului Național de Cercetare din Romă (Italian Național Research Council) și Profesor în Inovare, Guvernare și Politici Publice la Universitatea din Londra (University of London), Birkbeck. Împreună cu David Held, a fost și este o figură-cheie în dezvoltarea concepției de cosmopolitism și al democrației cosmopolite. Proiectul democrației cosmopolite cercetează posibilitea de aplicare a anumitor reguli și valori democratice în relații internaționale și politici globale. Nevoia unei asemenea perspective apare datorită globalizării economice și sociale ce intensifica vulnerabilitatea statelor. Soluția propusă de
Daniele Archibugi () [Corola-website/Science/330474_a_331803]
-
anul 1900, membrii societății înălțau tricolorul la fiecare ocazie; au sărbătorit 300 de ani de la scurta unire a țărilor române de către Mihai Viteazul și au organizat o festivitate în cinstea lui Vasile Alecsandri, considerat „regele poeziei”. Ei au combătut activ cosmopolitismul imperiului, promovând în schimb mândria națională. La jubileul de 25 de ani al Junimii din 1904 au sosit oaspeții au sosit din Vechiul Regat Român, Transilvania, Banat și Crișana, precum și aromâni din Macedonia. Între timp, femeile locale au donat un
Societatea Academică Junimea () [Corola-website/Science/334378_a_335707]
-
a trecut deliberat sub tăcere „libertatea reală a poeziei noastre, [...] lărgirea orizontului filosofic, [...] profunzimile și adevărurile poeziei de azi, expresie a adevărurilor lumii noastre” și că susținea aceleași teze antipatriotice precum Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, învinuindu-l indirect de cosmopolitism și de trădare de țară pentru că respingea tendințele protocroniste și patriotarde din cultura română. Scena este istorisită pe 10 august 1979 de Monica Lovinescu astfel: „Cert este că, la Colocviul de Poezie de la Iași de anul trecut, Vasile Nicolescu a
Vasile Nicolescu () [Corola-website/Science/337567_a_338896]
-
sa emigrase în 1921. El a murit la Hamburg în 1924 din cauza unei embolii cerebrale, despre care s-a crezut că a fost cauzată de o malformație cardiacă congenitală. Lunț a fost calomniat de către autoritățile culturale sovietice, fiind acuzat de "cosmopolitism" și apoliticism", alături de confratele său serapionist Mihail Zoșcenko. Scrierile lui Lunț au fost traduse în engleză și în alte limbi, iar un volum din operele sale în limba rusă a fost publicat la Sankt Petersburg în anul 1994.
Lev Lunț () [Corola-website/Science/336928_a_338257]
-
și, pe măsură ce înaintăm în mediul virtual drag postmodernității, proporția este egalată sau întrecută. Proiectul ce vi-l propun ca etapă de evoluție a activității noastre comune mixează transcendența culturală latină cu cea de-a doua componentă esențială a culturii europene, cosmopolitismul. Atât în formulele lui antice, cât și în cele moderne - fără a mai vorbi de manifestările sale contemporane - cosmopolitismul a fost mai mult decât European, aproape Eurocentric, și nici nu avea cum să fie altfel câtă vreme cultura europeană este
Limba LATINĂ - prima instituție a Europei - proiect european EUNIC by RADU BOROIANU, președintele ICR () [Corola-website/Journalistic/105758_a_107050]
-
etapă de evoluție a activității noastre comune mixează transcendența culturală latină cu cea de-a doua componentă esențială a culturii europene, cosmopolitismul. Atât în formulele lui antice, cât și în cele moderne - fără a mai vorbi de manifestările sale contemporane - cosmopolitismul a fost mai mult decât European, aproape Eurocentric, și nici nu avea cum să fie altfel câtă vreme cultura europeană este constitutivă lumii întregi, iar viziunea cosmopolită se dovedește a fi o forma mentis, o constantă a concepției despre lume
Limba LATINĂ - prima instituție a Europei - proiect european EUNIC by RADU BOROIANU, președintele ICR () [Corola-website/Journalistic/105758_a_107050]
-
avea cum să fie altfel câtă vreme cultura europeană este constitutivă lumii întregi, iar viziunea cosmopolită se dovedește a fi o forma mentis, o constantă a concepției despre lume a elitelor noastre intelectuale. De la stoicii Greciei antice la Seneca, de la cosmopolitismul implicit al credințelor iudeo-creștine la marii umaniști și artiști ai Renașterii, de la Dante și Petrarca, la Shakespeare și Cervantes, la Voltaire, Camões, Thomas Hobbes, de la Copernic, Comenius și Dimitrie Cantemir, de la Montesquieu, Kant și Goethe, la Eminescu și Petöfi, la
Limba LATINĂ - prima instituție a Europei - proiect european EUNIC by RADU BOROIANU, președintele ICR () [Corola-website/Journalistic/105758_a_107050]