558 matches
-
și Veronica Redini Își aleg ca ,,obiect” etnografic, oamenii de afaceri ,,transmigranți” din România. Datele de teren provin din zonele Timișoara și Cluj-Napoca și privesc Întreprinzători italieni din industria textilă, de Îmbrăcăminte, Încălțăminte și sectorul lemnului. Autoarele aplică noțiunile de cosmopolitism (Hannerz, 2001) și transmigrație (Glick Schiller, Basch, Blanc Szanton, 1995) pentru acei oameni de afaceri care ,,Își transferă doar rezidența dintr-o țară În alta”, ,,se integrează În instituțiile politice, economice și În modelele de viață de zi cu zi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acționează prompt și hotărât pentru națiunea și statul nostru. Se întreabă cum este posibil ca oricine să vină în Slovacia oricând dorește și să-și reverse ura antislovacă, minciunile antislovace și rasismul antislovac cum vrea și când vrea în numele unui cosmopolitism și paneuropenism fictive. (Slovenská republika, mai 1996) Discursul lui Mečiar și al partidului său se aseamănă deci foarte mult cu populismul, dar având o nuanță specific națională. Atât de mult s-a pus de fapt accentul pe un popor definit
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
doamnei Sanda Nițescu (Editura Humanitas, 2004). Juxtapunerea, sub semnul interogației, a celor două preparate culinare aparent antinomice reflectă, la o primă lectură, doar diversitatea ofertei restaurantelor bucureștene din ultimii ani. Distanța dintre cei doi termeni pare a fi aceea dintre cosmopolitismul specific bucătăriei românești și afirmarea unei tradiții gastronomice autohtone. Nimeni nu poate pretinde că fasolea bătută ar fi un unicat gastronomic românesc, dar ea este percepută ca atare de către foarte mulți români, și de aceea o pomenește doamna Nițescu. Titlul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la un loc. Zice se că a ieșit ceva tare bun, căci asediatorii englezi au fost înfrânți de francezii îmbărbătați de consistentul estofat. Gastronomia comparată, știință care ar trebui inventată măcar pentru a lămuri dilema (nu numai) românească „tradiție versus cosmopolitism culinar“, ar avea mult de muncă pe tema stufatului. În sudul Franței, în Aveyron, există un fel de mâncare numit estofinado, al cărui nume se spune că ar proveni de la estofi, forma alterată a cuvântului englezesc stockfish, pește (cod) uscat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
literar”, „Steaua”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Jurnalul literar”. A semnat în perioada 1947-1957, folosind și pseudonimul impus Dan Costa, texte obediente față de canonul realismului socialist; un exemplu de o stridență extremă ar fi Naționalism și cosmopolitism în literatura română, publicat în 1949, în primul număr din „Almanahul literar”. Identitatea autorului se dizolvă în aceste pagini de poziționare ideologică a literarului, paupere ideatic și stilistic; detaliu cu atât mai relevant pentru atmosfera epocii cu cât poziția lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
a idiomului de referință comună. Și tot datorită acestui fapt, burghezia germană, cea universitară în special, se convinge de faptul că în absența statului centralizator nu are altă identitate decît cea a limbii imprimate; faptul constituie și o reacție la cosmopolitismul de expresie franceză caracteristic multora dintre curțile princiare. Începînd cu 1750 universitățile germane se străduiesc să desăvîrșească acest mic vector de unitate cenzurînd vocabulele străine, nu atît pentru a se demarca de cochetăria cosmopolită a nobilimii ci, mai cu-rînd, pentru
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
legăturilor existente în cadrul fiecărei comunități. Doctrina națională ce se va naște în acest context este înainte de toate opera lingvistului Johann Gottfried Herder (1744-1803). Născut în Prusia orientală într-o familie de țesători, el datorează poate originii sale modeste aversiunea față de cosmopolitismul impregnat de cultură franceză al școlilor germane, în special al celor din vremea lui Frederic II. Înainte de a deveni pastor și profesor la Riga, oraș situat atunci în extrema cea mai îndepărtată a teritoriului german el merge la Königsberg unde
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
spune, particularis-mele. În cazul elvețienilor însă, tocmai particularismele creează un obstacol ferm în fața naționalismului redutabil, concili-indu-se cu spiritul de universalitate ce caracterizează fracțiunile luminate ale populației. Din acest punct de vedere, elvețienii sînt cei mai apropiați de ceea ce a însemnat cosmopolitismul Europei Luminilor. Spania, un stat fără teritoriu? Spania oferă un exemplu recent de reformulare a logicii naționale sau, mai curînd, ilustrează după 1977, schimbarea concepției unificării, a națiunii spaniole reafirmate sub dictatura generalului Franco, cu o altă concepție, multinațională. După
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fată împietrită într-o poziție de drepți înghețată înaintea unui zid de fețe disprețuitoare - o comisie de Partid reunită ca să-i judece „crima”. Știa că naționalitatea Charlottei, da, „francitatea” ei era o tară cumplită în epoca aceea de luptă împotriva „cosmopolitismului”. În chestionarul completat înainte de examen, menționase cu o mână tremurătoare: „Mama - de naționalitate rusă”... Și cele două ființe atât de diferite și atât de apropiate prin tinerețea lor mutilată s-au întâlnit. Și ne-am născut noi, sora mea și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Înrudit acestora, unii autori din economia politică internațională (de exemplu, Susan Strange) oferă explicații la nivelul sistemului (economic) internațional, la același nivel plasându-se și autorii unor modele și teorii normative precum cele al societății mondiale (J. Burton) sau a cosmopolitismului (D. Held). În ceea ce privește constructivismul, ca una dintre cele mai recente producții teoretice majore ale Relațiilor Internaționale, trebuie precizat că raportarea la niveluri a adepților lui diferă mult de la un caz la altul, oscilând între nivelurile doi și trei. El se
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
mentalitate utopică iluministă. Unde încetează utopia politică și unde începe cea literară este greu de spus. Marele principiu este libertatea. Aspectele practice imediate ale acestei ideologii se văd imediat: comunicarea și difuzarea literelor și literaturii pe scară tot mai largă, cosmopolitismul. Pentru prima dată ideea de literatură își afirmă universalitatea globală: geografică, temporală, structurală. Literatura se adresează tuturor timpurilor este o ideea susținută de mulți dintre oamenii de vază ai acestui secol: Schiller consideră că a scrie pentru o singură națiune
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de tovarășul Malencov se referă în mod nemijlocit și la critica literară (...) În referat se citează unele cronici apărute în Viața românească și în Almanahul literar din Cluj care vădesc orientarea greșită, influența ideologici burgheze și în mod special a cosmopolitismului în rândurile unor cronicari literari. Scriitorii trebuie să combată cu tărie atitudinea unor critici - cum e, de pildă, tovarășul Ion Vitner - de a evita sistematic să-și spună cuvântul în problemele actuale ale literaturii. De asemenea este locul să ne
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
valoarea excepțională a arhitectului Ioanide? Recurgând la calea aleasă de marii realiști, la calea proprie literaturii, descriind trăsăturile specifice de caracter, psihologia și comportamentul unui creator de valoarea a ceea ce realizează, caracterizându-l prin relațiile cu celelalte personaje (...). Adversar al cosmopolitismului arhitectonic, Ioanide respectă specificul național și concepția lui are «rădăcini în solul natal». Concepția monumentală a cetății larg și unitar concepute în linii cutezătoare și sobre, a cetății cu monumente arhitecturale menite mulțimilor, e irealizabilă în societatea burgheză (...). Cartea e
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
înnoirea de dragul eficienței a fost și rămâne un imperativ. în acest orizont de înțelegere stă nu numai superioritatea, ci și pragmatismul ei ontologic. Pentru medicină, circulația de idei, schimbul de experiență, este mai mult decât sensul originar al conceptului de cosmopolitism (universalizare), este însăși salvarea vieții. MEDICII SUNT PREZENȚI îN COMPETIȚIA DE IDEI A SECOLULUI XVIII AL LUMINILOR Sec. XVIII, este un secol dinamic și contradictoriu. Filosoful René Descartes (1596 - 1650) vorbise de idei înnăscute. Emmanuel Kant (1724 - 1804) vorbește de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la Bălți Societatea „George Enescu”. Dintre societățile culturale din secolul al XIX-lea foarte influentă a fost Românismul (București, 1869-1871), al cărei președinte și doctrinar, B. P. Hasdeu, pune o piatră de hotar între românism ca „unitate, libertate, adevăr” și cosmopolitism ca „egoism, sclavie și minciună”. În 1920 se încearcă înființarea unei societăți a scriitorilor români la Chișinău, din al cărei comitet de conducere fac parte Mihail Sadoveanu, Ștefan Ciobanu, Tudor Pamfile, Nicolae Dunăreanu, N.N. Beldiceanu, Apostol D. Culea. Datorită unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
În crearea unui emporiu comercial la Naucratis, În Egipt, În secolul al VI-lea Î.Hr., În timp ce al doilea val colonizator din veacul al VII-lea Î.Hr. a permis stabilirea rodnică a grecității În Italia meridională și Sicilia. 3. Cosmopolitism și individualismtc "3. Cosmopolitism și individualism" În profundul amestec al diferitelor componente ale unui orizont cultural, și aspectul credințelor și cultelor - deși, În principiu, e legat de schemele tradiției mai mult decât oricare altul - participă la schimbările care afectează ritmurile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
comercial la Naucratis, În Egipt, În secolul al VI-lea Î.Hr., În timp ce al doilea val colonizator din veacul al VII-lea Î.Hr. a permis stabilirea rodnică a grecității În Italia meridională și Sicilia. 3. Cosmopolitism și individualismtc "3. Cosmopolitism și individualism" În profundul amestec al diferitelor componente ale unui orizont cultural, și aspectul credințelor și cultelor - deși, În principiu, e legat de schemele tradiției mai mult decât oricare altul - participă la schimbările care afectează ritmurile sociopolitice și economice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lumii” și totodată subiect al unui plan providențial de la care nici nu poate, nici nu trebuie să se sustragă, Îndeplinindu-și propria parte cu conștiință deplină, chiar dacă și cu trudă și suferință, pentru funcționarea armonioasă a Întregului. Așadar, individualismul și cosmopolitismul se contopesc În unitate asemenea fațetelor unei singure medalii și, În timp ce primul exprimă tipul ideal al Înțeleptului, liber În mod suveran În dimensiunea sa lăuntrică, În măsura În care acceptă liber să urmeze legea imutabilă a Logos-ului, cel de-al doilea se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ale istoriei umane, deși Împrumutaseră abundent din patrimoniul cultural al „barbarilor”. 4. Religii etnico-naționale și cosmopolite: o tipologie istorico-religioasătc "4. Religii etnico‑naționale și cosmopolite \: o tipologie istorico‑religioasă" Dimensiunea specific religioasă a celor două linii conducătoare fundamentale ale elenismului, cosmopolitismul și individualismul, se exprimă În mișcarea de răspândire a numeroase culte În afara respectivelor lor ținuturi de origine și de adeziune la ele a unor indivizi ca urmare a unei alegeri personale și curând chiar și de adeziune a unor comunități
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
diferitelor sfere ale vieții cosmice și umane. Intensificându-și contactele În epoca elenistă și, ulterior, În perioada imperială romană, substanțialele analogii structurale ale tradițiilor religioase ale popoarelor din jurul Mediteranei, deci caracterul lor național și ansamblul politeist, au făcut posibil fenomenul cosmopolitismului, care, În această epocă, Îi caracterizează fizionomia. Într-adevăr asistăm la răspândirea progresivă dincolo de respectivele lor granițe naționale a anumitor culte sau a unor ansambluri mitico-rituale ce gravitează În jurul unei singure divinități sau al unor „familii” divine, așa cum este cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
structuri religioase, cetățeanul grec, fără să-și abandoneze credințele și practicile ancestrale, poate decide În mod autonom să adere la unul sau altul dintre acestea, atunci când consideră că găsește În el garanții și satisfacerea unor exigențe spirituale personale. Individualism și cosmopolitism, așadar, converg În afirmarea unui scenariu religios nou În care, după depășirea barierelor naționale, credințele și cultele se propun liberei alegeri a individului care, deși În anumite măsuri persistă În observarea practicilor cultuale ale patriei sale, Își poate Îmbogăți propria
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fabula”), literatură, artă 379 2. Teologia filozofilor 383 Abrevieri 390 Bibliografie 390 Religiile lumii eleniste (Giulia Sfameni Gasparro) 395 1. Coordonatele problemei: tradiție și inovații 395 1. Cadrul istoric 395 2. Elenismul: caractere generale și linii de orientare 396 3. Cosmopolitism și individualism 398 4. Religii etnico-naționale și cosmopolite: o tipologie istorico-religioasă 400 2. Grecii Între Orient și Occident: continuitate și noi experiențe religioase 403 1. Observații preliminare 403 2. Religia polisului și cultele străine 405 3. Misterii grecești și misterii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și politice. (Academicienii au reacționat jalnic, refuzînd să-i acorde premii și făcîndu-i greutăți ca să devină membru corespondent al Academiei lor)130. Nici nu era de mirare, Iorga atacînd înstrăinarea elitei, lipsa ei de interes față de literatura și cultura română, cosmopolitismul și cultura pseudofranceză. Avea multe de spus despre starea coruptă a vieții intelectuale românești și despre dominarea acesteia de către regimul politic liberal. Mai mult, deplîngea calitatea cursurilor predate la universitate, slaba pregătire a facultăților, extinderea favoritismului și alte lacune din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca „uciderea unor cetățeni sovietici pașnici”, la fel cum memorialul de la Auschwitz menționa doar, generic, „victimele fascismului”. Rasismul nu Încăpea În vocabularul marxist: evreii morți erau asimilați postum În aceleași comunități locale care Îi prigoniseră În timpul vieții. Dar acum, presupusul cosmopolitism al evreilor - legăturile internaționale de care Stalin sperase să profite În lunile negre ce au urmat ofensivei germane - le era din nou reproșat, pe măsură ce taberele Războiului Rece se conturau, iar contactele și comunicările internaționale din timpul războiului deveneau În ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Intelectualii europeni din perioada interbelică deplângeau lumea „haină” a modernității americane care Îi aștepta pe toți, iar naziștii și comuniștii deopotrivă au făcut mare caz de rolul lor ca ocrotitori ai culturii și valorilor În fața capitalismului american dezlănțuit și a cosmopolitismului „corcit” și dezrădăcinat simbolizat de New York și de exemplul său contagios. Dar, cu toată prezența lor În imaginarul european - și realitatea cât se poate de fizică a soldaților americani staționați În toată Europa Occidentală -, Statele Unite erau Încă o mare necunoscută
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]