3,539 matches
-
surprinde lipsa unei forme distincte pe fotografii: „Era ca și cum vagoane de materie întunecată din ambele roiuri ar fi străbătut, ca niște fantome, epava trenului cosmic.“ (p. 220) Să recunoaștem, cînd „vagoane de materie întunecată“ trec „ca niște fantome“ prin „epava cosmosului“, am ieșit de mult din fizică și facem proză metafizică. Oricum, din cele 96 de procente din universul la care nu avem acces, fizicienii sînt de părere că 23% sînt materie întunecată și restul de 73% sînt energie întunecată. Cifrele
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
din ce e făcută materia cu pricina, fiindcă nimeni nu știe, cum nici despre energia corespunzătoare nu se poate spune mai mult. Important e că materia și energia, în accepția lor convențională de pînă acum, nu umplu pînă la refuz cosmosul, alături de ele mai fiind ceva, un fel de putere care nu numai că e invizibilă, dar care pe deasupra mai ocupă peste nouă zecimi din univers. La atît se reduce conținutul ideilor din volum, căci Richard Panek, ziarist american fără pregătire
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
cărui subtilități filmul lui Alfonso Cuarón le tentează, măcar prin aluzie - vezi fotografia icoanei unui sfânt creștin în modulul Souyuz sau statueta lui Budha în stația chinezească. Regizorul încearcă să transgreseze către simbol nivelul well done al activității americane în cosmos. O vedem pe Ryan abandonându-se parcă unei reverii amniotice într-o poziție fetală pe care o accentuează prezența cablului de prindere a costumului similar unui cordon ombilical, urletele de lup aruncate în eter sub semnul unei singurătăți copleșitoare, sau
Zero și infinitul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2906_a_4231]
-
trimit prin poștă și apoi tot speram să mă pot duce personal. Iată, aici ar fi fost un bun prilej să ajungă în sfârșit în posesia d[umi]tale. Totuși, dat fiind că Bucureștiul încă nu s-a mutat în cosmos, sper că în cele din urmă tot o să ajungă la d[umnea]ta. Secundo. Cam în vremea aceea am terminat să citesc Drum spre oameni 2. A fost un prilej să reiau puțin și Am plecat din sat3, și aș
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
armonie, iar rafturile de maculatură se preschimbă în pagini de catastif. Criteriul din care Andrei Oișteanu își face o busolă menită a-l orienta în luxurianța temelor e distincția dintre ordine și dezordine, haosul fiind latura malignă a lumii, în vreme ce cosmosul (numele grecesc pentru ordine) e partea benignă. Dihotomia e evidentă, la fel ca viziunea maniheistă pe care o însuflețește, binele fiind totuna cu ordinea, în vreme ce răului îi revine chipul ingrat al haosului. Odată acceptată perechea celor două principii, din a
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]
-
regenerări. Aceasta fiind dihotomia, nu-ți rămîne decît să urmărești exemplele menite a o ilustra, Ordine și haos. Mit și magie în cultura tradițională românească fiind o antologie de motive mitice în care Andrei Oișteanu regăsește despicătura dintre haos și cosmos. Răul, dînd dovadă de ingeniozitate polimorfică, se travestește meteorologic (potopul, furtuna, eclipsa, cutremurul sau molimele) sau psihologic (letargia, somnul, euforia narcotică), în vreme ce binele, fidel vocației simbolice pe care mentalitatea arhaică i-a atribuit-o, se străduiește să neutralizeze răul. În
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]
-
momentul zero al istoriei mitice a Universului - dintre principiul Ordinii (zeul Demiurg și cel al Haosului (Monstrul primordial). Hermeneutic vorbind, răpunerea/îmblînzirea monstrului de către Demiurg este un act de ordonare a Haosului și, ca atare, de cosmogeneză. Haosul ordonat devine Cosmos.“ (p. 306) Iată trei exemple date de Andrei Oișteanu: ajuns în Creta, Teseu are de înfruntat două forme ale haosului, labirintul și monstrul; pe primul îl învinge prin depănarea unui ghem, pe al doilea cu ajutorul săbiei. În aparență, cele două
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]
-
somn Cromatică Atâtea flori pier în lumina zăpezii aparențe de fluturi îmbrăcând ale morții culori desen muzical prin care respir de o bună bucată de vreme stări viitoare presimt până la cel mai mic amănunt o planetă scăpată din margini un Cosmos bătrân marea scrâșnind pe treptele cerului fericirea dezordinii saltul în vid Stridențe Pe drojdia faptelor desenez amintiri pun culori estompate penumbră lume alcătuită din măști trucuri ale închipuirii ordinea stăruitoare poruncă pe care o încalc inimi cu frigul pe ele
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/15110_a_16435]
-
dus s-au descuamat de pe noi bem lapte bun de plastic clonat în două "în trei în câte câți vrei" și cei pe care nu i-a luat încă vântul se îmbulzesc la plecare ei cred că e calea spre cosmos și într-adevăr nu se vor mai întoarce cum nici tărâțele care ni se descuamează de pe chelii de pe umeri de pe ficați de pe sexe nu mai găsesc drumul înapoi și-și câștigă o binemeritată nirvaná Primul cuvânt Acum ascultă-mă nu
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/15171_a_16496]
-
le-a emis mai întâi, în mod natural, pe cele care se numesc suspin, oftat, râs, hohot de plâns, chiot de plăcere, de victorie sau urlet de durere. Aceste sunete nu erau încă muzică, ci o exprimare simplă, rudimentară, a cosmosului din om. în codurile inițiale ale muzicii, ele s-ar fi numit disonanțe. După milenii, compozitorul s-a deschis lui Dumnezeu - și acum vorbesc despre Mozart. Lui Dumnezeu, care a aruncat asupra pământului și Potopul. Compozitorul a fost un Noe
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
simțurile pe care Dumnezeu ți le-a dat. Dumnezeu a dat simțurile tuturor oamenilor. Doar un geniu și le folosește pe toate, știind că-n fiecare coexistă mai multe coordonate, care se încrucișează infinit într-o sferă, ca și în Cosmos: între bine și rău cu mii de nuanțe, între frumos și urât cu tot atâtea, între adevăr și trădare, cu tot atâtea - ca să enumerăm doar câteva. Lumea îl recunoaște pe cel care a creat-o și i-a arătat întregul
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
mă voi salva salvând-o. Sonetul II Nu scormoni în infinit cu ochii! Sub omoplatul tău, pe limba încă scrumită de dulceața mierei, într-o măruntă cută a durerii tale de cap - acolo se-vârtesc planeții. Răspundem fiecare de teroarea acestui cosmos cald, de libertatea atomilor din noi de-a ne ucide, și de palpitul gurii care mușcă. Sideful de pe unghii are-un licăr de martor al teribilei explozii. Prizonier al cărnii, infinitul e generos: ne lasă-n patul morții încete - sora
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
direcții din același punct Unele numere sunt mai răspândite: 3, 5, 8, 13, 21, 34, ... Iar formele spațiului diferă de formele planului Nori albi în lumină și înghețați în umbră Formele norilor nu ar depinde de mărimea lor Norii din Cosmos se spune că plutesc asemeni norilor acestei zile triste... Victimele nopții Urâtele răpitoare de care nu poți scăpa nicăieri; mai țâfnoase acum și mai pocite. Vânătorile nopții lasă în urmă mereu alte victime. în fiecare dimineață soarele argintează abisul morții
Poezii by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/16467_a_17792]
-
se vede cel mai bine în destăinuirile Ioanei Bot, legată, ca un pagur de cochilia-i, totuși, de-mprumut, de-o casă și de-o bibliotecă: ,să uit de mine pe un pervaz însorit, citind despre magia numerelor și ordinea cosmosului. Să dansez o seară cu Paul de Man (prefer ambiguitatea aproape greșită a englezei, Dancing Paul de Man), pentru că nu se poate numi, simplu, ,lectură", această fericită locuire a cărților. Pentru noii ei beneficiari, îmi dau seama, e semnul clar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11106_a_12431]
-
the mainly funcționalist notes) is the one given by the Romanian legislation (GEO 195/2005, approved by Law no. 265/2006), în which the environment incorporates, aș a legal concept, a complex reality, formed of atmosphere, biosphere, geosphere, sociosphere and cosmos. The living beings, including the human being, are elements included în the definition of the environment, together with the conditions that can influence "the welfare and health of the human being" or "the quality of life"28. At the same
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
că toamna-i ici, iarna departe". Ori: , Am vrut să-i cedez locul unei doamne în vîrstă. N-a acceptat. Am înțeles-o. Nu se făcea să-i ia scaunul unui moș". în consecință, autorul pare a trăi nu în cosmos, ci în societate, a se circumscrie unui context de tabieturi, pe care cu cît încearcă a le lua în deriziune cu atît le confirmă prin numirea lor ori măcar prin aluzia la ele: Un titlu de tot interesul, în față
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
perpetuă. Natura terestră a primit inteligența (biotopul, jocul trofic, evoluțiile și distrugerile de cuviință, succesive, în consecință faptelor (acțiunilor) umane, de la Creator. Omul este parte din Opera Naturii, la rândul ei Operă din infinitatea de părți ale Operei Divinului în cosmosul univers. Noi suntem parte din acest UNUL. * în lucrul unui pictor, culorile și linia (formele) sunt instrumente ale bidimensionalului. Dacă zugravii iconari „stagnează“ în acest bidimensional incomplet la redare și percepție, pictorii folosesc un efect/iluzie, prin degradeuri cromatice (spectrale
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
degrabă credem în creația directă a omului, ca specie și în cenzurarea repetată (motivul Pomului Vieții, al Babilonului, etc.). indiferent pentru care vom simpatiza, suntem subiectivi, nefiind înzestrați ab initio cu o percepție pur-dumnezeiască a Enigmei Sale supreme: adevărul! * în cosmos totul vibrează. Suntem niște unde, suntem receptori ai vibrațiilor cosmice. Duhul călătorește mantramic. Pe unele nu le vom percepe/identifica în consecință, fiind limitați, programați doar a percepe prin emoții, simțuri. Gândim, analizăm, judecăm, acționăm, însă Inspirația Divinului este dată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ar fi opera genială. Divină prin nuanțare, prin doar-atingere. Noi suntem, ca situare planetară și tot-ce-este-viu, sublu nari. însă și subsolari. îndepărtat, acest gigantic Nucleu face legea gravitațiilor, mișcării „giganților atomici“ - planete și sateliții lor, așa cum decide și în întregul cosmos al galaxiilor, această Unică Lege. Legea Unului, a UNIVERSULUI. * Numai intuiția ne dă iluminarea, prin rezonanță cu sacrul. * Scopul suprem al vieții ar fi de a intui, a cunoaște, a înțelege ce ți se relevă divin, întru reprimire a Darului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
plan al gândurilor, în trecut și în prezent... aici, pe pământ și, dincolo, în lumea neștiută unde gândul ei îl urmează pe cel regretat dar... fără a ști nimic concret așa că, cerul și pământul sunt mistere deopotrivă . Planete, ruleta vieții, cosmosul, pământul, pierderea ireparabilă a cuiva drag, iată o lume diversă, misterioasă și tragică, în spațiul unui poem. Vara, personaj fierbinte, cu lumina sa, unește un gând singular, cu o imaginară reîntâlnire. Deși această poezie este relativ simplă, pământească, e foarte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
concentrează întreaga trudă pe cercul emines cian, întrucât „cuvânt-cheie, metaforă obsedantă, simbol existențial fundamental, cercul reiterează, la poetul nostru, cu note originale, proprietățile comune simbolismului universal: mișcarea eternă, care nu cunoaște variații, început, sfârșit, cerul, timpul («uriașa roată a vremii»), cosmosul (văzut ca o sferă), lumea spirituală, divini tatea imuabilă (Centrul = Dumnezeu; cercul=creația)”. Așa a procedat Mihai Cimpoi și în excelenta O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia (apărută în patru ediții!): („Lite ratura română din Basarabia s-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
selenară a lui homo sapiens! Aceste lucruri mi-au fost confirmate de cosmonauții ruși, dar există fotografii și chiar un film al evenimentului în cauză. Cu cine credeți că s-ar fi putut confrunta astronauții americani și cosmonauții sovietici în Cosmos? în mod sigur nu cu taikonauții chinezi! După cum știți probabil din cărțile mele, eu sunt convins că Pământul a fost vizitat de extratereștri încă dinaintea apariției omului, vizite care mai continuă și azi. Fie că vrem să acceptăm sau nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dar, neputând înlătura inevitabilul (nu fatalul!), primește moartea cu stoicism dacic și seninătate creștină, la el forma alegorică de nuntă fiind înțeleasă, după cum se vede, nu ca o reîntoarcere în ciclul veșnic al refacerii naturii, ci această contopire cu elementele cosmosului este percepută ca o pătrundere în nepieire”. în vederea informării corecte a cititorilor noștri și pentru a se evita orice confuzie cu privire la asociațiile de scriitori români din Canada, redacția revistei Destine Literare face urmă toarele precizări:
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
cunoștințe tehnice obligatorii pentru o judecată nemijlocită a obiectului artistic, incapabil de o analiză strict formală a imaginii, Pogorilovschi s-a afirmat prin interpretarea lucrărilor brâncușiene într-o perspectivă filosofică largă, a cărei finalitate privește mai curînd localizarea omului în cosmos decît înțelegerea și investigarea unei imagini, a unei lucrări sau a unui artist înțeles în datele lui reale, adică acelea de creator de forme. Cazuistica pe care Pogorilovschi o invocă în mod curent, atît cea vizuală, cît și cea narativă
Nu e Brâncuși! by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11013_a_12338]
-
un refuz emfatic de a semăna cu trupa paupera a poeților. Activ de destulă vreme în viața literară, cu o prezență discretă, Theodor Răpan a țâșnit intempestiv în plenitudinea condiției de poet implicat în toate metamorfozele existenței, atent la ciclurile cosmosului și la metamorfozele naturii. Această carte poate fi evaluată ca un nou debut! Theodor Răpan (n. 1954, în comuna Balaci, Teleorman, fiu de învățător, absolvent de Drept, publicist), a debutat în Caietul debutanților de la Editura Albatros, în 1975, și, individual
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]