8,430 matches
-
-i ascult pe cei care-și deapănă amintirile. Mulți au murit, știu, dar tot lugubru a rămas și mă sâcâie și acum amintirea lui. Poate unii consideră punctul meu de vedere nedrept. Abia când am fost recrutată pentru a munci cot la cot cu ceilalți, încălțată cu pantofi cu talpă de cauciuc, mi-am dat seama cât de sinistru este. Deseori mă gândesc cu groază la munca aceea. Datorită ei am căpătat totuși rezistență fizică. Iar când n-am s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
pe cei care-și deapănă amintirile. Mulți au murit, știu, dar tot lugubru a rămas și mă sâcâie și acum amintirea lui. Poate unii consideră punctul meu de vedere nedrept. Abia când am fost recrutată pentru a munci cot la cot cu ceilalți, încălțată cu pantofi cu talpă de cauciuc, mi-am dat seama cât de sinistru este. Deseori mă gândesc cu groază la munca aceea. Datorită ei am căpătat totuși rezistență fizică. Iar când n-am s-o mai pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
crezi că sunt spioană? — Nu, răspunse ea, schițând un zâmbet. Sunt japoneză, m-am trezit spunând. Am pufnit și eu în râs când mi-am dat seama de caraghioslâcul propriilor mele cuvinte. Într-o dimineață frumoasă în care trăgeam bușteni cot la cot cu bărbații, tânărul ofițer s-a încruntat subit și a arătat spre mine. — Hei, tu, vino încoace! A luat-o cu pași iuți spre crângul de pini și eu l-am urmat, cu inima cât un purice, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
sunt spioană? — Nu, răspunse ea, schițând un zâmbet. Sunt japoneză, m-am trezit spunând. Am pufnit și eu în râs când mi-am dat seama de caraghioslâcul propriilor mele cuvinte. Într-o dimineață frumoasă în care trăgeam bușteni cot la cot cu bărbații, tânărul ofițer s-a încruntat subit și a arătat spre mine. — Hei, tu, vino încoace! A luat-o cu pași iuți spre crângul de pini și eu l-am urmat, cu inima cât un purice, de teamă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
fără pic de ezitare. Într-o cămăruță de șase tatami, în care tăiai fumul cu cuțitul, vreo zece persoane stăteau în jurul unei mese mari. Beau și discutau zgomotos. Trei dintre ele, femei, erau mai tinere decât mine. Beau și fumau cot la cot cu bărbații. Am pășit înăuntru, am aruncat o privire prin încăpere și l-am văzut. Aveam impresia că visez. Se schimbase. Șase ani. Devenise cu totul altul. El era oare curcubeul meu, M.C.-ul meu, rațiunea mea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de ezitare. Într-o cămăruță de șase tatami, în care tăiai fumul cu cuțitul, vreo zece persoane stăteau în jurul unei mese mari. Beau și discutau zgomotos. Trei dintre ele, femei, erau mai tinere decât mine. Beau și fumau cot la cot cu bărbații. Am pășit înăuntru, am aruncat o privire prin încăpere și l-am văzut. Aveam impresia că visez. Se schimbase. Șase ani. Devenise cu totul altul. El era oare curcubeul meu, M.C.-ul meu, rațiunea mea de a trăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ții deschis și când răsună solemn cele douăsprezece bătăi de orologiu ale Revelionului... Cu ce poate el să-l servească?... Negrul pusese întrebare continuând să atingă podeaua când cu vârful pantofilor, când cu tocurile, dând în același timp și din coate, cu bustul aplecat, în poziția clasică a dansatorilor de step. Cetățeanul român se uita uimit în jur. Erau de toate. Ce să fi ales?... Banane, că nu prea mai văzuse... Cât dorește onoratul client... Mușteriul a stat, s-a gândit
A doua bătălie crâncenă de pe strada 52 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7201_a_8526]
-
mă prosteam cu șoșonii copilului în picioare. M-am înghesuit cât mai bine în halat (am aruncat o privire scurtă în oglindă înainte să ies, așa arătare înfiorătoare rar mi-a fost dat să văd). Mânecile halatului îmi ajungeau până la coate, buricul era la vedere că nu mă cuprindea sărăcia, cât despre lungimea era un fel de mini până la jumătatea pulpei. Înfiorătoare apariție, da. Așa echipat am ajuns în față lifturilor de pe etaj, să mă întâlnesc cu ceilalți. Și aici începe
Cum a ajuns Cabral aproape gol la o petrecere de cinci stele by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/72126_a_73451]
-
termenul mortăciune, cu sensul "crimă, omor", diferit de cel al vechiului substantiv omonim ("stîrv, animal mort" - metaforic "ființă lipsită de vlagă"); creat prin derivare sau mai curînd prin reanaliză, termenul este atestat deja în anii '30: "I-a tras cinci coți la grubă pentru mortăciune" ș="cinci ani de închisoare pentru omor"ț (P. Ciureanu, Note de argot, 1935)". Exemplele actuale provin tot din zona argoului interlop, din lumea infractorilor și a pușcăriilor: "Pe mine, la Jilava, mă țineau la periculoși
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
abia după momentul "destinderii" din jurul anului 1965, pentru a configura ceea ce s-ar putea chema o "generație recuperată". Ne-ar fi acum imposibil a considera viața noastră literară fără aportul esențial al celor care, veniți cu întîrziere și aflîndu-se astfel cot la cot cu promoții mai tinere, au înfățișat din capul locului structura unei maturități oglindind profilul normal al deceniilor ce îngăduiau contactul neîngrădit cu sursele de cultură. Unul dintre acești prestigioși reșapați este Pavel Chihaia. Născut în 1922, cu o
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
momentul "destinderii" din jurul anului 1965, pentru a configura ceea ce s-ar putea chema o "generație recuperată". Ne-ar fi acum imposibil a considera viața noastră literară fără aportul esențial al celor care, veniți cu întîrziere și aflîndu-se astfel cot la cot cu promoții mai tinere, au înfățișat din capul locului structura unei maturități oglindind profilul normal al deceniilor ce îngăduiau contactul neîngrădit cu sursele de cultură. Unul dintre acești prestigioși reșapați este Pavel Chihaia. Născut în 1922, cu o copilărie modestă
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
semănând cu o spânzurătoare. Dar Romilde nu era sortită să moară cu gâtul în ștreang, nici de țăruș și nici de curea. Sub drugul orizontal era o gaură încă goală. Au înfipt în ea un par neted, înalt de cinci coți și lat de patru degete, foarte ascuțit la vârf. L-au fixat în pământ bine bine, întărindu-l și cu ceva pietre. Pe Romilde au legat-o de mâini cu frânghii pe care le-au trecut pe deasupra traversei și au
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
să lunece jos încet și cu cât se zbătea mai mult, cu atât parul intra în ea, despicând-o. Când sângele începu să curgă pe lângă lemn, vaietele erau atât de slabe de parcă erau mimate. Când cel puțin o jumătate de cot din acel par pătrunsese în ea, un spasm o cutremură din cap până-n picioare, dădu ochii peste cap și capul îi căzu din nou pe piept. După care se-așternu tăcerea. Kagan-ul avu milă. Mișcă un deget și călăii slăbiră
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
volum, prefața lui în versuri, Măscăriciul Vălătuc. Soi de Păstorel, Vălătuc e "'nțepător la glumă ca ariciul/ Și nu cruța bătrânele giubele." Istoria se rescrie din coțcării, părînd, pe lîngă povestea aspră a cronicarilor, o damă cherchelită, care-și dă coate cu învinșii și-și rîde cu învingătorii: "Scris-a Mihnea din Buceag,/ - Hoți sunteți voi, sau Pârgari? Că v-a prins cu furtișag,/ Mama voastră de coțcari.// }ie îți grăiesc, Ioane,/ Care-ai fost la mine slugă,/ Că fiind în
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
fierbinte, sub ochii "arși de reverii" al voyeurului de lucarnă. La vederea delicatei împreunări a uliului violet cu Lili (scenă amintind izbitor de Leda lui Michelangelo) privitorul-estet trece de la contemplare la empatie: "Simt cum îi frige tabla spatele, / pulpele, coastele, coatele ...". Să fie, totuși, Lili o ingenuă ca Florica din Zburătorul lui Heliade Rădulescu, cuprinsă de neînțelese chinuri ce-i aduc "vinețele" pe sîn și îi smulg confesiuni delirante : "Îmi ard buzele, mamă, obrajii-mi se pălesc" sau, mai degrabă, o
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9954_a_11279]
-
ce-au spus nu-i adevărat". Parhon, s-a ridicat și el, declarând: " Da, relațiile dintre România și armata rusă sunt excelente". Atunci, ca într-o scenă din Shakespeare, Stalin a avut un rictus sardonic și l-a lovit cu cotul pe Molotov: Da, relațiile dintre România și noi sunt excelente, doar am fost în război!" 1 Nu vreau să pretind că-i consider filosofia drept un adevăr, dar cred că e foarte posibil să simpatizez cu ea considerând-o o
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
ani sunt! minți Duminică neglijent, gândindu-se în altă parte. - Atunci... și Adina deschise ușa și sări din mașină. Duminică mai merse puțin. Apoi se întoarse. O găsi răstiginită, cu spatele înfipt într-un țăruș de lemn. (Era la un cot unde șoseaua avea borne mici de beton. Dar unele dispăruseră și fuseseră înlocuite cu țăruși.) Adina avea brațele moi, întinse în părți. Duminică o apucă de umeri și începu s-o salte. - Ușor, spuse ea parcă ațipită. Pe urmă trupul
Esența vieții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8959_a_10284]
-
că reușita muzicală remarcabilă a trupei are doi protagoniști: Stollar Xenia, care a făcut orchestrația - pe care mi-o amintesc cîntînd divin la o violă da gamba în "De Sade" și, mai apoi, în "Cumnata lui Pantagruel", cîntînd și jucînd, cot la cot cu mari actori - și Incze G.Katalin, dirijor și conducător muzical. Ar merita privit, o dată, numai spectacolul pe care această muziciană îl joacă, îl simte prin toți porii implicați în fiecare respirație, acută, atac, în ștacheta pe care
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]
-
muzicală remarcabilă a trupei are doi protagoniști: Stollar Xenia, care a făcut orchestrația - pe care mi-o amintesc cîntînd divin la o violă da gamba în "De Sade" și, mai apoi, în "Cumnata lui Pantagruel", cîntînd și jucînd, cot la cot cu mari actori - și Incze G.Katalin, dirijor și conducător muzical. Ar merita privit, o dată, numai spectacolul pe care această muziciană îl joacă, îl simte prin toți porii implicați în fiecare respirație, acută, atac, în ștacheta pe care a ridicat
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]
-
în format A 3. Chiar primul între egalii împătimiți de presă, făcând paradă nobilă de pasiunea sa și transformând-o într-o realitate secundă, din care - consecință logică și deopotrivă naturală - pot izbucni oricând cărți: "sunt vârât cu mâinile până la coate în colecțiile de reviste ale lumii și le cunosc până la știrile de două rânduri, până la mâlul fertil din care se înalță neîncetat aburul vieții pe pământ. Îmi place să stau la coadă pentru ziare. Caut Sportul și Scânteia, și Contemporanul
Pururi tânăr by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9048_a_10373]
-
care promovează pas cu pas pe scara ierarhică cu ajutorul ucenicului vrăjitor, șobolanul nostru. O poveste de dragoste se strecoară delicios în bildungsromanul șobolănesc, cea dintre Linguino și o simpatică bucătăreasă, totul asezonat cu peripețiile prin care omul și șoarecele trec, cot la cot, metaforic vorbind. Acesta găsește o modalitate inedită de a-și dirija discipolul care seamănă un pic cu Pinochio, - nasul cam lung este o măsură a lucrurilor atît pentru spadasini de felul lui Cyrano de Bergerac, sau a lui
Oameni și șoareci (pentru a nu mai socoti și bucătarul) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9238_a_10563]
-
pas cu pas pe scara ierarhică cu ajutorul ucenicului vrăjitor, șobolanul nostru. O poveste de dragoste se strecoară delicios în bildungsromanul șobolănesc, cea dintre Linguino și o simpatică bucătăreasă, totul asezonat cu peripețiile prin care omul și șoarecele trec, cot la cot, metaforic vorbind. Acesta găsește o modalitate inedită de a-și dirija discipolul care seamănă un pic cu Pinochio, - nasul cam lung este o măsură a lucrurilor atît pentru spadasini de felul lui Cyrano de Bergerac, sau a lui Il Dottore
Oameni și șoareci (pentru a nu mai socoti și bucătarul) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9238_a_10563]
-
apoi căpătai un penar în care sclipeau mai multe penițe, dintre care una, Klaps - scria gros subțire. în abecedar, oițe dolofane te priveau drept în ochi. Recitam cu toții Oi-i, oi-i, de parcă am fi fost israeliți în suferință. Cu cotul puteai răsturna călimara ce-și avea adâncitura ei în placa băncii. Atunci, pe palma, întinsă la un energic îndemn, primeai o lovitură de riglă, în dungă - de neuitat. O sticlă de cerneală de un litru odihnea pe catedră. Răsturnarea ei
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
singurul lucru care pare să-mi aparțină. Mâinile și fața mea sunt acum dintr-un tablou, cu o camionetă volvo-n spate. Obișnuiesc să văd un domn în vârstă, bine îmbrăcat, cinând singur în episoade lungi. Câteva flori reci îi ating cotul și, după ce masa e golită, el dispare. Mă gândesc la curajul meu, la milă, ca la tot restul vieții mele. Zile albe, temerilor În urma noastră se lăsa un siniliu - norii se adunau în spatele cailor ce urcau încetișor la deal. Fascinați
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
generează alte vieți - bacteriile tâșnesc odată cu praful, cu apa, într-un ritm țicnit. Tot ceea ce apare în raza ei vizuală crește cu furie. Respiră adânc și încremenește în acel haos, deasupra ei, apa emană frig. Aksinya își face loc cu ajutorul coatelor și adoarme cu capul pe sicriu. Circuit Boris își acoperă ochii cu brațul stâng; fâșiile de lumină dispar și întunericul dens începe să se zbată odată cu brațul. În spatele lui, Aksinya își contractă degetele pe cearșaf, ostil. O rază puternică de
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]