1,458 matches
-
Brune argiloiluviale pseudogleizate orizonturilor este Ao-Btw-C).Aceste soluri au fost identificate mai mult în zona Humosu (pe versanții estici ai D Tudora), unde formează un complex ce însumează circa 1.500 ha, dar și câteva insule mai mici în zona Cotnari și Deleni. Altitudinea variază între 320 m și 550 m, predominant pe versanți semiînsoriți și însoriți, slab înclinați, pe argile, nisi marne, sub păduri de fag și șleauri de deal cu gorun și fag. Morfologic, solurile sunt profunde cu un
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
adâncime, ajungând ca sub 80 cm să aibă valoarea de 13,1% Conținutul de humos variază între 1,10-4,50%. (I.C.A.S. Roman, 1995) Brune argiloiluviale litice (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bt-R). Acest tip de sol a fost identificat în zona Cotnari și Humosu, insular în partea vestică a Dealului Deleni, la o altitudine de 250-350 m, pe versanții cu expoziții semiumbrite, cu pantă ușoară până la moderată, de suprafețele de gresii aflate aproape de suprafața solului, sub șleauri de gorun și fag. Din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Brun eumezobazic tipic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bv-C). După subtipul brun luvic tipic, acest subtip de sol ocupă locul doi, cu 20% din suprafața regiunii aflate în studiu (aproximativ 2.100 ha). A fost identificat în zonele Cotnari, Deleni, Maxut, la altitudini de 250-500 m, predominant pe versanți superiori umbriți sau semiumbriți, moderat la puternic înclinați, pe gresii și nisipuri, mai puțin pe argile, sub păduri de fag. Morfologic, solurile sunt profunde, textura este relativ uniformă în profil
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fină la celelalte specii. Porozitatea pentru aer este normală, solul are o permeabilitate bună pentru apă. Conținutul în humus variază între 0,26-5,70%. Brun eumezobazic litic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bv-R). Acest tip de sol a fost identificat în zona Cotnari, Maxut și Deleni, dar insular, pe versanți superiori, pe expoziții semiînsorite cu înclinații moderate, pe gresii aflate aproape de suprafață, sub arbore de șleau cu gorun, pe un areal de circa 890 ha. Este, din punct de vedere morfologic, mijlociu profund
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de pădure Țiglău din Dealul Mare (la vest de Platoul Stânca) și în Dealul Dumbrava sub un amestec de gorun, stejar brumăriu și pufos, la 200 240 m altitudine. Pseodorendzinele tipice sunt răspândite pe circa 200 ha insular, în zona Cotnari și pe versantul vestic al Culmii Holmului, la altitudini de 200-400 m pe versanții frământați cu expoziții diferite, moderat până la puternic, pe gresie și marne calcaroase, sub făgete de deal. Sunt soluri puternic carbonatice, loto nisipoase până la lutoase. Conținutul de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
următoarele subtipuri de sol. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Coluvisolurile întâlnite pe glacisul de racord dintre albia majoră a văii Bahluiului și terasa de 20-30 m, în avale de Hârlău cât și pe conurile de dejecție ale pâraielor Buhalnița, Scobinți, Cotnari, Nicolina Hârlău, Broscăria. Au un profil profund, îngroșat în partea superioară de aportul gravitațional și cuprinde orizonturile Am1 (brun negricios, bulgăros, slab dezvoltat, argilo-lutos); Am2 (negricios cu luciu metalic, grăunțos mare, afânat, poros, umed); Am3 (brun închis, foarte slab dezvoltat
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
grosimea respectivă. Se întâlnesc pe Valea Broscăriei, în cursul superior, pe Valea Lacurilor, la sud de Coasta Șurii etc. (Am. Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Din datele expuse, se pot trage concluzia că pe teritoriul bazinului hidrografic Bahlui în amonte de Cotnari, în cele două sectoare geomorfologice cu relief, climă și vegetație oarecum diferite, oferă condiții de pedogeneză specifice și deci cu soluri diferite. Astfel, în depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, s au format soluri, în majoritatea cazurilor molice (cernoziomuri), cu subtipurile salinizate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la formarea solurilor luvice și albice precum și pe unele areale, la formarea erodisolurilor sau a solurilor desfundate. În ceea ce privește solurile salinizate (datorită depozitelor salifere-marne salinizate) acestea au o răspândire limitată, în depresiunea de contact Hârlău-Cotnari (mai ales pe șesurile Ceplenița și Cotnari). IX. REGIONAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ În urma evoluției îndelungate, a fragmentării și modelării diferențiate a reliefului, în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari s-au individualizat mai multe subunități geografice cu trăsături proprii; unele înalte, masive, cu pregnant caracter structural
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
salinizate) acestea au o răspândire limitată, în depresiunea de contact Hârlău-Cotnari (mai ales pe șesurile Ceplenița și Cotnari). IX. REGIONAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ În urma evoluției îndelungate, a fragmentării și modelării diferențiate a reliefului, în bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari s-au individualizat mai multe subunități geografice cu trăsături proprii; unele înalte, masive, cu pregnant caracter structural (platourile structurale), altele mai joase, de natură sculpturală, (interfluvii sculpturale, coaste morfologice și depresiunea de contact). Pe baza cercetărilor de teren și a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mărginită de cei doi lobi ai Dealului Mare-Hârlău: Culmea Dealul Mare-Hârlău la vest și Culmea Holmului la est, între care s-a sculptat bazinul superior al Bahluiului. La sud de Hârlău, valea se lărgește mult, formând depresiunea de contact Hârlău Cotnari. Râul Bahlui izvorăște din Dealul Mare-Tudora de la atitudinea de 500m, având un curs permanent de la 435 m altitudine, drenând în bazin hidrografic de circa 140 km² din care 80% este bine împădurit. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). De la începutul schițării
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
contact. Originea ei este sculpturală și nu se datorează unor falii sau flexuri (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1965). Această coastă s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenului. Este formată dintr-un microrelief cu fragmentare predominant deluroasă (Dealul Cotnari, Dealul Țiglaele lui Baltă, Dealul Cătălina, Dealul lui Vodă, etc.), cu versanți acoperiți în cea mai mare parte cu deluvii de alunecare și spălare. Aici plăcile dure lipsesc, substratul geologic fiind alcătuit din formațiuni argiloase cu intercalații de nisipuri și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
iulie este de 17°C. Precipitațiile medii anuale căzute diferă în raport cu altitudinea fiind mai reduse la contactul coastei cu depresiunea de contact (circa 530-540 mm/m²) și mai mari la partea înaltă a coastei (circa 600-650 mm/m²). (Stațiunea meteorologică Cotnari, 1998) Masele de aer din nord-vest capătă un caracter foenal la coborârea de pe dealurile înalte, contribuind la ridicarea temperaturii cu câteva grade, fapt ce a permis cultivarea unor mari suprafețe de viță de vie și pomi fructiferi în zona Cotnari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Cotnari, 1998) Masele de aer din nord-vest capătă un caracter foenal la coborârea de pe dealurile înalte, contribuind la ridicarea temperaturii cu câteva grade, fapt ce a permis cultivarea unor mari suprafețe de viță de vie și pomi fructiferi în zona Cotnari, Scobinți, Hârlău. Sub raportul rezervelor de apă "Coasta Hârlăului" prezintă importante acumulări de ape cantonate la baza cuverturilor deluviale și deluvio-coluviale ale rezervațiilor, cu adâncimi diferite de al un sector la altul (de la 0 m la 20 m), din care
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ale rezervațiilor, cu adâncimi diferite de al un sector la altul (de la 0 m la 20 m), din care se alimentează temporar o parte din afluenții de pe dreapta a râului Bahlui și locuitorii satelor Zagavia, Fetești, Scobinți, Poiana Mărului, Buhalnița, Cotnari. Din punct de vedere bio-pedo-geografic "Coasta de tranziție" constituie domeniul de interferență a zonei forestiere cu cea a silvostepei. Aici se întâlnesc câteva areale cu păduri de amestec (fag, stejar, carpen, gorun, jugastru) în partea estică a Dealului Cătălina și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de interferență a zonei forestiere cu cea a silvostepei. Aici se întâlnesc câteva areale cu păduri de amestec (fag, stejar, carpen, gorun, jugastru) în partea estică a Dealului Cătălina și a Dealului Litenc, în Dealul Basaraba (pintenul sudestic), în Dealul Cotnari. De asemenea, această zonă este ocupată de mari suprafețe cu pajiști dominate de asociații cu păiuș. Pe aceste suprafețe cu înclinări slabe și moderate, pe frunți de creastă și abrupturi cuestiforme predomină solurile brune aluviale tipice, brune luvice tipice și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și est, depresiunea este mărginită de interfluvii sculpturale cu altitudini ce variază între 200 m în Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari. La vest, limita acestei subunități corespunde cu cea a "Coastei de tranziție" (localitățile Zagavia, Fetești, Buhalnița, Cotnari) și este dominată de forme sculpturale cu o fragmentare și o energie mai accentuată, acer reflectă activitatea intensă a factorilor exogeni desfășurată în vederea lărgirii depresiunii pe seama regiunii înalte de la vest. Pe flancul estic și pe fundul depresiunii predomină însă relieful
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în vederea lărgirii depresiunii pe seama regiunii înalte de la vest. Pe flancul estic și pe fundul depresiunii predomină însă relieful de acumulare aluvială, coluvială și proluvială (V. Băcăuanu, 1968) . În interiorul său, la nivelul șesului Bahluiului, altitudinile absolute oscilează între 102 m la Cotnari și 137 m la Hârlău. Relieful de acumulare de pe fundul depresiunii, respectiv din șesul Bahluiului, este format din depozite nisipo-argiloase, cu lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri având o grosime totală de 6-8 m. Pe afluenți însă, aluviunile sunt mai
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Apele subterane din materialul argilo-mornos, cu intercalații de nisipuri și pietrișuri provin din precipitațiile căzute în zona "Coastei de tranziție", infiltrându-se în zona joasă. În unele sectoare nivelul apelor subterane crește până spre suprafață, producând unele înmlăștiniri (Bădeni, Ceplenița, Cotnari). În urma secetelor nivelul apei subterane coboară foarte mult (circa 5 m) încât nu mai este intersectat de albiile minore ale afluenților Bahluiului, contribuind la secarea acestora. (M. Pantazică, 1974) Apa freatică din această zonă are un grad de mineralizare ridicat
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
al râului este la punctul hidrologic Hârlău de 0,358 m³/s, cu fluctuații mari în timpul anului. Debitele maxime anuale, cu asigurare de 1%, a fost de 119 m³/s în condițiile unor ploi abundente într-un timp scurt (la Cotnari și Hârlău s-au atins 112mm/m² în 24 ore). (E. Erhan, 1971). Particularitățile climatice determină generalizarea peisajului de silvostepă pe aproape întreaga arie a acestei depresiuni, chiar dacă multe din pădurile și pajiștile de altădată au dispărut sau și-au
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
asociații de băboasă și firuță cu bulb. Lunca Bahluiului prezintă câteva areale cu zăvoaie formate din răchită, salcie, plop alb, precum și specii hidrofile de rogoz, țipirig, pipiriguț, stuf, etc. Vegetația halofilă are apariții insulare, îndeosebi în zona localităților Ceplenița și Cotnari și se datorează spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție". Dintre speciile halofile amintim: brânca, sărăcica, pelinul, limba boului. (C. Buduja, M. Lazăr, 1963). Solurile caracteristice depresiunii de contact sunt: cernoziomuri cambice (cu fertilitate mare); soluri neevoluate aluviale tipice
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
caracteristice depresiunii de contact sunt: cernoziomuri cambice (cu fertilitate mare); soluri neevoluate aluviale tipice) ocupă cea mai mare suprafață a depresiunii); coluvisolurile (se întâlnesc pe terasele joase ale Bahluiului). CONCLUZII : Cercetarea complexă, geografică a Bazinului râului Bahlui în amonte de Cotnari a pus în evidență legăturile de conexiune care concură în evidențierea personalității acestei unități teritoriale și fizico-geografice . Integrat ansamblului condițiilor fizico-geografice din nordul Podișului Moldovei , teritoriul studiat se remarcă prin unele particularități specifice . Din punct de vedere geostructural, teritoriul aflat
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în evidențierea personalității acestei unități teritoriale și fizico-geografice . Integrat ansamblului condițiilor fizico-geografice din nordul Podișului Moldovei , teritoriul studiat se remarcă prin unele particularități specifice . Din punct de vedere geostructural, teritoriul aflat în studiu , respectiv, Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari aparține Platformei Moldovenești , cu un soclu cristalin de vârstă precambriană . Coloana stratigrafică evidențiază că cele mai vechi depozite de cuvertură au grosimi de până la 600 m , constituite din gresii cu conglomerate în bază ,peste care se suprapun formațiunile siluriene -128m-
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
fluviodenudațional dau nota dominantă a trăsăturilor geomorfologice din regiune , unde orientarea, forma și altitudinea interfluviilor au fost determinate de evoluția sistemului hidrografic al râului Bahlui , precum și al proceselor denudaționale de pe versanți . Prin așezarea geografică , Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari , are un climat temperat-continental specific dealurilor înalte în vest și dealurilor joase în est. Ca rezultat al influenței suprafeței adiacente se evidențiază microclimatul culmilor și dealurilor înalte , microclimatul versanților și microclimatul depresiunii de contact . Cunoașterea trăsăturilor climatice și microclimatice prezintă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
presiluriene , au fost favorabile acumulării de ape subterane la diverse adâncimi. Apele de suprafață sunt reprezentate de râurile Bahlui . Râul Bahlui reprezintă artera hidrografică principală a unității aflate în studiu . Pe baza elementelor floristice, Bazinul râului Bahlui în amonte de Cotnari, se încadrează fitogeografic regiunii eurosiberiene. Aici se interferează, prin părțile lor periferice, provincia central-europeană est carpatică cu provincia balcano-moesică. Pe teritoriul regiunii cercetate se disting două zone de vegetație: zona forestieră și zona de silvostepă. Peisajul natural al silvostepei din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Geografie, anul X,Suceava. Budui V. (2001) - „Condiții aerosinoptice de producere a brumelor timpurii de toamnă în Moldova”, Analele Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, secțiunea Geografie, anul X, Suceava. Burduja C., Toma C., Lazăr M. (1963) "Materiale pentru flora zonei Cotnari și împrejurimi", în "Studii și cercetări de Biologie"; Iași, XIV-1. Burduja C. și colab. (1982) "Vegetația rezervației forestiere Humosu din Dealul Mare", în "Culegere de studii și articole de biologie a Grădinii botanice"; Iași. Burican Gh . Ciobanu I. (2007) ,, Bazinul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]