586 matches
-
În cutia toracică. De ce oare te emoționează mult mai mult să auzi colindul Away in a Manger 1 interpretat de niște copilași În stilul acela al lor abrupt și grăbit decât de Întregul cor de la King’s College, perfect sincronizat? Cotrobăi În buzunarul hainei și, Într-un colț uitat, găsesc un șervețel. 15.41: La gustarea de după, poți vedea o mână de tați ascunzându-se În spatele camerelor de filmat, În schimb holul roiește de mame, molii care zboară În jurul luminițelor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
agresive și uneori Își mușcă sau chiar Își mănâncă puii. Hm, oare ce motiv ar avea să facă una ca asta? 2.17: Furtună de zăpadă. Zborul spre țară are Întârziere. Secunde prețioase păstrate pentru făcut cumpărături În Londra pierdute. Cotrobăi prin magazinul cu cadouri de Crăciun din aeroportul din Stockholm. Ce-ar prefera Rich? Carne de ren uscată la vânt sau casetă video de sărbători numită: Adolescente dulci suedeze În zăpadă? Refuz În continuare să-i cumpăr lui Emily vulgarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
atunci când prin podea se auzeau vocile Înfuriate ale părinților noștri: „Dar le-am spus tuturor că tu ești femeie de afaceri, Kath, și că vei putea să ne explici“. M-am pieptănat, m-am dat cu puțin ruj și am cotrobăit după un taior Armani În șifonierul din camera de oaspeți. Voiam să arăt ca femeia pe care Julie le-o descrisese colegelor ei. Punându-mi taiorul, m-am simțit din nou În uniformă: lâna gri impregnată cu mirosul puterii, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Într-o năvală zgomotoasă. Doar furgoneta stropită cu noroi din fața mea era În continuare oprită de Guardia Civil. Un soldat deschisese ușile din spate și pornise la vînătoare prin cutiile de carton pline cu păpuși de plastic. MÎinile sale grele cotrobăiau printre trupurile goale și rozalii, urmărite de sute de ochi albaștri mișcători. Iritat de Întîrziere, mă tenta să ocolesc camioneta. În spatele meu, o spanioloaică arătoasă ședea la volanul unui Mercedes decapotabil, refăcîndu-și rujul de pe gura cărnoasă, desenată pentru orice altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
în apa rece, care le pișcă pielea. Abia dase trestia, și lintița aluneca, umedă, pe degete. - Stați aici, le-a spus Bozoncea. Ajunseseră la un dâmb uscat și se odihniră. Era liniște, nu se auzea nici vântul. Până dimineața au cotrobăit jandarmii groapa. N-au pus mina pe ei. În zori, hoții au auzit motoarele mașinilor păcănind pe drumul Cuțaridei. - Scăparăm! a oftat Sandu ușurat. Toată primăvara au bătut Grantul și rampa de mărfuri. Gheorghe înainte, cu mâinile în nădragi, Sandu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de istoric, pe care nu ezit să le calific drept remarcabile succese. Să-ți explic. Pentru noi, scotocirea prin arhive se constituie În preocupare curentă. De cele mai multe ori știm ce căutăm, avem o țintă, scontăm un rezultat. Nu o dată Însă, cotrobăim din inerție, să nu ne pierdem reflexele, mânați de fascinația pură pe care o exercită asupra intelectului și a imaginației noastre hârtiile acelea roase pe la colțuri și Îngălbenite de timp, printre rândurile cărora palpită viața unor oameni ce și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
condus la descoperirea locului unde erau ascunse Statutul și lista de conturi În vecii vecilor. În rest, jos pălăria! Care era ideea Evelinei? În noaptea precedentă, aflaserăm din scurtul dialog dintre Zoran și Bergman că, de mai multă vreme, ei cotrobăiau cu sârg printre hârtiile adunate de-a lungul anilor În depozitul-arhivă al Centrului. Dat fiind faptul că până acum Înregistraseră un zero absolut la capitolul succese, era suficient ca din aria noastră de investigație să eliminăm zonele ce purtau semnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Vizitele celorlalți - mai lungi ori mai scurte, nu contează - se consumaseră doar În prezența gazdei care eram. Vreau să spun că, pe toată durata șederii, Îi avusesem pe toți sub ochi fără Întrerupere, deci fără posibilitatea oferită vreunuia de a cotrobăi prin Încăpere și de a descoperi și sustrage pistolul. Așadar, Îi tăiem de pe listă. Eveline și Roger Howard Întârziaseră Însă mai multă vreme prin zonă și cu ei mă comportasem mai degajat, mai familiar. Cât timp stătuserăm de vorbă (nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
lucitoare susurând din buze Înainte de a-l cufunda În cristelnița cu cerneală. Apoi, bucurându-se de fiecare trăsătură a fiecărei litere curate (mai ales pentru că terminasem caietul anterior Într-o mizerie totală), gravam cu infinită grijă cuvântul Dictée, În timp ce Mademoiselle cotrobăia prin colecția ei de teste de ortografie după un pasaj solid, dificil. 5 Între timp decorul se schimbă. Copacul plin de promoroacă și uriașul troian de zăpadă cu gaura lui gălbuie fuseseră curățate de un servitor tăcut. După-amiaza de vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Mi-a prezentat într-o bună zi un unchi de-al ei care prin ’37-’38 lucrase la cenzură. Apoi fusese dat afară. Simpla rostire a cuvântului cenzură îmi stârnea frisoane de spaimă. Știam prea bine ce era cenzura, cum cotrobăia prin toate cotloanele textului (începusem deja să public câte ceva), cum construia ea însăși din interdicții, suspiciuni și amenințări un text cu aparență de adevăr. Mi-era teamă de cenzură, de puterea ei nevăzută, ocultă, pentru că știam, simțeam că-mi modifica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
m-ar mira nimic... Melania Lupu rămase câteva minute scrutând atentă strada. Își umezi buzele plesnite. Se învîrti un timp prin cartier și intră într-o curte. Printre copaci se zărea o căsuță galbenă cu ferestrele întunecate. " Nu-i acasă..." Cotrobăi în poșetă și scoase o cheie. Înăuntru era cald. Mirosea a crizanteme, a gutui și mere ionatane. Făcu câțiva pași și se opri lângă o ușă bâjbâind după clanță. ― Unde o fi comutatorul? Vorbea din nou cu glas tare, ca
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
recunoscut eu, În timp ce lacrimile mi-au inundat brusc ochii. E un Început de rău augur pentru o căsătorie. Sunt al naibii de furioasă și foarte supărată pe Hunter. Știu că trebuie să facă bani, să muncească, dar... of, Doamne... Ține, spuse Lauren, cotrobăind În sacul ei. Mi-a dat o batistă albă din mătase, tivită cu dantelă, care avea brodate inițialele ei. —Mersi, am acceptat-o eu. Era o adevărată crimă să te ștergi la nas cu ceva atât de frumos și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Astfel, dorind să mă îndepărtez de compania lor, am pus ochii pe un ungher mai dosnic, unde - credeam eu cu toată convingerea - voi putea să mă ocup de șobolanii mei tihnit și fără vreun prilej de a fi deranjat cumva. Cotrobăind locul cu băgare de seamă, la un moment dat am simțit cum, fără să vreau, am călcat peste un obiect străin și tare. Aplecându-mă curios și luându-l în mână, am putut vedea că era un vechi carnet prăfuit
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și care, în afară de faptul că nu se putea scula dimineața înainte de orele 9 și nu putea deschide ochișorii fără o jumătate de litru de cafea neagră tare, tare și fără vreo 5-7 țigări, mai avea și prostul obicei de a cotrobăi prin sertare și de a șterge ultimul fir de praf. De fapt ea fusese prima care observase statuetele cârne tronând sus pe servantă, la mare cinste, și prima care o găsise pe Afrodita (of, of !) făcută bucăți. Cum dracu’ să
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Cum de ce? De țimărul ăsta, omule... Intim. Foarte intim-corectează Valy-Nu te știe nici pasărea, să fiu al dracului! Mă crezi? Eu nu cred că nu te știe nicio pasăre subliniez cuvântul pasăre zâmbind incisiv. Un coniac? Schimbă el drăguț vorba cotrobăind pe după niște cartoane cu acuarele, ca să dea de sticlele de diferite mărimi și cu etichete în engleză, cu băuturi. Nu zic că nu-l gust. Gheață n-am. Însuși dialogul dintre noi părea un fel de antidot la eventuala tăcere
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nesfârșit conversația: "Momentan, nu..." Din ziua aceea am înțeles că există pe lume cuvinte care aduc bani. Când a auzit magicul momentan, Lili m-a luat de umăr, a făcut, ca doamnă distinsă ce era, câțiva pași cu mine, a cotrobăit ceva prin geantă și m-a întrebat ca și cum era patroana fabricilor de bomboane: "Îți plac dulciurile?..." Mi-am adus aminte că-s un mucos de țânc și am scos pe gură clasicul îhî. În clipa aceea, cu mare dragoste, Lili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
eu pelteaua, fiindcă dorul de Zâna îmi seacă sufletul”. Drept urmare, mi-am aruncat prosopul pe umăr și am pornit aproape alergând spre chilie. De departe, mi s-a înfipt în ochi lumina din fereastra încăperii mele. Privirea a prins să cotrobăiască prin toate cotloanele poate-poate a descoperi măcar vreo umbră. În zadar, însă. Am grăbit pasul și, înainte de a apăsa pe clanța ușii, am așteptat câteva clipe, doar-doar oi auzi vreun semn de viață din interior. Cea mai desăvârșită liniște! Atunci
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
deschise, voi reveni la voi. Se pornește și în ușă se întîlnește cu fină-sa. Joci bine teatru, scorpie mică. Moșul nu s-a mai întors la chef. Revenit acasă, a avut ceva de lucru cu trei "colindători", care îi cotrobăiau prin casă. O fi pus asta la cale cumătru'? gîndește Vasile Robilă. Tot ce se poate, își răspunde singur. Au prins hoțul O ploaie acidă a făcut prăpăd în livada înflorită a lui Dragoș Grămadă, om sensibil și iubitor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
putea nimeri în blocul coanei Anica. Doar factorul poștal nimerea la fix locuința aceasta și ducea cei 280 lei, pensia bătrînei. În vremurile bune, doamna Anica vindea borș făcut din pîinea găsită prin tomberoane. Niciodată n-a văzut-o cineva cotrobăind prin containerele din Tătărași. Sectorul ei de cercetare era cartierul Bularga. Pensia era mică de tot, însă bătrîna s-a gîndit să recupereze prin lungimea ei. Deja egalase numărul de ani de serviciu cu numărul de ani cît a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pierdut mințile dă tot că stă și-mi bocește toată ziua după fii-su ăla dă la Constanța care nici nu vrea să știe dă ea și nici nu mai mănîncă da-n schimb să scoală odată cu găinile și-mi cotrobăie pîn bucătărie, de nu mai am parte nici de amărîtu ăla dă somn, că atît mi-a mai rămas și mie pă lumea asta să mai uit, de cînd s-a prăpădit al meu și mi-a lăsat pacostea pă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
că ierea să uit. Ți-am adus o scrisoare. Nu-i de la noi, se vede după timbre. Știi, m-am gîndit că-i mai bine s-o iau io din cutie că tot n-ai cheie și, cine știe, mai cotrobăie careva pe-acolo și n-o mai găsești. Dacă nu ne-om ajuta noi Între noi că sîntem vecine, de, de la alții... eh, am plecat. Ce greu Îmi vine să mă desprind de aceste rînduri măcar și pentru o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
În caietele astea, ai trecut ceva cu vederea. E într-adevăr o treabă foarte isteață. Am încercat să-mi concentrez privirea. Fidorous îmi citea caietele cu Fragmentul becului. — Hei. Nu poți să intri așa, pur și simplu, și să-mi cotrobăi prin lucruri. Dar n-am făcut asta. Ai uitat-o aseară. Avea dreptate. Uitasem punga de plastic, o lăsasem în camera cu masa și lumânările. — Tot nu înseamnă că ai dreptul să le citești. Ochii doctorului zăboviră asupra mea. Senini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
care Își lua din nou avânt și pica la loc. Ce naiba era? Ce nu se potrivea deloc? Afară se Întunecase ușor. Câțiva nori se Încruntau la orizont, iar dimineața Însorită era pe cale să se preschimbe Într-o amiază mohorâtă. Vera cotrobăia În continuare prin șifonier, iar eu prin propria tărtăcuță, căutând ciorapul desperecheat al unei idei. Brusc, mi-am dat seama. M-am dus lângă Vera, care bodogănea cu mâinile În șold, ca un general al rochiilor de seară, În fața patului
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
imediat (Anna). Mai încolo vreau să ascult și discul cel nou (Hans). Până acum au mai exersat de câteva ori și merge deja mai bine decât la început. Mai întâi faci un soi de preludiu, apoi intri în Anna și cotrobăi pe acolo, de parcă ai căuta într‑un sertar cu ciorapi vechi perechea unei șosete, pe care n‑o găsești. Nu te opintești prostește, ci freci inteligent și rafinat de jur împrejur. Ceea ce nu pot adesea să spun cu gura, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
să le trimiți apoi la plimbare. Iată și intrarea, am ajuns deja, mâna se introduce sub haine, numai că aici a sosit în același timp și personificarea infracțiunii de furt și tâlhărie, iar când cetățeanul din Linz se apucă să cotrobăie pe sub fusta Annei, capul îi este nimerit de lovitura puternică a unui pumn străin, care aparține, culmea, unui muncitor: lui Hans. Pumnul nu‑l trimite chiar în lumea viselor și a fanteziei, dar îl dezechilibrează serios, întrerupându‑l din activitățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]