711 matches
-
ca ofițeri, ca țărăniști, ca legionari, liberali. Ne-am dus ca români! Am făcut o ședință și-au venit mulți oameni din sat. “Noi nu suntem decât români, le-am zis. Ne-am grupat să luptăm contra celor care au cotropit țara. În conducerea țării, dacă-i iei pe degete, nici unul nu-i român. Azi, sunt atât de bine deghizați, că nu poți băga mâna-n foc că e român sau nu. Numele, schimbate complet. Se vede un singur lucru: sunt
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
o combinație vestimentară, o ieșire în lume, o vorbă rostită într-o împrejurare sau alta. De altfel sosirea mea în București a stat sub semnul lui Bernea. Acasă mă aștepta albumul lui despre Roma, făcut împreună cu Baconsky ― dumnezeiesc de frumos, cotropit de darul lui de a sesiza minunea neaparentă, cărarea nebătută a splendorii (numai de el deschisă), de forța lui de a spulbera clișeul. Așa cum făcea în toate, dezgropând frumusețea ascunsă, proaspătă și uitată: a muzicii, a caselor, a figurilor umane
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
doamnă, nu-mi dai voie să-l descopăr pe Beethoven la 82 de ani?" Sosirea mea la Paris se face întotdeauna prin ei. Seara a început. Pălăvrăgim, râdem, ne evaluăm impasurile și, ca de fiecare dată când îi revăd, mă cotropește senzația de bunăstare interioară totală pe care mi-o dă cea mai proaspătă, mai egală, mai neobosită iubire a mea. vineri, 9 august Astăzi, trecând pe Boulevard Hausmann, în fața magazinului Lafayette văd cinci-șase inși îmbrăcați în frac, toți blonzi, cântând
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
am fost invitată ieri după-amiază. Și totuși, cine are interese la Suceava în destabilizarea procesului de învățământ ? (octombrie 21, 2011) Studii de filologie română într-o Universitate - monument UNESCO STIMATE DOMNULE PREȘEDINTE, STIMAȚI COLEGI, Nu mai fusesem demult la Cernăuți, cotropită de treburi de tot soiul, iar colegii și prietenii mei, români și ucraineni, mi-au trimis în ultima vreme, pe bună dreptate, mesaje mustrătoare. Așa m-am hotărât, într-o sâmbătă de toamnă minunată, să fac o scurtă vizită în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
iată, pentru a nu știu cîta oară, în acest spațiu mirific și tumultuos în același timp, și astept volumul final din care să mă pot hrăni până la viitoarea întâlnire. (octombrie 11, 2011) Pelerinaj cernăuțean Nu mai fusesem demult la Cernăuți, cotropită de treburi de tot soiul, iar colegii și prietenii mei, români și ucrainieni, mi-au trimis în ultima vreme, pe bună dreptate, mesaje mustrătoare. Așa m-am hotărât, într-o sâmbătă de toamnă minunată, să fac o scurtă vizită în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de stat universală și strigă: Non possum!* După părerea mea, catolicismul roman nici măcar nu e o credință, ci e în mod categoric continuatorul Imperiului Roman de Apus, și în cadrul lui totul, începând cu credința, se subordonează acestei idei. Papa a cotropit pământul, tronul pământesc și a pus mâna pe sabie; de atunci totul merge așa, numai că sabiei i s-au adăugat minciuna, viclenia, înșelăciunea, fanatismul, superstiția, nelegiuirea, s-au jucat cu cele mai sfinte, cele mai drepte, cele mai naive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
oare mă voi omorî până în zori?" Materia s-a îmbibat de durere. Când cugetul ți-a crescut peste crestele lumii, strâmtoarea vieții îți dă fioruri de elefant în seră. Ce valuri nebune de mări necunoscute îmi izbesc pleoapele și-mi cotropesc mintea? - Câtă măreție nu ascunde oboseala de a fi om! Amintirea mării în nopțile albe ne dă, mai mult decât orga sau deznădejdea, imaginea imensității. - Ideea de infinit nu e decât spațiul creat în spirit prin absența somnului. Cadranul solar
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
face, să spună lumii Întregi că Julia era a ei? Ce trebuia să facă pentru ca Julia să-i fie fidelă? Nu se avea decît pe sine, cu coapsele ei de șuncă presată și fața ca o ceapă... GÎndurile astea o cotropeau cu furie, ca un cheag Întunecat umblîndu-i prin sînge, În timp ce Julia continua să citească, iar fanfara Își cînta ultimul pa-ra-pa-pa și apoi instrumentiștii Își puseră instrumentele jos; soarele se tîra Încet pe cer, iar umbrele se Întindeau pe pămîntul galben
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Nu le-am ocupat, le-am liberat!» Zic: «De cine, de ce le-ați liberat, doar nu erau ocupate...» Ce-mi răspunde profesorul de istorie, ucrainean: «Încă nu era - dacă nu ne-am fi grăbit să le liberăm, le-ar fi cotropit Hitler!» - Îți place logica? - Nu mă dau În vânt după ea - dar o cunosc de la Românii securiști: «Din moment ce te afli În Închisoare, În mod necesar ești vinovat - fiindcă noi nu arestăm degeaba...» - Tu vorbești de securiști, eu de un profesor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cărțile, cu stilul deja format și cu ineditul subiectelor alese. O carte stenică, plină de învățăminte strecurate subliminal, cu multă dibăcie. O carte care relaxează, tămăduiește. Cezarina ADAMESCU Tainicele cărări ale iubirii În dimineața aceea, Iustin Dobrescu își simțea sufletul cotropit de stări confuze cărora nu reușea să le pătrundă cauzele și, cum somnul își cam luase tălpășița, primul său gând nu putea fi altul decât să se ridice din pat spre a da piept cu noile provocări ale vieții. După
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
conductorul blegit de inactivitate... așa... pe toți călătorii și călătoarele înciorchinate la geamuri... Dar cu cel mai strașnic năduf înjurau o fântână seacă, înfundată cu mortăciuni, puțind feeric vara, adăpostind cuiburi de rândunici - țâșneau pe neașteptate în stoluri ciripitoare și cotropeau „zonele“, locurile acelea de-a dreapta și de-a stânga haltei, doldora de buruiene mâncate de noi, copii lacomi... Curios, tata nu înjura, asta fiind, bănuiam eu, invidios cumva, un apanaj exclusiv al lui Bujoreanu și Munteanu... cam beți permanent... O
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
acum era destinată personalului care era în serviciul părinților mei. Înainte de război locuiam în conacul care era veșnic plin de oaspeți. Se făcea muzică, se făcea lectură, se purtau discuții încinse care se prelungeau adeseori până în zori. Când ne-au cotropit rușii și au făcut în el cartierul general, ai mei erau deja plecați, iar eu am fost ascunsă de Mafta, fosta lor slujnică credincioasă. A fost și asta o dramă... Cele două femei înaintează încet spre ruina vechiului conac Racoce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Basarabia, reușește să se desprindă de chingile unei orânduiri perfecționată de secole să cucerească și să domine. Nu este mai puțin uimitor potențialul logistic și diplomatic al statului român În condițiile când peste o jumâtate din teritoriu În 1918 era cotropit de armata germană, iar aliatul cel mai apropiat se află la mii de kilometri depărtare. Este impresionantă desfășurarea etapelor parcursă de diplomația formațiunilor politice ce s-au afirmat la Chișinău și arta diplomației basarabene de a reuni În aspirații și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mea și de aceea mi-am permis, nu?" K.F. aruncă o privire pe fereastră, totul era în regulă, totul era la locul său, dealurile se spuziseră cu verde și albastru, în curînd vor deveni sinilii de la scaieții încîlciți care le cotropiseră. În zadar se străduise Radul Popianu atît de mult să împiedice venirea prințului la Vladia, distrugînd orice teren pe care ar putea ateriza Șerban Pangratty, primejdia apăruse sub alt chip și pe altă cale. "Domnul colonel avea o scrisoare de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Popianu nici nu există pentru ei. Pentru ei nu există decît uniforma și puterea pe care o are această haină, ar trebui să o dea la curățat sau să ceară alta de la Depozitul de Efecte, își arată respectul pentru că sînt cotropiți de teamă și, ceea ce e mai mult decît toate, nu-și arată teama, așa cum ar fi normal, ci respectul, pentru că le e frică și de asta, să și-o arate. De aceea mint negustorașii și salută mincinos, cu pălăria în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
întunecată a stufărișului care se lăbărțase pe marginile bălții. Cătunul era dincolo. La mal se găseau, priponite, câteva bărci vechi, rudimentare, dar destul de sigure, și am luat una dintre ele. Vâsleam eu. Dinu se uita la stufărișul care amenința să cotropească într-o zi toată balta și se juca vîrîndu-și degetul în apa neagră, putredă, acoperită pe mari porțiuni de mătasea broaștei. Soarele îi bătea în față. Privindu-l, m-am întrebat de ce tresărisem prima oară, când îl cunoscusem. Din pricina numelui
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
atunci de ce mă înalț eu într-o neistovită mirare, de ce încep această poveste? Pentru că... atunci când deschizi o carte de bucate românească sau italiană sau franțuzească, nu te aștepți să găsești o prezentare a celor patru anotimpuri, cu fotografii de câmpii cotropite de alb, cu arbori înfloriți care se frâng în lumină și cascade tremurătoare veghind liste întregi de ingrediente "sezoniere". Bucătăria japoneză este bucătăria anotimpului și nu înțeleg prin aceasta faptul că "acum, este sezonul spanacului, deci să gătim mâncare de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
țeapănă, care încă n-a învățat să fie flexibilă, cât mai flexibilă. Iar lucrul ăsta, pe mine mă cam costă... 7 ... tic-tac... Razele poznașe ale soarelui primăvăratic s-au instalat pretutindeni, au inundat aproape toate băncile, după ce, la început, au cotropit, pur și simplu, catedra. Acum, stingheresc discret munca încordată a elevilor care, absorbiți de locuri geometrice, cotangente, matrice și ecuații de tot felul nu mai au nici cum, nici când să le bage-n seamă; examenul de bacalaureat, apoi cel
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
lipsa grijilor!”... De pe prichiciul sobei îmi zâmbea un buchet de Dumitrițe cu pulpană albă... Când m-am trezit de-a binelea, am ieșit în grădinița din fața chiliei. Purpura asfințitului se topea la orizont odată cu vălul răcoros al înserării plecat să cotropească firea. Am rămas o vreme să privesc la răsăritul lunii. Când poiana a devenit un loc plin de mister, am pornit spre vale... Vrăjit de frumusețe, m-am așezat pe iarbă și am rămas până toată poiana a devenit o
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mulți decît fiii celei măritate, zice Domnul." 2. "Lărgește locul cortului tău, și întinde învelitoarele locuinței tale; nu te opri! Lungește-ți funiile, și întărește-ți țărușii! 3. Căci te vei întinde la dreapta și la stînga, sămînța ta va cotropi neamurile, și va locui cetățile pustii. 4. Nu te teme, căci nu vei rămîne de rușine; nu roși, căci nu vei fi acoperită de rușine; ci vei uita și rușinea tinereții tale, și nu-ți vei mai aduce aminte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Întrucât existau anumite povești - bunăoară, istoria constituției proprii și a multiplelor amendamente ale acesteia sau amintirile din anii petrecuți În străinătate - pe care era nevoită să le repete la intervale regulate. Acestea trebuiau exteriorizate, ca visele freudiene, ca să nu-i cotropească mintea și să-i atace nervii. Dar Beatrice avea o poziție critică față de femeile americane, mai ales față de populația flotantă de foste locuitoare ale Vestului. — Vorbesc cu accent, dragule, Îi explica lui Amory. Nu cu accent sudist, nici cu accentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
trei balauri, în trei momente distincte ale scenariului. El adoarme de tot atâtea ori. A patra oară se înfruntă cu mama balaurilor și aceasta îl preface în „stană de piatră” - o altă formă alegorică a stării letargice. Somnul care-l cotropește pe erou este unul irezistibil : „Și îndată adormi, ca și când l-ar fi lovit cineva cu muchea securei în cap” (75, a) ; sau „Abia au intrat în el [în codrul Babei-Iaga] și un somn fără leac a început să-i toropească
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sinonime cu regresiunea Cosmosului în Haos, sinonime cu sfârșitul lumii (abrogarea legilor societății și ale naturii) : Mândru-i Domnu d-adormit, Sub un măr mândru ’nflorit. Scoală, Doamne, nu dormi, Că de când ai adormit, Iarba verde te-a-ngrădit, Florile te-or cotropit Și lumea s-o păgânit. Suduie fecior pe tată Și mamele-și fac păcate. D-atunci nu-i rod în bucate, Nici nu-i grâu, nici nu-i secară, Numai neghinioară goală (46, p. 75 ; vezi și 80). Merită să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-i grâu, nici nu-i secară, Numai neghinioară goală (91). Mai mult decât atât, o ambiguitate fertilă planează asupra imaginii. Somnul personajului este cauza creșterii excesive a vege- tației „inutile” („Că de când ai adormit/ Iarba verde te-a-ngrădit,/ Florile te- or cotropit”) și reciproc : creșterea vegetației pare să producă somnul personajului („Florile l-au năpădit/ De s-a scăpat d-adormit”). Așa cum observam mai înainte, somnul letargic este provocat, dar și provocator de Haos. Într-adevăr, în colinde, această vegetație luxuriantă cotropește
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cotropit”) și reciproc : creșterea vegetației pare să producă somnul personajului („Florile l-au năpădit/ De s-a scăpat d-adormit”). Așa cum observam mai înainte, somnul letargic este provocat, dar și provocator de Haos. Într-adevăr, în colinde, această vegetație luxuriantă cotropește tot : Scoală, Ano, nu durmi, Că doar’ de-asară ți-a fi ! Că de când ai adurmit, Florile te-au năpădit Și pe gură și pe nas, Și pe dalbu-ți de obraz, Și prin sân ți s-au băgat, Scoală, fată de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]