698 matches
-
Răsai asupra mea, lumină lină,/ Ca-n visul meu ceresc d-odinioară164 invocă atmosfera unei vechi amintiri ipoteștene din bătrâna bisericuță a familiei, cu deosebirea că acum ea vine dintr-un imbold interior: Noi, ce din mila sfântului/ Umbră facem pământului/ [...] Crăiasă alegându-te/ Îngenunchem rugându-te165. Armonia creației izvorăște din armonia dulcii tinereți 166, la care poetul se întoarce ori de câte ori are prilejul. Târziu, în anii maturității, răzbate câte un carpe diem, plin și acela de regretul că tinerețea s-a dus și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cls. a Il-a C Luna și licuriciul Soarele coboară Încet spre asfințit. Peste puțin timp va apune. Năframa serii se așterne peste tot. Uriașul policandru al cerului Își aprinde, una câte una, luminile. Deoadată, de după deal, răsare mandra lună, crăiasa nopții. Ea Își face loc printre miile de stele și urcă tot mai sus pe cer. Sub strălucirea razelor de lună, copacii Își dezbracă umbra, iar stelele parca pălesc. Micuții licurici Își aprind și ei felinarașele. Luna, când zărește micile
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
de toamnă. În grădini se culeg legumele și zarzavaturile. Văzând aceste mari bogații, simți dorința de a striga bucuros: - A sosit toamna, anotimpul recoltelor! Corneanu Marian - cls. a IV-a F VI. COMPUNERI REALIZATE ÎN URMA OBSERVAȚIILOR EFECTUATE DE ELEVI Iarna Crăiasa zăpezilor a sosit de multa vreme. Steluțe mici și sclipitoare cad Într-un dans amețitor spre pământ. Râul din marginea satului a Înghețat și pare a fi un iaz de oglindă. Pe câmpul de cristal zeci de copii alunecă la
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
copacii Îmbrăcați ca de sărbătoare, pare a fi un palat de cristal unde sălășluiesc numai zâne bune. Brazii veșnic verzi și-au pus căciuli uriașe de zăpadă ce-i fac să fie aidoma unor fantome În noaptea Înstelată de iarnă. Crăiasa nopții, regina cerurilor, doamna doamnelor - Luna - privește cu lumina ei palidă frumusețile pământului și se miră În tăcere de priveliștea de basm. Ursul hibernează În vizuina sa și visează la zilele frumoase pe care le va petrece peste câteva săptămâni
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
în relație de comunicare subtilă, cel mai adesea este cosmicitatea; altfel spus, prin iubire, sfânta substanță gânditoare începe prin a fi și rămâne pentru totdeauna neîncepută și sfârșita plămădeală. Alături teiul vechi mi se deschise: Din el ieși o tânără crăiasă, Pluteau în lacrimi ochii-i plini de vise, Cu fruntea ei într-o maramă deasă, Cu ochii mari, cu gura-abia închisă; Ca-n somn încet-încet pe frunze apasă, Călcând pe vârful micului picior, Veni alături, mă privi cu dor. Și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
se ascunde în spatele acestor ziceri și, până la împlinirea celor ce spun zvonurile, să ne vedem de ale noastre. 23 iulie 2009 Sfânta Miercuri de la Chișinău Motto: „ ... Căci vrăjit de mult e lacul De-un cuvânt al sfintei Miercuri” (M. Eminescu, Crăiasa din povești) Dom’le, istoria recentă, de lângă noi, e plină de surprize și capcane, încât poți spune că tu, ca simplu cetățean, n-ai nici un amestec în asta, nu te-a întrebat nimeni nimic, nici măcar nu te-a informat, ca să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Cu-a lui Dumnezeu numire-astăzi toate-s îndreptate/Contra inimei murinde” (M.Eminescu, I, p. 52); • circumstanțial: „Deasupra criptei negre a sfântului mormânt/Se scutură salcâmii de toamnă și de vânt.” (M. Eminescu, I, p. 129), „Naintea nopții noastre îmblă/Crăiasa dulcii dimineți.” (M. Eminescu, I, p. 204) Observații: Sensurile condiționate de funcții sintactice realizate în sintagme verbale sunt dezvoltate și de genitivul impus de prepoziții (locuțiuni prepoziționale) în sintagme nominale: „Apoi revoluțiile. În tot anul o revoluțiune contra aristocrației.” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
febra eternității.” (Ibidem, p. 133), „Meștere Ruben, oare când voi ajunge să pricep adâncimea ta?” (M. Eminescu, Proză literară, p. 42), • de loc: „Orizontu-ntunecându-l vin săgeți de pretutindeni.” (M. Eminescu, I, p. 148), „Se întreabă trist izvorul:/ Unde mi-i crăiasa oare?” (Ibidem, p. 122), • condițional: „Am plecat, altfel, cine știe ce mai auzeam.”, • referențial (limitativ): „Procentual e foarte bine, dar...”, • concesiv: „Am cedat, totuși, și rău am făcut.” Adverbele circumstanțiale realizează și funcția de atribut: „Era tatăl său, când fusese în vârsta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pronumele nepersonal sau substantivul) urmează formei scurte: „Dă-mi-i mie ochii negri... nu privi cu ei în laturi.” (M. Eminescu) „Clădirea-și este sieși idol.” (Șt. Aug. Doinaș) „În sunete din urmă pătrunde-n fire cânt, Jelind-o pe crăiasa cu chip frumos și sfânt.” (M. Eminescu) • anticiparea funcției de complement; când forma lungă a pronumelui (sau substantivul) precede forma scurtă: „Ca să pot muri liniștit, pe mine /Mie redă-mă.” (M. Eminescu) „Lor le e mult mai simplu să spună
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
printre stele. Cerul pare una cu marea, iar ele, stelele sunt pretutindeni, ca un omagiu adus mie, muritorului care s-a dezis de planeta lui, decis să locuiască printre aștri. Le numeam încetișor în gând: Frumușica, Zâna Mare, Zâna Mică, Crăiasa, Madona... Într-un târziu, apare albă și firavă cea din urmă stea, Luceafărul de zi, prevestind răsăritul soarelui și începutul unei noi zile. Luna cu întreg alaiul ei de stele pășește grăbită la culcare. Deșteptată ca dintr-un vis, trăiesc
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
știu încotro să privesc. Din toate părțile mă cheamă priveliști care de care mai fantastice. Dar cea mai frumoasă mi s-a părut aceea a unui munte ce se înălța până la cer și un nume mi-a rămas în închipuire: Crăiasa Zăpezii. Curând, vâlvătaia din aur începe să se stingă, iar odată cu ea se sting și puternicele miresme de rășină proaspătă. Noaptea neagră și rece se instalează încet-încet. Mii de licurici răsar din întunecimea codrilor. Garda de onoare a cerului se
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Bunica îmi spune un basm în care este vorba de un tărâm deosebit. Am visat că am ajuns deja pe acel tărâm. Am poposit într-o pădure : copacii de zahăr și miezul de cristal te invitau să privești miracolul naturii. Crăiasa Iarnă s-a gândit să-și pună coroniță de steluțe argintii și să plece în caleașca ei la plimbare. Curând începe să ningă. Copacii cercelați cu flori de gheață, se fălesc în noul lor costum de iarnă. Un tablou fantastic
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
un fagure de miere...” (M. Eminescu) „De leneș ce era, nici Îmbucătura din gură nu și-o mesteca...” (Ion Creangă) 3. Figurile ambiguității: - alegorie: Înșiruire de comparații, metafore, personificări. „Să le spui curat / Că m-am Însurat / C-o mândră crăiasă / A lumii mireasă...” - antiteza: prezintă idei, imagini sau noțiuni contrare, menite să se lumineze reciproc. Căci voi murind În sânge, ei pot să fie mari.” „Ei tot și voi nimica; ei cerul, voi dureri.”(Eminescu) - brahilogie: scurtarea cuvântului prin subînțelegere
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Plecat să caute pe fata Împăratului Roș, Harap-Alb Întâlnește În drum „ajutoarele”; fără ele nu poate duce la Împlinire ce i s-a poruncit. Naratorul Îi scoate În drum o nuntă de furnici; el o ocrotește, trecând prin apă, iar Crăiasa furnicilor Îi oferă o aripă căreia, atunci când va avea nevoie de ajutorul furnicilor, să-i dea foc. Apoi Întâlnește un roi de albine și Îl așază Într-un stup dintr-o scorbură de copac. Drept mulțumire, Crăiasa albinelor Îi oferă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prin apă, iar Crăiasa furnicilor Îi oferă o aripă căreia, atunci când va avea nevoie de ajutorul furnicilor, să-i dea foc. Apoi Întâlnește un roi de albine și Îl așază Într-un stup dintr-o scorbură de copac. Drept mulțumire, Crăiasa albinelor Îi oferă și ea o aripă căreia Îi va da foc atunci când va avea nevoie de ajutorul lor. Urmează suita ajutoarelor reprezentate de făpturi aparținând lumii obișnuite, dar cu comportamente hiperbolizate. Astfel, lui HarapAlb Îi ies În cale pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
putea că crapă de sete...” Cele două Încercări nu-l determină pe Împăratul Roș să-i dea fata lui Harap-Alb și le mai oferă Încă trei asemenea munci, una Îndeplinită cu ajutorul furnicilor, după ce Harap-Alb a dat foc aripei oferite de crăiasa lor. Ele au ales macul dintr-o „mierță de sămânță de mac, amestecată cu una de nisip mărunțel...” Crăiasa albinelor Îl ajută pe erou s-o recunoască pe fata Împăratului Roș din două făpturi asemănătoare. Ea se așază pe umărul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Harap-Alb și le mai oferă Încă trei asemenea munci, una Îndeplinită cu ajutorul furnicilor, după ce Harap-Alb a dat foc aripei oferite de crăiasa lor. Ele au ales macul dintr-o „mierță de sămânță de mac, amestecată cu una de nisip mărunțel...” Crăiasa albinelor Îl ajută pe erou s-o recunoască pe fata Împăratului Roș din două făpturi asemănătoare. Ea se așază pe umărul celei adevărate. În sfârșit, prefăcută Într-o pasăre, fata Împăratului Roș zboară, dar ascunsă tocmai În dosul lunii, este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
inspirație folclorică sunt: tema (triumful binelui asupra răului) și motivele (călătoria, pețitul, muncile, proba focului, Încercarea puterii, izbânda mezinului, căsătoria), personajele (Craiul, Verde Împărat, Împăratul Roș, fata acestuia, Spânul, Harap Alb), ajutoarele eroului (Gerilă, Setilă, Ochilă, Flămânzilă, Păsări-Lăți-Lungilă, Sfanta Duminică, Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor, calul, etc.), elementele miraculoase (apa vie, apa moartă), fuziunea dintre real și fabulos, limbajul caracterizat printr-o aparentă simplitate si oralitate (prezența exclamațiilor, interjecțiilor, a verbelor imitative, a onomatopeelor; repetiția formulelor tipice basmului, precum și frecvența dialogului și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sunt: tema (triumful binelui asupra răului) și motivele (călătoria, pețitul, muncile, proba focului, Încercarea puterii, izbânda mezinului, căsătoria), personajele (Craiul, Verde Împărat, Împăratul Roș, fata acestuia, Spânul, Harap Alb), ajutoarele eroului (Gerilă, Setilă, Ochilă, Flămânzilă, Păsări-Lăți-Lungilă, Sfanta Duminică, Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor, calul, etc.), elementele miraculoase (apa vie, apa moartă), fuziunea dintre real și fabulos, limbajul caracterizat printr-o aparentă simplitate si oralitate (prezența exclamațiilor, interjecțiilor, a verbelor imitative, a onomatopeelor; repetiția formulelor tipice basmului, precum și frecvența dialogului și monologului). Dar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu făcuse încă geografia lumii, inclusiv Africa era o țară. Finlanda nici măcar nu exista, "e numai în cărți"675 sau cel puțin așa zicea un băiat pe care toți l-au crezut. E spațiul de poveste unde se afla castelul Crăiesei Zăpezii. Exemplul Simonei Popescu este interesant și simptomatic totodată. Nu doar copii par să aibă o reprezentare de genul acesta, ci chiar și adulții. În medie, se știe extrem de puțin despre Finlanda, fiind tot timpul greșit plasată sau amestecată cu
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
părul blond” (Venere și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul îndrăgostit: „Prea mult un înger mi-ai
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a lui Eminescu, umanitatea se manifestă esențial în forma cuplului, în ordinea femeie bărbat, nu invers! Existența bărbatului gravitează în jurul acestei creații complexe, femeia, ființa polimorfă și omniprezentă în imaginarul societăților pre-indoeuropene. Zeitatea pământului roditor din timpurile preistorice, dar și Crăiasa din poveștile copilăriei au 4 Mai multe informații în: Modele culturale comparate, ed. cit., pp. 18-22. 32 marcat decisiv sensibilitatea masculină de totdeauna. Constatăm, fără a risca o concluzie definitivă, că poetul venea dintr-o Moldovă matriarhală, în care nu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
părul blond” (Venere și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul îndrăgostit: „Prea mult un înger mi-ai
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a lui Eminescu, umanitatea se manifestă esențial în forma cuplului, în ordinea femeie bărbat, nu invers! Existența bărbatului gravitează în jurul acestei creații complexe, femeia, ființa polimorfă și omniprezentă în imaginarul societăților pre-indoeuropene. Zeitatea pământului roditor din timpurile preistorice, dar și Crăiasa din poveștile copilăriei au 4 Mai multe informații în: Modele culturale comparate, ed. cit., pp. 18-22. 32 marcat decisiv sensibilitatea masculină de totdeauna. Constatăm, fără a risca o concluzie definitivă, că poetul venea dintr-o Moldovă matriarhală, în care nu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
să mă fac popă, ca părintele Isaia Duhu, profesorul nostru. Bun mai era și părintele Duhu, când se afla în toane bune, Dumnezeu să-l ierte!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (d) "Ș-apoi fost-au fost poftiți la nuntă: Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor și Crăiasa zânelor, minunea minunilor din ostrovul florilor!" (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (e) "Voinic ai fost, îi zise acuma Sfânta Miercuri bătându-l pe umeri. Acuma să-ți dau câștigul. Se duse după aceea, deschise un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]