699 matches
-
părul blond” (Venere și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul îndrăgostit: „Prea mult un înger mi-ai
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a lui Eminescu, umanitatea se manifestă esențial în forma cuplului, în ordinea femeie bărbat, nu invers! Existența bărbatului gravitează în jurul acestei creații complexe, femeia, ființa polimorfă și omniprezentă în imaginarul societăților pre-indoeuropene. Zeitatea pământului roditor din timpurile preistorice, dar și Crăiasa din poveștile copilăriei au 4 Mai multe informații în: Modele culturale comparate, ed. cit., pp. 18-22. 32 marcat decisiv sensibilitatea masculină de totdeauna. Constatăm, fără a risca o concluzie definitivă, că poetul venea dintr-o Moldovă matriarhală, în care nu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
părul blond” (Venere și Madonă). Revoltatul demonic află împăcarea în iubire, la întâlnirea cu o ființă excepțională: „Înger, rege și femeie” (Înger și demon). În următoarea perioadă de creație, iubita este o proiecție mitică, ființă de basm, zână, Ileană Cosânzeană, crăiasă (Freamăt de codru, Călin - file din poveste, Lacul, Povestea codrului, Freamăt de codru etc.). Această modalitate de idealizare cvasifolclorică, la fel ca și „angelizarea” de inspirație religioasă, presupune un risc recunoscut de bărbatul îndrăgostit: „Prea mult un înger mi-ai
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a lui Eminescu, umanitatea se manifestă esențial în forma cuplului, în ordinea femeie bărbat, nu invers! Existența bărbatului gravitează în jurul acestei creații complexe, femeia, ființa polimorfă și omniprezentă în imaginarul societăților pre-indoeuropene. Zeitatea pământului roditor din timpurile preistorice, dar și Crăiasa din poveștile copilăriei au 4 Mai multe informații în: Modele culturale comparate, ed. cit., pp. 18-22. 32 marcat decisiv sensibilitatea masculină de totdeauna. Constatăm, fără a risca o concluzie definitivă, că poetul venea dintr-o Moldovă matriarhală, în care nu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de câtă vreme. A cam Înghețat ca piatra. O vreme ca asta Își face de cap bine de tot cu rigor mortis. — Cauza decesului? Doctorul Își șterse mâinile de interiorul jachetei sale plușate. — Va trebui să primiți o confirmare de la Crăiasa Zăpezii, dar mie mi se pare că e vorba de strangulare prin legare. — La fel ca data trecută, oftă Insch și scăzu vocea astfel Încât copiii care nu erau morți să nu-l poată auzi. Vreun semn de agresiune sexuală? Doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
l-a condus până în pridvor. În fața bisericii, ne-am oprit. De peste pădure, luna, ca un disc cu lumină argintie, ne privea insistent, îmbiindu-ne la plimbare. Bătrânul ne-a șoptit: --Să mergem în poiană, ca să ne umplem sufletul cu lumina crăiesei din înalturi. Am pornit. Înainte mergea bătrânul, sprijinit de brațul Sevastiței. “Mergi domol ipochimene. Nu vezi că bătrânul anume potrivește lucrurile ca voi doi să rămâneți singuri și să vă bucurați cât mai mult unul de altul?” - mi-a șoptit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
publicată de Gr.G. Tocilescu, cel care organizează „turnirul” și care decide învingătorul este „Sila de Mihai, cinstitul de crai”. El este domnitorul „de drept”, cel care urmărește între- cerea marțială de la poalele paltinului. Uneori, suveranul este însoțit de „a lui crăiasă/ D-albă împărăteasă” (35, p. 115). Făcând o analiză minuțioasă a tuturor aluziilor istorice din cele șase variante cunoscute ale textului, Al.I. Amzulescu a ajuns la concluzia că este vorba de o creație folclorică românească din a doua jumătate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Pentru felul în care erau folosiți acești termeni (tiriac, tiriachiu, afion) în limba română pe la jumătatea secolului al XIX-lea, vezi la Anton Pann : „La dânsele mă uitam tiriachiu, în cap cu fumul”. Sau în discursul pârcălabului „Strugur mustosul” către „Crăiasa poamelor”, în capitolul „Despre beție” al lui Anton Pann : Eu acela care am puteri de mac Ș-amețesc simțirea ca un tiriac, Ei mă veninează cu spirtosul duh, Și pe loc m-apucă tusea cu năduh (Povestea vorbii, 1852) (174
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Hirsuta sau Prințesa cu Barbă), Prințesa Brațpăros, Prințesa Pflekara de Java, Prințesa Romeea Gitanos, Prințesa de Junglă Liliana (prietenă cu Limbubuta de Banana), Prințesa de Nisipuri, Prințesele Ding și Dong (siameze, au verișoare pe Prințesele Tut și Tut), Prințesa (spre crăiasă!) Crai-Nou, Prințesa Kuskah, Prințesa Éphémère de Chine, Prințesa Anguille de l’Isle, Prințesa Pupidulce, Prințesa Glaciala (prințesă a Ghețurilor și a Oglindeziei), Prințesa de la Crapaudine (cu o vară, Prințesa Diplodocus), Prințesa Papagnasse din Peloponez, Prințesa Matüvü (fiica unui maharadjah) etc.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
a fost foarte săracă - practic acțiunea reținută reprezenta pentru elevi singura înțelegere a textului și singura posibilitate de transpunere plastică; elevii nu au avut din ce să aleagă o altă temă. 4. Experiment pe un fragment de text literar din „Crăiasa Zăpezii” de Hans Christian Andersen 4.1 Metode și procedee utilizate • Planșa didactică - elevii au primit o reprezentare plastică a fragmentului de text prezentat și au fost solicitați să alcătuiască propoziții după această imagine. De asemenea, după prezentarea textului elevii
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
contact cu personajele și cu întreaga acțiune a filmului. Ulterior ei au trebuit să identifice fragmentul studiat în filmul pe care l-au vizionat. • Dramatizarea - elevii au pregătit o mică serbare de Crăciun în care au realizat dramatizarea proprie a „Crăiesei Zăpezii”. Multe din scenele dramatizării au fost inspirate din filmul vizionat și au fost reținute și receptate foarte corect și ușor de copii. • Desenele copiilor - elevii au fost solicitați să picteze ce le-a plăcut cel mai mult din filmul
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
Zăpezii”. Multe din scenele dramatizării au fost inspirate din filmul vizionat și au fost reținute și receptate foarte corect și ușor de copii. • Desenele copiilor - elevii au fost solicitați să picteze ce le-a plăcut cel mai mult din filmul „Crăiasa Zăpezii” urmând sa își argumenteze apoi alegerea. Lucrul cu textul - Textul a fost citit verbal și gestual; elevii au avut de aranjat propoziții din text în ordinea întâmplărilor; s-au efectuat exerciții de completare a unor propoziții lacunare din text
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
lacunare din text; elevii au alcătuit câte o propoziție pe baza planșei didactice și a propriilor reprezentări plastice și ulterior am alcătuit un text doar pe baza acestor propoziții. 4.2 Rezultate obținute În urma evaluărilor la fragmentul de text literar „Crăiasa Zăpezii” elevii au obținut rezultate foarte bune. Titlul și autorul au fost reținute corect de 13 din cei 16 elevi la proba de evaluare, personajele au fost denumite corespunzător și au fost asociate cu figurile actorilor din filmul vizionat, precum și
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
desene. Odată ce textul a fost înțeles, acțiunea a putut fi povestită fără mare dificultate și prin urmare răspunsurile la întrebări au fost corecte și pertinente în mare lor majoritate. Desenele realizate de elevi au avut teme diverse - cei doi frați, crăiasa, ursul polar, celelalte anotimpuri surori - iar alcătuirea de propoziții după aceste desene a avut la bază acțiunea filmului vizionat. De fiecare dată când au alcătuit o propoziție, elevii au explicat-o prin intermediul unei secvențe din film. Ajungem așadar la concluzia
Introducerea textului literar la elevii deficien?i de auz de v?rst? ?colar? mic? by Ioana ?erban () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84068_a_85393]
-
curat / În universul crestelor de argint, / Pe o cărare însorită. // Urcând pe culmile de piatră, / Cu stânci abrupte și bizare, / Mă apropiam de Duhul Sfânt, / Ce cobora din ceruri pe pământ, / Pe coama razelor solare. /... / Ajuns trudit pe creastă, / M-a-ntâmpinat crăiasa munților, / Cu ochii mari, puțin speriată, / C-un zâmbet cald și-un tainic dor, / Mi-a dat o floare-nmiresmată.“ (Idilă alpină) Și mai stângace sunt poemele satirice. Ele aduc aminte de textele brigăzilor artistice de agitație care evoluau pe
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
etaje se prăbușiseră. Apoi, surprinzător, un teatru care funcționa. Și pentru că pe mama teatrul o atrăsese dintotdeauna, indiferent dacă se juca o operă, o operetă sau o dramă - cu ea am văzut, copil fiind, la Teatrul de Stat din Danzig Crăiasa zăpezii -, seara am văzut o piesă de Strindberg, Tatăl, cu Hermann Speelmans în rolul principal. Când a căzut cortina, ea plângea. De rudele pe care le-am vizitat nu-mi aduc aminte, dar călătoria cu trenul dus și-ntors mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
este gătită, Rufele-s toate spălate, Paturile aranjate, Cozonacu-i la crescut, Ce mai este de făcut? A... poate prin curte, cumva Să mai dau cu mătura! Împărăteasa: Spune-mi , oglindă, oglinjoară, Sunt cea mai frumoasă din țară? Oglinda: Frumoasă ești crăiasă, Ca ziua cea luminoasă... Dar, acolo, ascunsă-n munți La căsuța cu pitici Stă Albă ca Zăpada, Care-i mult mai frumoasă Decât tine-mpărăteasă. Împărăteasa: -Sunt cea mai mare vrăjitoare La poruncă îmi apare Un măr roșu, rumenit, Jumătate
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
în pernă după ce-au făcut amor, cu picioarele atârnând, cu gura căscată. Ai o mobilă lângă tine, mormăie „dă plapuma, dă-te mai încolo...”. Te uiți și te apucă jalea. Dar cred că și femei sunt puține... Se-ntoarce crăiasa după ce-a suspinat și ți-a strigat numele, cu masca hidratantă cu sâmburi de struguri pe față, cu fileu să-i stea buclele bine și-a doua zi, intră lângă bărbat, întoarce spatele, „lasă-mă, mâine mă scol devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
împărătesei va ajunge la cunoștința tuturor femeilor, și le va face să-și nesocotească bărbații. Ele vor zice: "Împăratul Ahașveroș a poruncit să i se aducă înainte împărăteasa Vasti, și ea nu s-a dus." 18. Și din ziua aceasta, crăiesele Persiei și Mediei, care vor afla de fapta împărătesei, vor vorbi tot așa tuturor căpeteniilor împăratului: de aici va veni mult dispreț și mînie. 19. Dacă împăratul găsește cu cale, să se dea poruncă din partea lui și să se scrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
n-ar fi vieața-mi, ca și când n-aș fi fost. Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost De-mi țin la el urechea - și râd de cîte-ascult Ca de dureri străine?... Parc-am murit de mult. {EminescuOpI 72} CRĂIASA DIN POVEȘTI Neguri albe, strălucite Naște luna argintie, Ea le scoate peste ape, Le întinde pe câmpie; S-adun-flori în șezătoare De painjen tort să rumpă, Și anina-n haina nopții Boabe mari de piatră scumpă. Lângă lac, pe care norii
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
o umbră de roșeață, Dar simt că-n al lor suflet trecu fior de ghiață, De-a morții gălbeneală pieriți ei sunt la față... Ei simt c-a lor vorbire-i mai slabă, tot mai slabă. {EminescuOpI 98} " Arald! strigă crăiasa - las-fața să-mi ascund, N-auzi tu de departe cucoșul răgușit? O zare de lumină s-arată-n răsărit, Vieața trecătoare din pieptu-mi a rănit... A zilei raze roșii în inimă-mi pătrund". Arald încremenise pe calu-i - un stejar, Păinjenit e
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Frumoși erau și astfel de moarte logodiți - Și-n două laturi templul deschise-a lui portale. Călări ei intră-nuntru și porțile recad; Pe veci pieriră-n noaptea mărețului mormânt. În sunete din urmă pătrunde-n fire cânt, Jelind-o pe crăiasa cu chip frumos și sfânt, Pe-Arald, copilul rege al codrilor de brad. Bătrînu-și pleacă geana și iar rămâne orb, Picioarele lui vechie cu piatra se-mpreună, El numără în gîndu-i și anii îi adună, Ca o poveste-uitată Arald în minte
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
122} Teiul vechiu un ram întins-a, Ea să poată să-l îndoaie, Ramul tânăr vânt să-și deie Și de brațe-n sus s-o iee, Iară florile să ploaie Peste dânsa. Se întreabă trist izvorul: Unde mi-i crăiasa oare? Părul moale despletindu-și, Fața-n apa mea privindu-și, Să m-atingă visătoare Cu piciorul? ". Am răspuns: "Pădure dragă, Ea nu vine, nu mai vine! Singuri voi, stejari, rămâneți De visați la ochii vineți, Ce luciră pentru mine
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
gură, Dăruind c-o sărutare acea tainică căldură, {EminescuOpI 160} Ce n-o are decât numai sufletul unei femei... Câtă fericire crezi tu c-ai găsi în brațul ei! Te-ai însenina văzîndu-i rumenirea din obraji - Ea cu toane, o crăiasă, iar tu tânăr ca un paj - Și adânc privind în ochii-i, ți-ar părea cum că înveți Cum vieața preț să aibă și cum moartea s-aibă preț. Și, înveninat de-o dulce și fermecătoare jale, Ai vedea în
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
tu tânăr ca un paj - Și adânc privind în ochii-i, ți-ar părea cum că înveți Cum vieața preț să aibă și cum moartea s-aibă preț. Și, înveninat de-o dulce și fermecătoare jale, Ai vedea în ea crăiasa lumii gândurilor tale, Așa că, închipuindu-ți lăcrămoasele ei gene, Ți-ar părea mai mândră decât Venus Anadyomene, Și, în chaosul uitării, oricum orele alerge, Ea, din ce în ce mai dragă, ți-ar cădea pe zi ce merge. Ce iluzii! Nu-nțelegi tu, din
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]