747 matches
-
persoane la cină. — Patru? Dar cine mai vine? — Am primit mai devreme un telefon de la domnișoara Hilary. Se pare că vine cu avionul astă-seară și va fi și dânsa însoțită de... (își drese din nou glasul și își linse colțurile crăpate ale gurii) cineva. — Înțeleg. Roddy nu părea deloc încântat de această informație. În acest caz, vom fi cu siguranță cinci la masă. Presupun că va mânca și tata cu noi. Mă tem că nu, domnule. Tatăl dumneavoastră a suferit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mi se păreau interesante aceste amintiri, eram nerăbdător să revenim la subiectul nostru. — Îmi povesteați despre Farringdon, copilotul, i-am sugerat. — Era un tip periculoas, Michael. Un om disperat. Findlay ieși din bucătărie și îmi întinse o ceașcă de porțelan crăpată, plină cu ceai aburind. Nu era deloc un om rău. Era capabil de sentimente puternice și de o extraordinară loialitate, aș zice. Dar era un om înăcrit, distrus de împrejurările vieții. Nu reușise niciodată să se așeze; hoinărise ani de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Joan. Trebuia neapărat s-o aduc jos cât se mai putea. Zece minute mai târziu, mi-am dat seama că singura soluție era să mă furișez în camera ei și s-o iau de acolo. Am avut noroc. Ușa rămăsese crăpată câțiva centimetri și mi-am dat seama că perdelele erau date la o parte, lăsând să intre lumina lămpilor din stradă. Întrucât etajera cu cărți era chiar lângă ușă, nu va fi o problemă să mă strecor înăuntru fără s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
fi proastă. Nu-i nimic. S-a Întîmplat demult. Dar nu era nimic, știa asta. Încercă să și le imagineze pe Helen și Julia Împreună: o văzu pe Helen, cu fața ei rotundă de copil, cu părul nepieptănat și buzele crăpate și pe Julia, delicată, stăpînă pe sine ca o piatră prețioasă neagră și rece... — Ei, a mers bine? — Da, rîse Helen cu timiditate. De ce să nu fi mers? Nu știu. Dar Binkie auzise. Și ea o cunoștea pe Julia, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
La voia dumneavoastră! le ură el, înălțând cupa cu vin profiriu. Koșon și Iovu căscau în răstimpuri, trăgând a somn... ...A doua zi-dimineața, o ciocănitoare harnică renunțase demult să mai toace, în felul ei, pe la toate ferestrele copacilor cu pielea crăpată, când Profetul a ieșit în ogradă. Deși avea pe el și vestonul și caftanul vrâstat în dungi late, ca de două degete, nu a bolborosit nici un fel de versete cu binecuvântări, către pleoapa roșie a Răsăritului. A luat, însă, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
scară din lemn, în spirală, urcă spre etaj. Sub pașii lor, treptele scârțâie agasant la fiecare atingere. Sus, se opresc să scruteze cu ochi vigilenți palierul. Un bec chior, aflat undeva la mijlocul tavanului jos, încearcă fără succes să lumineze pereții crăpați. Duhoarea de urină și tescovină fermentată te poate lăsa fără aer în plămâni. Cu o dezinvoltură ce trădează obișnuința, Manfred se oprește în fața unei uși cu vopsea ce fusese odată verde, acum murdară și căzută pe alocuri. Ascultă cu urechea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dezechilibrează, oprindu-se cu laterala dreaptă în zgomot de fiare strivite într-un stâlp de pe marginea trotuarului. Imediat, un fum gros începe să iasă de sub capota deformată. Pentru câteva secunde, șocul loviturii face pe Marius să privească amețit prin parbrizul crăpat cum totul joacă în fața ochilor lui. Cu mare greutate, se degajează din mașină, prăbușindu-se pe caldarâm. Scutură buimac de câteva ori din cap și de undeva, înfundat, în urechile lui își face loc zgomotul unui motor turat la maximum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ciori. Darie se oprește un moment ca să scruteze atent fațada imobilului, distrusă parțial de explozia unei bombe, dovadă craterul larg care se cască în apropiere. Majoritatea ferestrelor sunt sparte iar cele care mai rezistă în cercevelele zbârcite sunt murdare și crăpate. Tencuiala căzută lasă să se întrevadă cărămida veche, de culoare pronunțat gălbuie. Pe zidul de la intrare cineva pictase cu vopsea roșie: "ROMÂNI! ENGLEZII V-AU VÂNDUT RUȘILOR! DE CE MAI LUPTAȚI?". Cu pași ușori, de pisică, pătrunde în locuința bombardată odată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
RUȘILOR! DE CE MAI LUPTAȚI?". Cu pași ușori, de pisică, pătrunde în locuința bombardată odată cu o pală înfiorată de ninsoare. Ascultă cu atenție. Liniștea este deplină, mai profundă decât a unui cavou în miez de noapte. Privirea lui întâlnește doar ziduri crăpate și goliciunea tristă a unei case părăsite. Prin spărtura din acoperiș, razele lunii cad oblic peste cadavrul unui soldat german, prăbușit pe scara interioară a imobilului. Darie observă că are amândouă picioarele scurtate într-un mod grotesc, din cioturile însângerate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pe obraji curg pâraie de sudoare. Durerea este bună, atât timp cât o simte înseamnă că trăiește. Starea de bine și visurile frumoase se vor instala cu puțin timp înainte să pășească pe cărarea morții. Încercă să-și umezească, cu grijă, buzele crăpate, dar nu reușește. Aude cum cineva se apropie, târâș. Nu pot fi nemții. Ei nu și-ar lua atâtea precauții. Cu greutate se întoarce într-o rână și când ridică capul peste marginea gropii întâlnește privirea scormonitoare a sergentului Lazăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
până la realizare mai durează. Te iau, mi-a spus, dar nu imediat, să treacă un oarecare timp de la condamnarea ta, șapte-opt luni." Pornirăm spre copacul următor. "Deci, așa e cu muierile", zisei înmuind bidineaua și albind cu ea scoarța bătrână, crăpată și înnegrită a castanului. "Da, dom' profesor, așa este: bătaie și... altă cale nu există." "Și de ce-or îi având ele tendințele astea? îl întrebai folosindu-i vocabularul. De ce, de pildă, n-ar dori ele să fie egale cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu cred că i-am atins de două-trei ori în primele cinci luni. Căminul Feliciei arăta ca viața ei. Discret, alburiu, ascuns de priviri. În plus, mirosea a varză și-avea atașat la intrare vreo 60 de cutii poștale: turtite, crăpate sau încuiate cu două lacăte, sparte și ele. Pe lift, un vizitator lipise o etichetă: „VÎND GARSOMIERĂ“. Șirul stătea strâmb, cineva proiectase greșit ansamblul sau poate cutiile se descentraseră, ca urmare a loviturilor încasate. Unele uși erau strivite, altele făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ca de Crăciun în desenele animate. După aia cazi într-o găleată neagră, imensă, căreia cineva i-a tăiat fundul. Mi-am scuturat hainele și-am început să cotrobăi prin casă, îndârjit de Rapotan. Am găsit imediat calculatorul: unitatea zăcea crăpată, ca o fractură de craniu. Nici monitorul nu arăta prea bine, cu ditamai cărămida trecând prin ecran. Am împins dărâmăturile cu piciorul, căutând restul. Lipseau niște chestii, cineva parcă deșurubase capacul și plecase cu hard-ul, sau poate tavanul zdrobise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cot de toate astea, când puneai acasă bancnotele în plicuri, și nu mai rămânea nimic: „ÎNTREȚINERE“, „MÎNCARE“, „CURENT“, „DIVERSE“. La „DIVERSE“, puteai fi sigur că răsare o belea când ți-e lumea mai dragă: coloana de apă rece spartă, burlanele crăpate, haznaua înfundată cu ziare, cârpe și mâncare stricată, canalizarea bubuind în pivniță. Nu eram profesori, ci administratori de bloc, sudori, zidari, mecanici, tinichigii, fochiști. Lucram fără mănuși, opream apa, spărgeam zidul, cârpeam găurile din țevi cu ziare și ipsos, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
al privirii care îmi părea adresat. Pentru că era încă supărată pe mine (n-aș putea să vă spun de ce, dar nici n-ar fi fost indicat să aflu), s-a închis în baie, cu tot cu haine. Bineînțeles că a lăsat ușa crăpată: vedeam doar ce mi se arăta, prea puțin ca să mă simt flatat, suficient cât să mă intereseze. Tocurile înalte ale cizmelor din piele întoarsă (botul ascuțit, feminin, după care mă omoram, mi-era interzis). Partea de jos a fustei în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a dovedit a fi un prezervativ), revista „Neckermann“, o păpușă cu gene lungi, curbate, cutia goală de „Chicklets“, parizerul pané (roz, contorsionat, ascuns sub capacul tigăii), peria de pantofi (deasă și țepoasă ca mustața tatălui), niște elastice verzi și albastre, crăpate. M-aș fi deghizat în băiețel, aș fi intrat la apă și mi-aș fi topit volumul cerebral, m-aș fi lăsat ciumpăvit la frizerie și-aș fi îmbrăcat pantalonași de lână cu bretele verzi, doar ca să ajung acolo, în preajma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
apleacă peste tine și, împreună cu măsuța mică de la capul patului, te mușcă noaptea de picioare. Toate puteau fi rezolvate prin mijloacele științifice ale organizării imobiliare: geamurile se închideau, colțurile parchetului erau îndesate cu vată și bucăți de ziar, draperia trebuia crăpată, iar mobilierul îndepărtat din dormitor. Rămânea doar strictul necesar: ferestrele și dulapul de haine cu patru compartimente. Până și patul fusese demontat și înlocuit cu un cadru metalic și două saltele urcate pe-o somieră. Doar așa Maria se liniștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-o și și-a văzut liniștit de drum. S-a întors acasă cerșind pe drum, toată murdară și zdrențuită, cu pantofii scâlciați: mersese pe jos, dormise pe câmp și răcise foarte tare; picioarele îi erau numai răni, mâinile, umflate și crăpate. De fapt, nici înainte nu fusese frumoasă; doar ochii îi avea blânzi, buni, nevinovați. Era îngrozitor de tăcută. Odată, înainte de întâmplarea cu comis-voiajorul, pe când lucra ceva, a început brusc să cânte și mi-aduc aminte că toți s-au mirat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lor în ploaie, în ograda prefecturei, având comanda escadronului numai cancelaria în atenansele prefecturei, foastele bucătării deteriorate ale repauzatului Panait Docan. Grădinile de lux sunt dezgrădite, arborii stricați în cea mai mare parte, iar zidurile localurilor principale ale diferitelor cancelarii crăpate, acoperișurile găurite, putrezind de ploaie, mobilierul de cancelarie asemenea insuficient și d-abia întreținut; frumosul teren din mijlocul orașului, care este dat cu chirie fictivă, adecă mai mult degeaba, comunei de Bacău, pentru cazarma pompierilor, și pe care edificiul ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aici: lipsa de educație și privarea unor oameni de mijloacele minime necesare vieții: hrană, locuință, îmbrăcăminte și de practicarea unei activități utile (lipsă de ocupație). Josue de Castro observă că bolnavii examinați de el arătau foarte prost, iar buzele lor crăpate și ochii injectați, le dădeau o expresie de răutate. Este foarte posibil ca răutatea lor legendară să-și aibă rădăcina în forme specifice de foame, de care aceștia suferă de obicei. Este foarte posibil ca expresia plină de ură a
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
pe o retorică a hazardului, ca în această piesă de pe la sfârșitul anului 1916: „păsări copilărie pluguri repede / hanuri / lupta la piramide / 18 brumar / pisică pisică e salvată / plânge / valmy / virează virează roșu / plângi / în gaura trompeta lenți clopoței / plânge / mâinile crăpate ale arborilor / ordin / plânge / el / către alb către pasăre / plângem / voi plângeți / alunecă / tu porți țintuite pe cicatricele tale proverbe lunare...” (în traducerea Irinei Mavrodin). Supraviețuiesc abia câteva sintagme mai convențional articulate, în rest - abolirea sintaxei, a logicii, a punctuației
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
relațiile se răcesc, iar propriul nivel de stres crește. Simptome Printre ele se numără o senzație de uscăciune și de arsură În gură, care persistă o săptămână sau mai mult, un miros neplăcut când respirăm În palmele făcute căuș, buzele crăpate, fisurile la colțurile gurii, ulcerații ale peretelui interior al cavității bucale, constipația și deteriorarea rapidă a dinților. Cauze Cel mai des citate sunt dinții cu aspect neîngrijit, gingiile umflate, limba Încărcată, gura fierbinte și uscată, alcoolul și tutunul. Inflamația gingiilor
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
E uimitoare activitatea ce domnește În această școală de când cu vestea că M. S. Regele va merge să o viziteze. Ziua cât e de mare nu e deajuns pentru a face reparațiile trebuincioase. Școala de arte are multe păcate: pereți crăpați, podele stricate și mucede, streșini rupte și crăpături la ferestre de bagi pumnul. Apoi ograda e plină de glod, așa Încât, primăvara era să se Înece un elev În noroi” . Nu toate inițiativele au primit soluții și nici toate clădirile finanțare
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
bucată de șină și o bucată de țeavă, atârnate cu un cablu de brațul sondei și ciocnindu- se la fiecare ridicare. Un lanț tras înainte și înapoi pe o roată dințată năclăită de păcură, fixată pe o grindă veche și crăpată. Un capăt de cișmea din care țâșnește spasmodic puțină apă, ca dintr- o arteră secționată pe cale de a se goli. O altă țeavă, încovoiată peste un butoi metalic, înzestrată cu un ciuf ca de orătanie alcătuit din fascicule de cablu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Însufleți lumea o probează una din creațiile Victoriei Lâsenco pe cînd era elevă clasa a X-a de la Liceul din Noua Suliță, Eu vin din neamul românilor, publicată În Septentrion literar: Eu vin de-acolo, de unde piatra a fost lovită, crăpată, ciuntită, dar a rezistat puhoaielor vremii... Eu vin de-acolo de unde focul a pîrjolit, culcînd stejarii, dar rădăcinile acestora au Înviat din nou. Eu vin din acel pămînt ce ascunde adînc sămînța vieții unui neam iubit de zei. Eu vin
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]