3,019 matches
-
Otelec (p), Gătaia - Colonie (p), Cornești (p). MIERCURI: Timișoara (străzile Ciobanului (p), Cosmonauților (p), Măslinului (p), Lisabona (p), Buftea nr. 1, Heine nr. 2, Brateș (p), Horia (p), Macilor (p), Cloșca (p), Bd. Dâmbovița (p), Transilvania (p), Paris (p), Piatra Craiului (p), Col. Enescu (p), Măceșilor (p), Bd. Republicii (p), „Kathrein”, „Lipoplast”, C. Șagului (p), „Textuor”, „Romkatel”, „Barum”, Casa Auto Timișoara, „Retim”), Banloc (p), Lugoj - Micro III (p); Buziaș (p), Sacoșu Mare (p), Cornești (p), Izvin (p), Jimbolia (p), Gelu (p
Agenda2006-03-06-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/284657_a_285986]
-
emiterii. Vali Corduneanu Inaugurare la Foeni l Casele reconstruite Prin campania inițiată de instituția administrației județene „Și casele pot fi adoptate”, în zonele sinistrate din județul Timiș au fost reconstruite 86 de case în localitățile Otelec, Ionel, Denta, Gătaia, Sculia, Crai Nou, Sângeorge, Mânăstire, Foeni, Cruceni și Rovinița Mare. Având în vedere că lucrările pentru casele „adoptate” de World Vision România au demarat mai târziu, realizarea lor a fost întârziată. În 25 ianuarie, în comuna Foeni, a avut loc inaugurarea oficială
Agenda2006-04-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284670_a_285999]
-
FĂRM“ (str. 1 Decembrie nr. 90, țel. 482 432); „ADONIA FĂRM“ ( C. Șagului nr. 3; țel. 240 394); „VLAD“ (Bd. 16 Decembrie 1989 nr. 53; țel. 492 650); „HELPNET“ (str. Gh. Lazăr nr. 30-32; țel. 400 234); „SENSIBLU“ (str. Piatră Craiului; țel. 241 648); „SENSIBLU“ (Piața Victoriei nr. 7; țel. 406153); „VLAD“ (str. Gh. Lazăr nr. 8; țel. 220 419); „VLAD“ (str. A. Pacha nr. 1; țel. 216 531) și „VLAVARMED“ (str. Brândușei nr. 13; țel. 425 380). Sâmbătă, 28 ianuarie
Agenda2006-04-06-util pentru dvs () [Corola-journal/Journalistic/284683_a_286012]
-
pe nedrept de cvasi-totalitatea mass-media), punând accentul, bineînțeles, pe prezent și viitor (mai mult decât promițător). ( I. B.) Muzică sacră În organizarea Operei Naționale Române din Timișoara, vineri, 20 ianuarie, de la ora 18, în Biserica Piaristă din Timișoara (str. Piatra Craiului nr. 1), va avea loc un concert de muzică sacră intitulat „Laudamus Dominum“, susținut de Orchestra Operei Naționale din Timișoara. Conducerea muzicală este asigurată de Mihaela Silvia Roșca, concertmaestru fiind Corina Murgu. În program figurează lucrări din creația compozitorilor J.S.
Agenda2006-03-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284654_a_285983]
-
FĂRM“ (str. 1 Decembrie nr. 90, țel. 482 432); „ADONIA FĂRM“ ( C. Șagului nr. 3; țel. 240 394); „VLAD“ (Bd. 16 Decembrie 1989 nr. 53; țel. 492 650); „HELPNET“ (str. Gh. Lazăr nr. 30-32; țel. 400 234); „SENSIBLU“ (str. Piatră Craiului; țel. 241 648); „SENSIBLU“ (Piața Victoriei nr. 7; țel. 406153); „VLAD“ (str. Gh. Lazăr nr. 8; țel. 220 419); „VLAD“ (str. A. Pacha nr. 1; țel. 216 531) și „VLAVARMED“ (str. Brândușei nr. 13; țel. 425 380). Sâmbătă, 4 februarie
Agenda2006-05-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284709_a_286038]
-
FĂRM“ (str. 1 Decembrie nr. 90, țel. 482 432); „ADONIA FĂRM“ ( C. Șagului nr. 3; țel. 240 394); „VLAD“ (Bd. 16 Decembrie 1989 nr. 53; țel. 492 650); „HELPNET“ (str. Gh. Lazăr nr. 30-32; țel. 400 234); „SENSIBLU“ (str. Piatră Craiului; țel. 241 648); „SENSIBLU“ (Piața Victoriei nr. 7; țel. 406153); „VLAD“ (str. Gh. Lazăr nr. 8; țel. 220 419); „VLAD“ (str. A. Pacha nr. 1; țel. 216 531) și „VLAVARMED“ (str. Brândușei nr. 13; țel. 425 380). Sâmbătă, 11 februarie
Agenda2006-06-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284736_a_286065]
-
piele, din colecția anului trecut - 49,50 lei, pantofi realizați integral din piele - 149,50 lei, cizme - 174,50-199,50 lei, poșete asortate la încălțăminte - 149 50 lei, centuri din velur - 39,50-49,50 lei. l Magazinul „Arta” (str. Piatra Craiului nr. 1) vinde: chitară clasică - 180-430 lei, chitară western - 280-480 lei, chitară electrică - 450 lei, vioară - 600 lei, nai - 120 lei, muzicuță - 18,50-65 lei, xilofon pentru copii - 35-46,50 lei, corzi pentru instrumente muzicale - 8-15 lei/set. ( M. D.
Agenda2006-07-06-comert-servicii () [Corola-journal/Journalistic/284739_a_286068]
-
curs de contractare lucrări pentru reabilitarea a încă 9,105 km, în valoare de 2. 413 mii lei, pe tronsoane de pe 19 străzi, între care: Pomiculturii, Constantin cel Mare, C.A. Rosetti, Tipografilor, Cetății, Mircea cel Bătrân, Dr. Paulescu - Piatra Craiului, Drăgășani etc. OCTAVIAN NICA
Agenda2006-24-06-general3 () [Corola-journal/Journalistic/285053_a_286382]
-
dă cu ghioaga în cap pentru că nu recunoști Unicitatea. Când, în urmă cu câțiva ani, am avut insolența să cobor de pe soclul ce părea inexpugnabil „cel mai mare roman românesc” - așa cum a fost declarat de mulți critici contemporani -, și anume, Craii de Curtea Veche, am devenit subiectul unor atacuri năucitoare. Firește că, îngroșându-mi vocea, plusasem eu însumi, etichetând cartea lui Mateiu Caragiale drept „cel mai prost roman românesc.” Acum, parțial înțelepțit, aș fi ceva mai generos: l-aș cataloga doar
Marele Roman Românesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2850_a_4175]
-
Aș fi vrut, în această lectură pasionantă, să găsesc ceva mai mult despre versantul descendent al vinului, așa cum se conturează în legătură cu Mateiu Caragiale, prezența și rolul lui în mediile intrate în disoluție ale sfârșitului de veac pe care le reflectă Craii de Curte Veche (veac care, cum știm, se întinde până la Primul Război Mondial). Mi-ar fi plăcut să văd, de pildă, în continuarea paginilor pătrunzătoare despre capodopera lui Mateiu Caragiale, analiza acelui roman ratat al lui Cezar Petrescu, La Paradis
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
prin câștig brusc, sau prin degrevarea de răspundere. Nu știm cu siguranță ce e. La urma urmei, ce-l dereglează pe călătorul care-l aruncă pe Bubico din tren? Plictiseala de a asculta o înșiruire de lămuriri stupide despre aventurile „craiului”? Se naște, oare, în acești slujbași de duzină, omul de altă stofă, care nu va mai suporta, cu ușurință, compania? Un strămoș involuntar al pretinșilor lui Mateiu? Poate. Când încearcă să se afilieze, alăturându-se unei perechi de amici, mușteriul
Ceva secret by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4269_a_5594]
-
Nicolae Manolescu Ne amintim că o anchetă de la sfârșitul anilor 1990 situa romanul Craii de Curtea- Veche al lui Mateiu I. Caragiale pe primul loc într-un top al romanului românesc din secolul XX. De curând, un subiect de la bac sau de la capacitate, nu mai știu, se referea la el. Cu peste opt decenii
Craii de Curtea-Veche, din nou la modă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4445_a_5770]
-
deși, cu siguranță, nici ele nu fac excepție. Pirgu și compania sunt o trupă de destrăbălați destul de asemănătoare cu bandele contemporane de adolescenți care se droghează și fac sex în grup. Diferența de vârstă e mare între unii și alții, Craii având în jur de 40-45 de ani, ceea ce ar putea denota că astăzi libertinajul începe binișor mai devreme, dacă n-ar exista minorele din casa Arnotenilor, împinse de propria mamă să se prostitueze. Diferența de stare socială ridică o problemă
Craii de Curtea-Veche, din nou la modă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4445_a_5770]
-
oameni cu dare de mână, din vechi familii boierești, iar adolescenții din vremea noastră n-au nici cea mai mică idee de ce înseamnă originea nobiliară. Destrăbălarea s-a democratizat și și-a pierdut caracterul privilegiat de clasă. Mai este ceva: Craii nu sunt niște inși asociali, din contra, comportamentul lor e reprezentativ pentru clasa din care provin, tinerii de azi care își iau libertăți asemănătoare fiind, ei, asociali sau chiar marginali. În fine, libertinajul din trecut era unul pur, dacă pot
Craii de Curtea-Veche, din nou la modă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4445_a_5770]
-
și oferind colegilor săi străini veniți în România cu pantahuza sau în anchetă o somptuoasă și sibarită vizită la castelul lui istoric din Ardeal”. Există o evoluție în toate. Ce răspuns mai bun să dau întrebării despre neașteptata actualitate a Crailor de Curtea-Veche decât acela că regăsim în romanul lui Mateiu I. Caragiale copilăria naivă a epocii noastre, cu farmecul acela de neșters al lucrurilor vechi, în care ne recunoaștem fără totuși să ne identificăm?
Craii de Curtea-Veche, din nou la modă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4445_a_5770]
-
XVIII-LEA Țara Moldovei s-a format ca o ,,marcă” de apărare, a regatului maghiar, împotriva năvălirilor tătare. În fruntea ei, ajutat de regele Ludovic I de Anjou(1342-1382), a ajuns Dragoș din Maramureșăcirca 1352-1353). Politica sa de supunere, față de craiul Ungariei, contravenea însă aspirațiilor locale de viață politică proprie. Bine informat asupra frământărilor din Moldova, voievodul maramureșan Bogdan, din Cuhnea, împreună cu credincioșii săi, trece peste Carpați și se alătură mișcării de aici îndreptate împotriva regatului maghiar. Devenind conducătorul forțelor locale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în 1989. Numărul cotidianelor a crescut. Au apărut noi publicații în limbile franceză, engleză, germană, rusă și spaniolă. A crescut simțitor presa locală, de la 53 publicații în 1985 la 157 în 1990. Din 1990, ziarul local “Zori noi” a devenit “Crai nou”, Poșta preluând ulterior difuzarea. Pentru întreaga activitate de difuzare a presei la 1 iulie 1991, a luat ființă Societatea Română de Difuzare a Presei și Tipăriturilor(RODIPET). În anii următori, organele poștale au contractat abonamente presă la publicațiile cuprinse
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
editat de RODIPET și în listele de publicații locale preluate în difuzare de către Direcțiile de Poștă sau de filialele RODIPET. Spre exemplu, DRP Iași a contractat direct cu editurile efectuarea de abonamente pe anul 1999, în județul Suceava, la publicațiile: “Crai nou”, “Monitorul de Suceava” și “AS(Actualitatea Suceveană). Din 1 august 1993, se puteau contracta abonamente la “Nord Pres”(Suceava), iar din 15 iulie 1998 la ASĂActivitatea Suceveană). De-a lungul timpului au fost contractate abonamente și la alte publicații
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu atât mai spectaculoase, cu cât sunt mai singulare și mai izolate. Ascensiunea, adesea dificilă, mărește atractivitatea zonelor respective, mai ales când există posibilitatea unei imagini panoramice asupra regiunilor înconjurătoare. Se detașează crestele ascuțite modelate de ghețarii din Munții Piatra Craiului, Făgăraș, Parâng, Retezat, Rodnei, precum și vârfurile izolate cu forme conice sau piramidale, precum Parângul Mare (2519 m), Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Peleaga (2509 m), Omu (2505 m), Pietrosul Rodnei (2301 m). Abrupturile montane sunt obiective turistice pitorești a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Pietrosul Rodnei (2301 m). Abrupturile montane sunt obiective turistice pitorești a căror măreție și grandoare sporește în funcție de gradul de înclinare și diferența de nivel între baza și fruntea versanților. Cele mai impunătoare sunt abrupturile din zona carstică (în Bucegi, Piatra Craiului, Hășmaș), dar și cele din cadrul munților cristalini, ce se detașează clar față de regiunile joase înconjurătoare, ca în Munții Făgăraș. O atracție deosebită o reprezintă văile intramontane, mai ales atunci când sunt înguste și prezintă cascade, chei, defileuri. Sunt foarte apreciate Cheile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
M-ții Banatului) Stalactite și stalagmite (Peștera Urșilor) Pietrele Doamnei (Masivul Rarău) Cheile Bicazului (Munții Hășmaș) (Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei) și peșteri precum Peștera Ialomiței și Peștera Bucșoiu, ultima fiind la cea mai mare altitudinea din Carpați. Munții Piatra Craiului se remarcă printr-o creastă îngustă și puternic fasonată periglaciar unde se pun în evidență versanți deosebit de abrupți, vârfuri piramidale și avene, în partea de nord, la care se adaugă Cheile și Peștera Dâmbovicioarei, în partea de sud. Munții Cândrel
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
se remarcă peșteri (Comarnic, Popovăț, Buhui), izbucuri (Bigăr, Caraș) și sectoare de chei (Nerei, Caraș, Miniș), precum și în Munții Almăjului, mai ales în sectorul Cazane, unde apar abrupturi importante, relief ruiniform și peșteri Suhardul Mic (Munții Hășmaș) Creasta Munților Piatra Craiului Fosile de urs (Peștera Urșilor) Ghețar (Peștera Scărișoara) Cheile Turzii (Munții Trascăului) (Ponicova). În Munții Apuseni apare carstul cel mai bine dezvoltat din țara noastră. Principalele unități montane cu relief carstic sunt: Munții Bihor unde se găsesc numeroase obiective turistice
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
peșteră. Elementele cele mai admirate de turiști sunt speleotemele (depuneri de calcit prin picurare) reprezentate prin stalactite, stalagmite și coloane, ca și suprafețele vălurite de pe pereți și tavane, rezultate prin scurgere, cunoscute sub numele de draperii și baldachine. Munții Pădurea Craiului găzduiesc Peștera Vântului (52 km, dispusă pe trei etaje), cea mai lungă peșteră din țara noastră, și Peștera Meziad una din cele mai exploatate din punct de vedere turistic; Munții Trascăului unde se remarcă Cheile Turzii și Peștera Huda lui
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
prezența unor plante rare: - plante relicte, de exemplu nufărul egiptean (Nimphea lothus termalis) întâlnit în Lacul Pețea (lângă Oradea); cetina cu negi (Cheile Bicazului); strugurii ursului (Munții Bihor); - plante endemice, de exemplu floarea de colț din masivele calcaroase ale Pietrei Craiului, Bucegi, Ceahlău, Retezat, Trascău; garofița Pietrei Craiului; tisa ș.a.; - specii mediteraneene adaptate surprinzător la condițiile topoclimatice din unele regiuni ale țării, de exemplu liliacul ardelenesc (Siringa josikea), întâlnit doar în nordul Munților Apuseni, sau castanul dulce, în Depresiunea Baia Mare; - speciile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
exemplu nufărul egiptean (Nimphea lothus termalis) întâlnit în Lacul Pețea (lângă Oradea); cetina cu negi (Cheile Bicazului); strugurii ursului (Munții Bihor); - plante endemice, de exemplu floarea de colț din masivele calcaroase ale Pietrei Craiului, Bucegi, Ceahlău, Retezat, Trascău; garofița Pietrei Craiului; tisa ș.a.; - specii mediteraneene adaptate surprinzător la condițiile topoclimatice din unele regiuni ale țării, de exemplu liliacul ardelenesc (Siringa josikea), întâlnit doar în nordul Munților Apuseni, sau castanul dulce, în Depresiunea Baia Mare; - speciile de arbori cu vârstă și dimensiuni impresionante
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]