1,170 matches
-
orașului a cărei sacristii a fost însemnată cu cruci de marmură sau de calcar, asemenea capitelurilor care mai au și inscripții cu caracter creștin; 5) descoperirea la Capidava (jud. Constanța) a unei cruci de bronz cu reprezentări sculpturale și epigrafice creștine; 6) prezența la Dinogeția (Bisericuța, jud. Tulcea) a unei pietre gravate (gemă abraxea) cu conținut creștin; 7) descoperirea la Histria (jud. Constanța) a unui mic tezaur de obiecte de aur (cruciulițe, fibule din aur și din bronz purtând semnul crucii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la Capidava (jud. Constanța): bazilicile, cripta relicvelor, cruciulițe de plumb, cruciulițe de bronz simple sau duble (relicvate) întregi sau fragmentare, inscripții etc.; 6) la Dinogeția (Bisericuța, jud. Tulcea): bazilica, inscripții etc.; 7) la Halmyris (Dunavățul de Jos, jud. Tulcea): bazilici creștine, cripte, mormintele (poziția și orientarea defuncților), cruciulițe de aur, o anumită frecvență în redactarea crucii pe fibule ori fragmente de vase și multe alte diferite simboluri creștine; 8) la Histria (jud. Constanța) a unui mic tezaur de obiecte de aur
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
precum și a altor diferite simboluri creștine din secolele IV-VII; 9) la Ibida (Slava Rusă, jud. Tulcea): bazilica creștină, 4 capiteluri din marmură albă având ca decor crucea latină etc.; 10) la Niculițel (jud. Tulcea): bazilica creștină cu cripta martirică, inscripțiile creștine etc.; 11) la Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea): ruinele a două bazilici (una cimiterială), morminte și inscripții creștine, obiecte de inventar creștin (vase de sticlă, opaițe, ceramică); 12) la Salsovia (Nufărul, jud. Tulcea): o bazilică și inscripții creștine și un capitel
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
capitelurile din marmură cu semnul crucii (Ibida, Salsovia) și stelele funerare (Callatis, Tomis, Ulmetum) etc. Înlocuirea vechii religii cu creștinismul, în secolele IV-VI, pentru zona Sciției Minor este descrisă de schimbarea fundamentală pe plan spiritual, deductibilă din mărturiile arheologice creștine sus-amintite. Trecerea progresivă a populației locale de la credințele anterioare păgâne la noua religie creștină s-a făcut cu anumite compromisuri în trăirea spiritualității (cultul păgân al eroilor, vezi cavalerul trac), ori în manifestarea speranțelor din inscripția latină din Tomis (Câmpiile
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
care primește în liturghie iubirea Domnului, ar trebui să simtă obligația de a împărtăși și altora experiența apropierii lui Dumnezeu de oameni. «Fără Cina Domnului nu putem trăi» În anul 303, împăratul roman Dioclețian ordonă distrugerea tuturor lăcașurilor de cult creștine și interzicerea reuniunilor de rugăciune. Printre teritoriile în care acest edict statal a fost aplicat cu o deosebită duritate a fost Africa de Nord, unde încă de pe atunci existau comunități creștine înfloritoare. În ziua de 12 februarie a anului 304, 49 de
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
anul 303, împăratul roman Dioclețian ordonă distrugerea tuturor lăcașurilor de cult creștine și interzicerea reuniunilor de rugăciune. Printre teritoriile în care acest edict statal a fost aplicat cu o deosebită duritate a fost Africa de Nord, unde încă de pe atunci existau comunități creștine înfloritoare. În ziua de 12 februarie a anului 304, 49 de creștini dintre care 31 bărbați și 18 femei au fost duși în tribunale, împreună cu prezbiterul lor. Au fost arestați la Abitina, o mică localitate de lângă capitală, în timp ce celebrau liturghia
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
mi se Întîmpla mie, dar alesese să nu vorbească spre a evita problemele. O Întreagă parte a vieții mele alimenta ceea ce numea el Într-o carte „surda lui anxietate“. La rîndul meu, turbam să-i văd inteligența aservită unei morale creștine care Îi diminua cele mai bune articole. În critica pe care o adusese unui roman În care o tînără femeie se căsătorește cu un bărbat, deși este Îndrăgostită de un altul, se crezuse obligat să scrie: “Cartea e alcătuită pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
era dragă, la urma urmelor, nici Emma nu era fată rea, avea o inimă atât de mare, dacă o lua de nevastă și-i mai grijea și copiii ea putea să-și țină pensia și să trăiască iar ca o creștină ce era și nu ca o țigancă. Simți că trebuia să-și valorizeze fata. Căci Emma nu se valorizează deloc. — Și Emma e educatoare, cred că v-o fi spus, cu diplomă de liceu, nu așa, chiar dacă școala În ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Dar inima are atâtea conotații; e centrul emoțiilor omului - al vieții lui mai Înalte. În orice caz, Morris, un evreu german, fusese salvat de băiatul din Missouri. Și trebuia să mă abțin să‑i cer detalii despre inima aceea originar creștină, cu energiile și ritmurile ei - cum se adaptase la nevoile și la particularitățile evreiești, la durerile și la ideile lui? Nu puteam discuta acest lucru nici cu Ravelstein, În stadiul de față. Nu se afla În condiția de a‑și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
animale. Boethius, vorbind de persoana umană, aplică definiția prin analogie cu cea divină. Astfel, potrivit definiției lui Boethius, nou-născutul este persoană chiar dacă nu este capabil să vorbească. I. Sanna confirmă faptul că originea concepției despre persoană la Boethius este tipic creștină și specific teologică: „Această origine a rămas intactă într-un mod de a filosofa care l-a avut ca punct direct de plecare pe Dumnezeu sau, indirect, pe om în raport cu Dumnezeu. Ea a contribuit la dezvoltarea acelor potențialități legate de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
suferințele noastre s-a împovărat. El a fost pedepsit pentru mântuirea noastră și prin rănile Lui, noi toți ne-am vindecat!... A fost omorât si a înviat! învierea este materializarea Spiritului lui Iisus. Miracolul învierii este evenimentul fundamental al doctrinei creștine menit să arate nemurirea spiritului. - Cum... cum se poate asta?! murmură Iorgu. ”- Nu cerceta aceste Taine... i-a șoptit gândul. Crede și nu cerceta... Ce sens ar avea explicațiile?... Nu teoriile și explicațiile sunt importante, ci faptul în sine este
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
pe spate, cu brațele pe lângă corp ori pe piept. Cu excepția M4, care conținea câțiva butoni din bronz, provenind de la veșminte, restul erau lipsite de inventar. Puținele fragmente ceramice, din umplutura mormintelor, au datat necropola în secolele XI-XII. Unele aspecte, considerate creștine (orientarea, poziția scheletelor, lipsa inventarului din majoritatea mormintelor), indică înmormântarea unor autohtoni și nicidecum a unor nomazi (pecenegi), conform opiniei autorilor. Potrivit acestor date, există indicii că, treptat, de la o etapă la alta, comunitățile autohtone au avut în preajmă grupuri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
încă din cursul secolului al VIII-lea, de către populația veche românească. Păstrarea anumitor elemente de cult păgân în cadrul obiceiului de înmormântare dovedește că, în ciuda anumitor reguli, mai târziu obligatorii (secolele VIII-X), modul de înhumare și, mai ales, orientarea vest-est (considerată creștină) nu erau respectate întotdeauna, îndeosebi de rudele, încă necreștine, care îi îngropau. Dacă ritul folosit era același, în cazul ritualului funerar practicile utilizate erau diferite, chiar dacă există și elemente comune: Structura mormintelor: exceptând mormintele duble, de la Dumeștii Vechi și Bârlad-Dealul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care cuprindea idei Înălțătoare și releva semnificația creștină a jertfei deținuților anticomuniști, ale căror oseminte, risipite pe tot traiectul Canalului DunăreMarea Negră (În prima variantă) constituie, Împreună cu cele aflate În celelalte temnițe și lagăre de exterminare din țară, temelia României Creștine de mâine, când sperăm că va Înceta pentru totdeauna domnia lui Antihrist În spațiul mioritic. Dacă gălăgia nu a reușit să Întrerupă cuvântarea cea mai potrivită, În schimb, la consemnul senatorului, moderatorul Îi ceru domnului Bucescu să-și scurteze discursul
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
În sacoșa din rafie, a dascălului celui tânăr; vinul alb, din sticle, Îl turna Într-o căldare, iar pe cel colorat, În alta; ouăle Înroșite, cozonacii, păștile și alte alea, le arunca, vraiște, În coșurile din nuiele, ale celorlalte slugi, creștine, ale sale. Când, o căldare, ori coșurile, se umpleau, fluiera Îndată din degetele băgate În gura făcută ca o găurică rotundă de cișmea, și, alte ajutoare, porneau În fugă, spre deal, cu alte vase, goale. Iar ăi de coborau dealul
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
împreună, avem o misiune, probabil că a intuit care este intenția Autorului. Nu ne putem permite să pierdem timpul revendicând «roluri» și tradiții actualmente lipsite de sens. Putem folosi timpul mai cu folos: întrucât suntem depozitarii unei forme de viață creștine pe care nimeni nu a putut să o reducă la tăcere, însă care riscă să se automutileze și să se laicizeze, nu ne este îngăduit să fugim de responsabilitatea de a o schimba într-un instrument de lumină și de
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
suntem datori să trăim. Într-un cuvânt, pentru ca nenumăratele reguli ce trebuie respectate în viața monastică să poată fi în mod convenient înțelese, trebuie să avem în minte mereu adevăratul sens al monahismului». Viața consacrată, pentru a fi cu adevărat creștină, trebuie să fie o prelungire a întrupării Cuvântului, nu o spiritualizare în sensul de des-trupare sau de fugă de exigențele și strânsorile istoriei. Până nu demult - în unele locuri chiar și în zilele noastre - intrarea în viața consacrată însemna «părăsirea
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
treaba mai bine decât cu al tău", era un dicton general. Căsătorii de evreice cu români, îndeosebi cu ofițeri, fiindcă era la mijloc dota, se făceau destul de des. Nu însă și contrariul. Ca un ovrei să se căsătorească cu o creștină, asta părea un lucru curios, și ce este curios e și reprobat. Aurica începu să invite pe Weissmann, să se intereseze de familia lui, și într-o bună zi, sub un pretext oarecare, merse chiar acasă la el, unde stătu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
avut un sentiment mai persistent al morții și o experiență mai interioară a tragediei. Dar nordul (în speță Germania) n-a avut niciodată umilința, caritatea și pietatea reținută, intimă și discretă, care au definit în sud mișcarea cea mai autentic creștină, franciscanismul. Nemții nu s-au simțit prea bine în creștinism, deși ca profunzime religioasă sânt superiori latinilor (cu excepția spaniolilor). Germania nu și-a trăit misiunea universal. Dostoievski a numit-o națiune protestatară prin excelență. Evenimentele importante ale Germaniei sânt o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dezlănțuie o vibrație și un dinamism neobișnuite. Este o electrizare insuficient apreciată, aceea născută din contactul devenirii nereflectate a popoarelor europene în formație, triburi sălbatice având toate presimțirile de cultură, cu o spiritualitate atât de rafinată cum a fost cea creștină. În zorile fiecărui popor, momentul religios este de o fecunditate unică. Procesul prin care un neam se elaborează prin religie, în aurorele sale, este elementul care scuză păcatul reacționar ce definește cu timpul ființa religiei. Un popor care n-a
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să se reverse, nici să evadeze. Pentru a-și asigura continuitatea, partidul preponderent își recrutează cadrele și șefii dintr-un mediu închis care se reînnoiește prin cooptare, în partidele comuniste controlîndu-se originea de clasă a noilor recruți, iar în cele creștine cea religioasă. El nu lasă la-ndemîna oricui grija de a popula și de-a împrospăta incubatorul viitorilor oameni de stat, avînd privirea ațintită asupra carierei lor anterioare. Există un sistem de promovare în interiorul unui aparat ce-i propulsează spre putere
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu textualitatea Scripturii este scormonită de curiozitatea descentrată a interpretului, ci Autorul sempitern al revelației este convocat să dea un răspuns. Modelul unei asemenea întâlniri între vizibil și invizibil nu poate fi decât Euharistia, ea însăși perpetuată de tradiția Bisericii creștine ca sacrament al ultimei tăceri. „Cuvântul (Le Verbe) - spune J.-L. Marion - nu se rostește în nici o limbă, pentru că el depășește limbajul însuși, de vreme ce, Cuvânt în carne și oase, El se dăruiește într-un mod indisolubil ca locutor, semn și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
diferența culturală, ceea ce „pare să fie în mod special cazul lui Platon, în Sofistul”1. Chiar și atunci când țintesc dreptatea sau armonia, „virtuțile grecești” sunt modelate de mitul dominant al eroismului bazat pe etica sacrificiului, cărora li se propune - din partea creștină - ontologia păcii bazată pe etica iubirii. Dacă deconstrucția eticii lui Platon este relativ succintă, critica lui Aristotel cere mai mult spațiu. În pofida saltului major făcut în considerarea „diferenței” și a „particularității” - capitol la care Platon rămăsese restant -, etica Stagiritului e
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a răspuns: «— Acum eu sufăr ceea ce sufăr. Acolo, însă, un altul (Hristos) va fi în mine, Care va pătimi pentru mine, fiindcă și eu voi pătimi pentru El». Astfel, a născut o fetiță pe care a crescut-o o soră (creștină) ca pe o fiică a ei”<footnote Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XV, p. 125-126. footnote>. Putem conchide că aceia pe care tiranii i-au silit să trădeze credința creștină în public, s-au arătat învingători prin aceea
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
din care crima era exclusă. Noi știm astăzi că această invenție a culturii europene care a făcut din conceptul de om un operator universal a fost contrazisă sistematic de toate războaiele religioase ale lumii (și mai cu seamă de cele creștine ale Europei), de distrugerea civilizației incașe de către spanioli și portughezi, de comerțul cu sclavi în secolele 18 și 19, de comunism și nazism în secolul 20, de fundamentalismul islamic al zilelor noastre. Pe scurt, umanismul ca "religie" modernă și ca
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]