35,688 matches
-
de mare responsabilitate au produs dezastrul ! În plan local și în plan național. Nu lipsit de importanță e faptul că poporul român nu are, nici la această dată, o catedrală patriarhală națională. Construcție reprezentativă, așa cum o întâlnim la toate popoarele creștine. Multe construite cu sacrificii imense încă de acum o mie de ani. La români, slujbele sunt ținute, de decenii, într-o catedrală mitropolitană, cu o capacitate de cca 300 de locuri. Intenții au existat de-a lungul timpului, dar niciuna
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94027_a_95319]
-
politic impus de ocupația lui Stalin, cu acceptul marilor puteri aliate occidentale. Regimuri politice aflate în ireconciliabilă opoziție-cel comunist, anterior anului 1990 și cel - sau cele, de după - au avut aceiași pozitionare față de Corneliu Zelea Codreanu, liderul carismatic al extremei-drepte naționalist creștine din România și față de mareșalul Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 . Atât în primul caz, cât și în al doilea, interese de factură externă au dictat care sa fie atitudinea oficială a statului
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
să pătrundă rațiunile lucrurilor care vin de la Dumnezeu. Mă văd nevoită, pentru prima dată, să dau dreptate afirmațiilor senatorului Haralambie Vochițoiu. Nu știu în ce partid este înregimentat și ce politici practică, dar în mod sigur este iubitor al moralei creștine: „Asistam la atacuri fără precedent la adresa Bisericii Ortodoxe Române. Nu contează numele persoanelor și nici partidul sau alianța din care aceștia fac parte, pentru că, daca le pronunțăm numele, îi facem oameni. Iar ei nu sunt. Ei sunt doar Satana ajuns
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
nefericită ca și monorima strigătoare la cer după G. Corbu, tancul/ tancul. Nici în privința judecăților de valoare opinia mea nu coincide cu aceea a lui George Corbu. Acesta consideră că ne aflăm în fața "uneia dintre creațiile reprezentative ale marelui poet creștin". Eu cred că ne aflăm în fața unei creații ocazionale, iar marele poet este, în acest poem în care Crăciunul este sărbătorit prin ucidere, destul de departe de iertarea creștinească. George Corbu crede că "generalizez zorit" cînd scriu că "Destinul operei postume
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
e mizeria. Nici nu se poate închipui o temă mai actuală decît cea a marii mizerii post-comuniste. înainte însă de a vorbi despre literatura proprie, autoarea a făcut o introducere vorbind despre tradiționala detașare rusească de bunurile materiale și tradiția creștină a partajului la ruși, o Rusie pravoslavnică, evident opusă Occidentului. Din cîteva cuvinte, a reieșit, pe de o parte, un fel de dispreț și ură mocnită față de societatea de consum occidentală, iar pe de altă parte ideea grandomană că Rusia
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
lingvistic, constituie încă din primele pagini ale cărții o premisă accentuat polemică. La fel și supoziția că ea le-ar fi specifică "românilor" (de remarcat ostentativa opțiune pentru plural, generaizatoare), mai degrabă decât le e mioritismul, ospitalitatea, neagresiunea și toleranța creștină (cea din urmă, susținută seducător de N. Steinhardt, în surprinzătorul eseu Secretul "Scrisorii pierdute"). Săgețile polemice ale argumentației par a fi îndreptate înspre orice construct mitizant preexistent în legătură cu "românii", fie că e vorba, să spunem, despre noicianul "sentiment românesc al
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
sau în locuri legate de un anumit eveniment." Numai în dicționarul tezaur al limbii române mai afli alte accepțiuni ale termenului: "icoană formată din trei părți, dintre care cele laterale sunt prinse cu balamale de cea din mijloc"; "în religia creștină, unitate mistică a trei ipostaze divine: Dumnezeu-Tatăl, Dumnezeu-Fiul și Duhul Sfânt". în terminologia populară troițele se mai numesc "cruci și răscruci" (nordul Moldovei), "răstigniri" (Maramureș), "icoane" (Vâlcea), "rugi" (ținutul Pădurenilor), "lemne" (în documente vechi), "cruci" (Oltenia). Autorul a fost atras
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
artei țărănești, în care preia sugestii din sistematizarea propusă de R. Vulcănescu, autorul albumului pornește de la stâlpii și coloanele cerului, acestea asimilate drept troițe, cu formele lor (coloane trunchiforme, phallusoforme, discofore, antropomorfe stilizate, cruciforme), continuă cu monumente sacre de structură creștină (categorie în care distinge cruci de piatră arhaice/medievale, cu subdiviziunile lor - menhire creștinizate, cruci descendente ale coloanelor cerului de piatră, cruci arhaice de influență celtică, cruci medievale cu însemne magico-simbolice misterioase, cruci-monumente istorice, asimilate drept troițe, cruci sculptate/pictate
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
legende propriu-zise, ci și datine, credințe, colinde, cântece de stea, descântece, bocete, toate concurând la conturarea unui portret al Sfintei Fecioare, al născătoarei de Dumnezeu, al apărătoarei și salvatoarei oamenilor “din toate nevoile și necazurile”. Sunt texte străbătute de pietate creștină, de respect religios, expresii ale cultului Maicii Domnului. Legenda Căutarea Domnului nostru Iisus Hristos, care își are izvorul în Viețile sfinților și în Visul Maicii Domnului, ocupă cea mai amplă secțiune a cărții (p. 106-301) și este apreciată de Marian
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
numi filologică să urce trepte mai sus, să devină altceva, discurs purtător de duh al înțelepciunii și priceperii, din moment ce ea se apleacă asupra unui text ce vine înspre lumea aceasta dintr-o altă lume: „Obișnuiți de atîtea veacuri cu faptul creștin, noi socotim evangheliile, pe cea a lui Ioan în speță, ca fiind dintotdeauna așa cum le aveam acum, ca și cum ele ar fi coborît, gata făcute, din cer. Or, asemenea oricărei înaintări a lui Dumnezeu spre om, în om, cuvîntul lui și-
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13861_a_15186]
-
și în cel de-al șaselea capitol, pentru ca în capitolele cinci și șapte, intitulate Evanghelia islamică, respectiv Imaginea lui Iisus în Coran, să întâlnim un Iisus al cărui portret este foarte apropiat de cel cu care ne-a obișnuit Biblia creștină. The Islamic Jesus este, în cele din urmă, o carte pentru toți cei care sunt interesați de hristologie, în mod particular, și de religie comparată, în general, și în care autorul adună atât texte canonice, cât și apocrife, adăugând o
Pe urmele lui Mircea Eliade by Thomas Kendall () [Corola-journal/Imaginative/14176_a_15501]
-
Ion Buzași Mărturii despre Cardinalul Alexandru Todea Este a treia carte despre această mare personalitate a bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolice). Două au apărut în timpul vieții: Silvestru Augustin Prunduș, Clemente Plăianu, Cardinalul Alexandru Todea, Editura Viața Creștină, Cluj-Napoca, 1992; Valentin Borda, Mircea Borda, Cardinalul Alexandru Todea, Casa de editură Petru Maior, Târgu-Mureș, 1999. Aceasta, semnată de Alexandru Petărlecean și Ion Moldovan, apare postum, la puțină vreme după trecerea Înaltului Ierarh la cele veșnice. Este o culegere de
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
paginile autobiografice ale celui de-al doilea Cardinal al Bisericii Greco-Catolice, scrise în închisoarea de la Gherla între anii 1947-1948 și intitulate ca într-o poveste bătrânească, Firul tors din caierul vieții. Ele au fost publicate mai întâi în revista "Cultura creștină", An V, nr. 3-4/2002. De data aceasta era mai bine să se publice numai pagini-le memorialistice, pentru că în felul acesta orice cititor ar fi avut revelația unui mic roman autobiografic, în genul scrierilor de acest fel ale lui
LECTURI LA ZI by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/14276_a_15601]
-
universitară, structurată multipolar, cu o multiplicitate a limbilor, încurajând mobilitatea profesorilor-cercetători și a studenților, căci mi-ar plăcea să văd renăscând azi, când barierele cad și sunt atât de lesnicioase mijloace de comunicare, acea peregrinatio academica pe care Evul Mediu creștin o practicase. Dar cu toate că știu că universitatea viitorului, o universitate să-i spunem a epocii Internetului în care am intrat deja va semăna prea puțin cu aceea de azi, totuși mi-ar părea bine ca acea universitate al cărei spațiu
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
teza și cartea lui Gabriel Mihăilescu pun în evidență - pe baza unei bibliografii foarte bogate și în general recente - rolul important pe care îl joacă în epoca respectivă alegoria în evoluția raportului dintre retorica și imaginar: sub presiunea literaturii morale creștine, care utilizează din ce in ce mai mult alegoria ca element explicativ prin transferul din domeniul lingvistic în cel real (istoric), literatura și arta baroca șunt cotropite de reprezentări alegorice care explică, "traduc" sensurile ascunse sub această mască, dînd frîu liber unor idei, convingeri
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
poetic propriu dă versului voiculescian o fizionomie în care recunoaștem cu emoție trăsăturile cele mai ascunse și totodată cele mai adânci ale sufletului strămoșesc. În el ni se descoperă cumințenia pământului și frumusețea pârguită la soarele de peste veac al credinței creștine, dar și vâltoarea și zbuciumul cumplit al marilor genii omenești. Nu e o poezie ușoară, nici lesne de prins în comoditatea formulelor convenționale. Nu e o poezie de petrecut timpul cu ea, de citit cu ochi leneși lunecând pe pagini
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
la Nae Ionescu. Lăsăm de o parte delicatețea preopinentului nostru când vorbește despre noi și descrie contextul din care ne-am "zgâriat" (bravo, domnule Platon!!) citatele - să recurgem la text. A scrie despre Nae Ionescu - de altfel, considerându-l "filosof creștin", cu o operă "qu'il dédaigne délivrer au public", dar despre care se zice că ar fi "très riche" (p. 179) - că exercita asupra celor tineri o influență "en quelque sorte magnétique" pe care "ar fi fals să o judecăm
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
Dragoș Bucurenci De ce ar trebui să mergi la Bucharest Pride, indiferent dacă îți plac bărbații sau femeile — Livia este una dintre prietenele mele cele mai bune, încă de pe vremea liceului, si este mamă finilor mei. Spre deosebire de mine, este creștină practicanta, asemenea soțului ei francez, doctor în antropologie religioasă și specialist în muzică bizantina, care, când vine în România, cântă uneori în corul de la Stavropoleos. Acum niște ani vorbeam cu Livia despre Gay Fest - văzuse cu o seară înainte la
Solidaritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82353_a_83678]
-
bizantina, care, când vine în România, cântă uneori în corul de la Stavropoleos. Acum niște ani vorbeam cu Livia despre Gay Fest - văzuse cu o seară înainte la televizor violențele comise de activiștii Noii Drepte împotriva participanților la marș în numele „valorilor creștine” - și n-o să uit niciodată comentariul ei, rostit cu năduf, dar mustind de bun-simț: „Săracii de ei, nu-și dau seama că, dacă Iisus ar fi venit pe lume în zilele noastre, ar fi fost în stradă, alături de oamenii din
Solidaritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82353_a_83678]
-
orientare sexuală diferită de a lor. Iau apărarea homosexualilor și lesbienelor cu orice ocazie. Totuși, festivalurile lor ar putea avea un aer ceva mai puțin exhibiționist. Pe de altă parte, referirea la Isus e irelevantă. E bună doar pentru fățarnicii creștini. Aici nu e vorba despre ficțiune biblică. E realitate. OK, sunt aproape ateu. Do you mind? totuși, lăudabil faptul că o creștină practicanta gândește astfel poate că oamenii nu își exprimă dezaprobarea asupra orientărilor, ci asupra promovării excesive a lor
Solidaritate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82353_a_83678]
-
observă că domnul Bucurenci a fost spălat la creier de propagandă “masoneriei”. Știți, acele grupări care sunt interesate în existența uneui populații cât mai pliabile și docile, ergo propagandă feministă, printre altele. Mai și face ghiveci cu idei de speță creștină, când e clar că creștinismul, daca nu e contra feminismului, măcar nu îl favorizează, ba chiar dimpotrivă. Dar ce pot spune, în generral oamenii se mint pe ei înșiși care să evite recunosterea propriei nimicnicii (vorbesc în general, nu de
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
am o mare admirație pentru textele sfinte, despre care cred că trebuie să facă parte din bagajul cultural al oricărui om educat. Chiar mă gândeam zilele astea că unul dintre punctele tari care au contribuit la răspândirea și persistentă religiei creștine a fost și este magnetismul cuvintelor evanghelice. Iisus Hristos nu a spus întotdeauna lucruri care nu mai fuseseră spuse până la El, dar felul în care le-a spus (și meșteșugul celor care le-au consemnat și le-au dat mai
Puterea cuvintelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82502_a_83827]
-
curată sufletul, nu matele, lucru care mi se pare, din nou, absolut respectabil în legătură cu această instituție a credinței. Pe de altă parte, eu nu reușesc să observ în timpul marilor posturi vreo îmbunătățire a climatului social, ceea ce, pentru un popor majoritar creștin, mi se pare puțin cam trist. Nu vreau să arunc cu piatră, dar tare m-aș bucura să-i văd pe cei cu frica lui Dumnezeu luând mai în serios cuvintele Sf. Ioan Gură de Aur: Postiți? Arătați-mi-o
Încă un cuvânt despre post by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82558_a_83883]
-
animale de laborator pentru banalele noastre pastile de sanatate? Îmi pare bine că ai timp să scrii mai des , acum când ai așa multă “treaba” cu dansul.Iti țin pumnii și de ce nu poate și câștigi. pe bune cât de creștină e partea asta cu masacrul mieilor?mi se pare de-a dreptul revoltător că singura grijă a oamenilor(din ultima săptămână)e că nu-și vor permite să pună pe masa tradiționalul miel,chiar nu pot să cred că sărbătoarea
Tăierea mieilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82632_a_83957]
-
care evreii erau robi în Egipt, înainte de a fi conduși de Moise înapoi în țara lor. Pribegia lor a durat 40 de ani. Nici eu nu mănânc miel de Paste și nu agreez ideea, însă asta e explicația acestei tradiții creștine a mielului pascal. Desigur, Hristos e Mielul lui Dumnezeu, care se oferă ,simbolic, spre “tăiere”, pentru a anula păcatele omenirii. Sunt de acord cu dvs., toți cei ce comentează aici. Când vine Paștele , parcă înnebunesc când mă gândesc la tăierea
Tăierea mieilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82632_a_83957]