546 matches
-
de gheață se înălțau, compacte, pe actuala linie a Tropicelor și cînd pe întreaga întindere de 25.000 de mile a circumferinței acestui glob, nu se vedea nici o palmă de pămînt locuibil. Atunci, întreaga lume aparținea balenei; acest rege al creațiunii și-a lăsat dîrele de-a lungul actualelor lanțuri ale Anzilor și Himalaiei. Cine s-ar putea lăuda cu un arbore genealogic ca acela al leviatanului? Harponul lui Ahab făcea să curgă un sînge mai vechi decît cel al faraonilor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
junimism), pentru că Negruzzi nu înțelegea fatalitatea fenomenului pe care îl zugrăvea, pentru că nu avea încredere în efectele civilizației introduse pe pământul românesc - pentru că era junimist. Acest critic în toată puterea cuvântului, acest fenomenalist în privința limbii, care nu admite îndreptări ori creațiuni de cuvinte după voința conștientă a cărturarilor, își caracterizează singur pozițiunea sa în mijlocul diferitelor curente din vremea lui în Scrisoarea a XVIII-a: " Cînd neamurile barbare au inundat România ca un răpide șiroi, găsind pânza limbei urzită, luau suveica și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
literatura popularăî. Dar acest lucru nu s-a întîmplat și pricinile sunt multe: și faptul că cultura n-a străbătut, cum ar fi fost de dorit, la țară, și firea limbii românești, care, ca orice limbă romanică, este refractată la creațiuni de cuvinte voite - nu poate "da muguri" ca să întrebuințăm o expresie chiar a lui Eminescu. Germanii, rușii, ungurii au naționalizat mult limba științifică, noi n-o putem face. Oricum, dorința aceasta a lui Eminescu dă o notă caracteristică concepției lui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
el poate să aducă și primejdii mari. Numai acela care pricepe viața prezentă, numai acela care are destulă vigoare de a trăi viața prezentă, numai acela care are destulă energie vitală de a voi desfășurarea vie a vieții - "act de creațiune constantă, mișcare, dislocare și improvizație de fiecare clipă" -, numai acela care are destulă putere de inițiativă într-însul ca să nu se mulțumească a fi un simplu urmaș, ci și un creator, numai acela care imită pe strămoși creând mai departe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
etc. "Comediile" lui Caragiale, ca să vorbim deocamdată numai de ele, sunt atât de "muntenești", încît și actorii care au știut să le interpreteze mai bine au fost toți munteni, dacă nu mă înșel. În Iași chiar, acel care a făcut creațiuni de neuitat din Conu Leonida, din Trahanache a fost un muntean, neuitatul Arceleanu. Iar astăzi, dl Vernescu-Vîlcea ne înfățișează un admirabil Jupân Dumitrache. Și lucrul e firesc: un actor, când interpretează un tip, în realitate îl creează, și orice creațiune
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
creațiuni de neuitat din Conu Leonida, din Trahanache a fost un muntean, neuitatul Arceleanu. Iar astăzi, dl Vernescu-Vîlcea ne înfățișează un admirabil Jupân Dumitrache. Și lucrul e firesc: un actor, când interpretează un tip, în realitate îl creează, și orice creațiune presupune o îndelungată observație, o observație fără voie, de toate zilele, care permite actorului de a memora mii de atitudini, din care, ca și scriitorul, alege inconștient, sin-tetizînd în creațiunea sa observațiile lui nenumărate. Revenim. Așadar, Caragiale a criticat - a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
când interpretează un tip, în realitate îl creează, și orice creațiune presupune o îndelungată observație, o observație fără voie, de toate zilele, care permite actorului de a memora mii de atitudini, din care, ca și scriitorul, alege inconștient, sin-tetizînd în creațiunea sa observațiile lui nenumărate. Revenim. Așadar, Caragiale a criticat - a "combătut", am putea zice - liberalismul. Aceasta e semnificația socială și filozofică a "comediilor" sale. Vom vedea că opera sa de mai târziu, Momente etc., are o altă semnificație.) S-a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu se creadă că arată antipatia lui Caragiale pentru cîini: Bubico e copilașul unei mahalagioaice, și ceea ce-l agasează pe Caragiale e plăcerea mahalagioaicei, exprimată prin acele gingășii: "zăhărel", "lăptic"... * Dar în numele cui se ridică Caragiale împotriva acestei lumi noi, creațiune a liberalismului? În numele cărei concepții, cărui sentiment? Și, fiindcă e vorba de o anumită stare de lucruri, de o anumită clasă, în numele cărei stări de lucruri, a cărei clase se ridică Caragiale, când ia biciul să lovească noua stare? Știu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
activitatea legației engleze și a anexelor sale, legațiilor daneză și suedeză. - Idem societățile de ajutorare daneză și norvegiană. - Urmărește problema frontierei de Est sub raportul migrațiunilor clandestine și al agenturilor antisovietice. - De asemenea, problema organizațiilor clandestine paramilitare evreiești, ca fiind creațiuni diversioniste ale serviciului secret britanic. 4.Serviciul 3 - Urmărește activitatea legațiilor: franceză, italiană, elvețiană și a Benelux-ului. - Idem problema Francmasoneriei și - Problema radio emisiunilor clandestine. 5.Serviciul 4 - Verifică migrațiunile - Intrările și ieșirile legale din țară - Ține evidența plecaților clandestin
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fiind legate, de cele mai multe ori, de considerente extrateoretice. Daca regula juridică este, în mod evident, o creație umană conștientă, problema care rămâne a fi rezolvată și care constituie "problema eternă" a filosofiei dreptului este aceea dacă regula juridică reprezintă o creațiune liberă a voinței oamenilor sau dacă, dimpotrivă, ea se impune acestei voințe din exterior, prin acțiunea unor factori existenți anterior operei de legiferare. Această preocupare, esențială pentru orice sistem de gândire juridică, vizează chestiunea determinării izvoarelor și a fundamentului dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
-și vocabularul, omul poate vorbi cu oricine, indiferent de grad sau valoarea adversarului, folosindu-și propriile cuvinte adecvat limbii materne, de unde și comportamentul său în societate. În final, deducem că cititul este necesar acum, oricând și oriunde, deoarece încă de la Creațiune, omul a dorit să cunoască și să se cunoască cât mai mult. Prin lectură, omului i se pune la dispoziție acest beneficiu. Alin Popa BUCURIA DE A CITI Este o seară minunată. Urmăresc cu mare atenție o emisiune difuzată pe
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
pare, „trecerea” obstinată de liberali a momentului 1881 În contul „marilor izbânzi ale partidului lor”. Frapează Însă „strivirea” istoriografică a acelui moment, Într-un spațiu redacțional de doar „șase aliniate”, conținute de un capitol intitulat Consolidarea internă și opera de creațiune națională, al cărții Întâi, Lupta pentru independență, a volumului Întregitorii <ref id="11"> 11 Idem, Istoria Românilor, vol. X, Întregitorii, București, 1939, p. 230-232. </ref>, cea de-a doua purtând, se Înțelege, titlul de Lupta pentru unitatea națională. Acea „strivire
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
făcut făpturi vrednice de El, adică în stare să-L înțeleagă cum se cuvine”. (Origen, Despre principii, Cartea a IV-a, VIII, 4, în PSB, vol. 8, p. 307) „Deci nu trebuie să cugetăm că sunt mulți cârmuitorii și făcătorii creațiunii, ci, pentru a păstra dreapta credință strictă și adevărul, trebuie să credem că Făcătorul ei este Unul. Și semnul sigur că Făcătorul universului este Unul e că nu sunt multe lumi, ci una. Căci dacă erau mulți zei, trebuiau să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de mulți nu va pluti drept, dacă nu i-ar ține cârma un singur cârmaci 16. Și nici lira lovită de mulți n-ar scoate un sunet armonios, dacă artistul care o lovește n-ar fi unul. Deci una fiind creațiunea și una ordinea ei, Unu trebuie cugetat că este și Împăratul și Domnul creator al ei. De aceea și Creatorul a făcut întreaga lume ca una, ca nu cumva prin combinarea mai multora să fie socotiți mulți și creatorii, ci
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
umane - într-o profundă adâncime - pe categorii sociale, ați ajuns să extrageți filoanele de preț ale închegărilor disparate imemoriale petrecute pe pământul nostru. Cu disciplina Dvs. științifică, cu o mare doză de severitate în datele culese, cu puterea Dvs. de creațiune, ați izbutit să formați o școală a cunoașterii aspectelor, înrâuririlor și interdependențelor culturale și etnice, deschizând o eră nouă pentru viitorime. Așa precum Lavoisier descoperind un dinte a putut, bazându-se pe axioma corelației, să reconstituie un pleziozaurus sau un
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unui dezechilibru viitor, un buget de robie și înăuntru și în afară nu poate fi votat de noi. Așteptăm un buget potrivit cu structura, cu tradiția, cu configurația națională și socială a țării, buget național, de spornică promovare a capacității de creațiune a neamului. Pe acela îl vom vota. Ni-l va da alt guvern decât al dumneavoastră"496. În aceeași manieră era apreciat de georgiști și proiectul de buget pe anul 1937-1938, dezbătut în Camera Deputaților, în martie 1937. Deputatul georgist
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cititorilor cum ar fi trebuit și cum ar fi putut să fie un Algazy sau un Grummer "in abstracto", dacă dânșii nu ar fi fost creați de o întâmplare, o soartă care mai de loc nu ține seama dacă obiectele creațiunilor ei corespund, în forma și mișcarea lor, cu numele ce li s-a hărăzit" (Urmuz, Pagini bizare. Weird Pages, Editura Cartea Românească, 1985, p. 54). 17 I.L. Caragiale, Opere, I, Proză literară, ed. cit., p. 146. 18 Nicolae Balotă, op. cit
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
armăsari Înaripați, negreața norilor buclucași. Natura respira feciorelnic prin plămânii săi verzi și surâdea cu gingășie pentru primeneala primită de la zei. Temperatura a mai scăzut cu câteva grade, alungând arșița amiezii. Firea Întreagă părea răsărită atunci din sânul adânc al creațiunii, atât era de fragedă, atât era de virginală! Soarele, reapărut ca din senin, Însuflețea, cu lumina de aur idealizat a razelor sale, picăturile mari și grele de rouă curată, care atârnau pe vârful negru-verde al fiecărei frunze mici și ascuțite
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
M. Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, Artur Gorovei, Despre descântece, Elementul popular în literatura cultă și Legenda arborilor îmbrățișați, N. I. Apostolescu, Frunză verde, Th. D. Speranția, Frunză verde în poezia populară ș.a. Notabile sunt lucrările Verbul plastic în creațiunile poporane de B. Delavrancea, Despre muzica populară românească și culegerea ei de Tiberiu Brediceanu, Icoanele pe sticlă la românii din Ardeal de Ion Mușlea, Noima variantelor din poezia populară, Crăciunul și cei trei crai de la răsărit de J. Urban Jarník
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
dar artistul, personalitatea care a avut cea mai mare influență asupra destinelor Tinerimei, a fost A.S. Regală principesa Maria, patroana societăței, care nu s-a mulțumit să inspire cu ideologia simbolisto-bizantină, de care era impregnată și să creeze mediul propice creațiunilor de artă, dar a și contribuit personal cu studii coloristice și lucrări de artă aplicată, care au creat vremei un stil"496. Dintr-o altă perspectivă, L. Bachelin nu este nici primul, nici ultimul care sesizează exclusivismul inițial al membrilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dubiu că națiunile nu au făcut parte din creația divină, Stăniloae introduce concepția de creaționism germinativ. Să îl lăsăm pe Stăniloae însuși să dea glas acestei bizare acrobații argumentative prin care se străduie să dezvolte o teologie primordialistă a națiunii: "[...] creațiunea propriu zisă n-a constat într-o arătare a lumei în forma ei deplin desvoltată, cu toate speciile și varietățile lucrurilor din ea. Dumnezeu a creat numai semințele lucrurilor, dar în aceste semințe se cuprind potențial toate formele ulterioare ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]