13,465 matches
-
amatori de excese gastronomice și de voluptăți bahice. Această senzualitate lacomă a stomacului se învecinează cu toate celelalte; de aici pînă la povestirile licențioase zise „corozive”, unde lucrurilor li se spune pe nume, nu e decît un pas - pe care Creangă îl face cu delicii, la fel ca Rabelais, ca nuveliștii libertini ai Renașterii italiene sau ca anume romancieri francezi din „secolul luminilor”, încă mai slobozi la condei. Din seria de corozive, mult gustate la “Junimea”, n-au fost recuperate decît
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
care nu poate fi decît dracul însuși, fiindcă ascunde o “coadă” vînjoasă. Istorisirea curge pe muchie de cuțit, căci Caragiale are îndrăzneala de a relata actul în sine, drapîndu-l în stereotipiile basmelor cu prinți și prințese transformați prin vrajă. La Creangă, ca și la Caragiale, tehnica sugestiei prin ricoșeu - diferența de atitudine între înainte și după fapta erotică - constituie adevăratul miez al istoriei. Este curios să constatăm că un poem al lui Baudelaire, Metamorfozele vampirului, e construit pe aceeași schemă. Însă
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
Baudelaire, Metamorfozele vampirului, e construit pe aceeași schemă. Însă, acolo unde poetul francez își strigă ciuda și gustul pentru macabru, povestitorii români ne fac cu ochiul, cu veselie ludică și senină. Foarte probabil, cu prea știuta Punguță cu doi bani Creangă își exersa mîna pentru istoriile corozive voalate, oprindu-se totuși la jumătatea drumului, poate și fiindcă în 1876, cînd se publica povestea, abia intrase la „Junimea” și va fi voit să facă figură onorabilă - dacă nu cumva, mai degrabă, ascundea
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
facă figură onorabilă - dacă nu cumva, mai degrabă, ascundea cu șiretenie alcătuirea firelor, din bucuria de a juca o farsă. În toate variantele temei găsite pe alte meridiane, este vorba de o singură piatră prețioasă ori de un singur ban. Creangă e deci cel care pune în „punguță” două monede, ca atributele esențial masculine care sînt pereche și pe care cocoșul le simbolizează la superlativ. Morala fabulei este că virilitatea triumfătoare duce la cucerirea bogățiilor lumii. De va fi ajuns după
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
Morala fabulei este că virilitatea triumfătoare duce la cucerirea bogățiilor lumii. De va fi ajuns după moarte în raiul bunului Dumnezeu sau de va fi nimerit de cealaltă parte a gardului, la zaiafet cu seniorul Scaraoțchi, ca Ivan Turbincă, Moș Creangă cel răspopit trebuie să fi rîs cu lacrimi la gîndul de a fi lăsat moștenire culegerilor de lectură pentru copii istoria vigurosului galinaceu! Din același spirit burlesc vine și altă ingeniozitate a fostului diacon - de data asta inocentă. Oricît de
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
convenabilă, se numește Chirică, diminutiv de la prenumele Chiriac - derivat din grecescul Kir, Kirie, adică „domn”, „Dumnezeu”! Moș Nichifor, de altfel, poartă și el un nume care în greacă înseamnă ‘’Victoriosul”, ceea ce îl predestinează la performanță. Cum se vede, arta lui Creangă începe acolo unde cea a folclorului se oprește. Dacă a fost lungă vreme considerat un scriitor „popular”, eroarea de apreciere se datorează caracterului profund rural al operei sale. Este neîndoielnic că cititorul necultivat n-ar face nici o diferență între el
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
caracterului profund rural al operei sale. Este neîndoielnic că cititorul necultivat n-ar face nici o diferență între el și, să zicem, un Petre Dulfu - povestitor astăzi complet uitat -, și, poate, i l-ar prefera pe al doilea. Căci textul lui Creangă trebuie degustat domol și îndelung, cu papile exersate, ca vinul de mare clasă, care a condensat în aroma lui toate esențele pămîntului și ale soarelui. Tot astfel, el își trage forța din acest sol moldav vălurit, cu unghiurile rotunjite și
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
în aroma lui toate esențele pămîntului și ale soarelui. Tot astfel, el își trage forța din acest sol moldav vălurit, cu unghiurile rotunjite și umbrit de păduri, unde oamenii cultivă sonurile dulci, făcute din tăceri și ecouri. Cînd, în 1855, Creangă era la vîrsta plecării la școli, se încăpățîna să rămînă acasă, în satul părintesc. Cu un secol și jumătate mai înainte, cronicarul Ion Neculce, vel-logofăt, trebuind să se exileze în Rusia după lupta pierdută de la Stănilești, se tînguia de moarte
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
au încremenit pe vecie felul său de a percepe universul și de a se situa în el. Lumea rurală e străveche ca timpul, nemișcătoare. Cu vorbele lui Eminescu: „Ci noi locului ne țînem, Cum am fost, așa rămînem.” Literatura lui Creangă, ca și sculptura lui Brâncuși, înghite dintr-o săritură toată distanța care desparte cîmpia folclorului de cele mai înalte culmi ale artei culte, prin mijloace care țin de miracolul individului de geniu. Nici măcar nu putem îndrăzni să ne imaginăm cum
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
paradis pierdut, oriunde am fi și chiar fără a ne da seama... 1. Cf. J. Negruzzi, Amintiri din „Junimea”, București, Ed. Viața Românească, 1921, p. 212. 2. Apărut la Frankfurt-Berlin- București, în 1870-1879. 3. Cf. G. Călinescu, Viața lui Ion Creangă, București, 1938, passim. 4. Creangă folosește pronunțarea dialectală pentru numele personajului folcloric, derivat din a păcăli. Păcală are rude spirituale mai peste tot: în lumea germano-flamandă Till Eulenspiegel, în cea islamică Nastratin Hogea, la unguri Ludas Màthyi, în Franța Le
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
și chiar fără a ne da seama... 1. Cf. J. Negruzzi, Amintiri din „Junimea”, București, Ed. Viața Românească, 1921, p. 212. 2. Apărut la Frankfurt-Berlin- București, în 1870-1879. 3. Cf. G. Călinescu, Viața lui Ion Creangă, București, 1938, passim. 4. Creangă folosește pronunțarea dialectală pentru numele personajului folcloric, derivat din a păcăli. Păcală are rude spirituale mai peste tot: în lumea germano-flamandă Till Eulenspiegel, în cea islamică Nastratin Hogea, la unguri Ludas Màthyi, în Franța Le Matois, etc. 5. T. Arghezi
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
4. 11, ora 20 (Sala Studio). Teatrul German de Stat: „Escurial“ de Michel de Ghelderode, 5. 11, ora 19. Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Lie“. Adaptarea și regia artistică: H. Ionescu, 2. 11, ora 11; „Dănilă Prepeleac“ de I. Creangă, 2. 11, ora 12; „Lie“, 4. 11, ora 10 și ora 11 (la Grădinița nr. 26) și 5. 11, ora 10 și ora 11 (la Grădinița nr. 27). Filarmonica „Banatul“: Concert de cameră - susținut de Taiwan String Quartet și pianistul
Agenda2003-44-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281655_a_282984]
-
12. 11, ora 19; „Bunbury sau Ce înseamnă să fii onest? “ de O. Wilde, 14. 11, ora 19 (premieră). Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „În derivă“ de A. Hiristea, 8. 11, ora 18; „Punguța cu doi bani“ de I. Creangă, 9. 11, ora 11; „Scufița Roșie“ după Frații Grimm, 9. 11, ora 12,30; „Lie“, 11. 11, ora 10; 13. 11, ora 11; „Războiul înghețatei de zmeură“, 14. 11, ora 10. ARAD Teatrul de Stat: „Blestemul muritorilor de foame“ de
Agenda2003-45-03-45-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281684_a_283013]
-
nr. 1; țel. 294537): 9-13. ELECTRICĂ - SDT Programul lucrărilor cu întreruperea consumatorilor din județul Timiș în perioada 22-26 martie LUNI: Timișoara (străzile Cărei, C. Aradului (p), Dobrogea nr. 2, 3, A. Imbroane nr. 23, Chevereșului, I.I. de la Brad (p), Horia, Creangă), Lugoj - Colonia I.T.L. (p), Bătești, Buziaș (p), Dudeștii Noi (p), Fermă 5 Hodoni, Sânandrei (p), Murani (p), Pustiniș (p), Cenad (p), Chereștur (p), Igriș (p), Gottlob (p), Breștea (p), Deta (p), Gătaia (p), Pădureni (p). MARȚI: Timișoara (străzile Orșova, C.
Agenda2004-12-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282218_a_283547]
-
G. Wells“: Marcel Luca. Ulterior, a mai publicat opt albume pe tematici diferite și a colaborat la toate revistele și almanahurile pentru copii editate în România. Cu „În lumea lui Harap Alb“, o adaptare în BD a basmului lui Ion Creangă, a obținut premiul I la Festivalul internațional de literatură SF și artă fantastică de la Stressa, Italia, în 1981. A fost anul în care nu mai puțin zece autori de proză SF din Timișoara, invitați în Italia, și-au depus cererile
Agenda2004-13-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282226_a_283555]
-
romane, cel mai cunoscut fiind probabil „Bel-Ami“. A fost un remarcabil stilist și în istoria literaturii universale este considerat unul dintre maeștrii nuvelei. Marți, 8 iulie Carte de căpătâi Acum 135 de ani a apărut, la Iași, manualul lui Ion Creangă „Metodă nouă de scriere și citire pentru anul clasei I-a primare“, conceput împreună cu C. Grigorescu, N. Climescu, V. Răceanu și A. Simionescu. A fost cel mai bun și mai răspândit abecedar timp de peste 20 de ani; în 1893, la
Agenda2003-27-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281202_a_282531]
-
Dor, Comănești (p), Epure (p), Piața Românilor (p), 3 August (p), Bd. L. Rebreanu nr. 2/2, Calea Torontalului (p), Bucovinei (p), Miresei (p), Facultatea de Agronomie - C. Aradului, Câmpina (p), Marginei (p)), Toager (p), Petroman (p), Lugoj - str. I. Creangă, Coștei (p), Begheiu Mic, Dumbrava, Berini (p), Carani (p), Becicherecu Mic (p), Jimbolia (parțial) - zona Futok, F.N.C. Jimbolia, Dudeștii Vechi (p), Cenad (p). JOI: Timișoara (Bd. Take Ionescu nr. 42, 44, 49, 51, 53, 61, străzile Odobești nr. 4, 6
Agenda2003-47-03-util () [Corola-journal/Journalistic/281755_a_283084]
-
p), Cenad (p). JOI: Timișoara (Bd. Take Ionescu nr. 42, 44, 49, 51, 53, 61, străzile Odobești nr. 4, 6, 9, 11, 13, Inului nr. 1, 3, Mureș nr. 5, Hărniciei nr. 1), Gherman (p), Petroman (p), Lugoj - str. I. Creangă, Coștei (p), Berini (p), Carani (p), Becicherecu Mic (p), Ionel, Cenad (p). VINERI: Timișoara (Complex „Doina“ (p) - Calea Șagului, Mureș nr. 2, G. Coșbuc nr. 5, Pavel Chinezu nr. 2, 3, 5, 6, 7, Oituz (p), Dr. Russel nr. 5
Agenda2003-47-03-util () [Corola-journal/Journalistic/281755_a_283084]
-
opt proiecte de hotărâre vizând aprobarea unor studii de fezabilitate pentru reabilitarea fântânilor ornamentale din Parcul Poporului și Parcul Sudului, respectiv extinderea unor rețele de apă sau canalizare în diferite zone ale municipiului (str. Weismüller, str. Veac Nou, str. Horia Creangă, str. Zorilor, str. Talăngii, str. Gospodarilor). Alte proiecte propuse de municipalitate se referă la acordarea unor premii pentru sportivi, indexarea taxei de concesionare a terenurilor din domeniul public și privat al Timișoarei, concesionarea și închirierea unui teren, modificarea contractului de
Agenda2003-48-03-gen3 () [Corola-journal/Journalistic/281768_a_283097]
-
un cec în valoare de 6 000 euro și cadouri pentru copii, în valoare de 6 326 euro. Donația a fost înmânată de către reprezentanții Grupului Advanced (AS) din Germania. Pentru îndepărtarea deșeurilor vegetale specifice perioadei în care ne aflăm (frunze, crengi), Primăria a organizat mai multe acțiuni de colectare a acestora. Domnul viceprimar Dorel Borza ne-a precizat că astfel s-a efectuat ultima etapă a curățeniei de toamnă și că în perioada în care s-a desfășurat (10-30 noiembrie) au
Agenda2003-49-03-admin () [Corola-journal/Journalistic/281785_a_283114]
-
făcător de teatru”, iar copiii au avut un adevărat susținător în persoana actorului care a știut să se ”apropie de lumea lor”. "A fost un făcător de teatru. S-a apropiat de lumea copiilor, a făcut teatrul copiilor (Teatrul Ion Creangă,n.r.). Era un om dăruit, era un om care iubea spectatorii, trebuie să ne plecăm in fața lui cu smerenie, cu respect", a declarat fostul președinte pentru România TV. Decesul actorului Ion Lucian, care ar fi împlinit luna aceasta 88
Ion Iliescu despre Ion Lucian: "A fost un făcător de teatru" () [Corola-journal/Journalistic/23197_a_24522]
-
o încăpere a clopotelor, o galerie superioară și terase, acest turn este unul dintre simbolurile Iașilor. În prezent, Turnul Goliei rămâne unul dintre locurile privilegiate de unde pelerinul poate contempla „orașul celor șapte coline”. La intrare este amenajat un mic muzeu Creangă, în memoria marelui prozator care a fost diacon al bisericii. A. M. G. Muntele Mic și Semenic, în așteptarea turiștilor l În aceste stațiuni s-au realizat investiții importante După ce v-am prezentat ofertele agențiilor de turism pentru stațiunile de schi
Agenda2004-50-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283164_a_284493]
-
prin observația pătrunzătoare pe care o formulează un spirit capabil, ca să zic așa, să admire cu precizie. În întregul ei, ediția îngrijită exemplar de Constantin Bostan este o revelație. Ea recuperează - precum recuperase, odinioară, G. T. Kirileanu manuscrisele lui Ion Creangă, editându-le și salvândule de la distrugere - o mărturie substanțială despre viața politică și culturală a României, dar și un cărturar care nu merita uitat. Și care se va salva, poate, în durata lungă a culturii, în primul rând prin această
G.T. Kirileanu par lui-même by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2831_a_4156]
-
demararea lucrărilor va avea loc după finalizarea procedurilor legale de licitație publică pentru proiectare și execuție. L. Scripcă Acțiune edilitară l Demontarea bannerelor ilegale După cum s-a anunțat, Primăria timișoreană a demarat o acțiune de demontare a bannerelor amplasate pe crengile copacilor. Ca urmare a unor accidente petrecute în timpul unor furtuni, municipalitatea a acționat pentru îndepărtarea respectivelor mijloace publicitare care contravin prevederilor legale. În primă instanță, Primăria a somat societățile comerciale care au ca obiect de activitate publicitatea să-și demonteze
Agenda2004-52-04-gereal4 () [Corola-journal/Journalistic/283204_a_284533]
-
CET Timișoara Sud, modernizarea punctului termic Freidorf, mansardarea unor blocuri de patru etaje pe Aleea Farului, extinderea rețelei de apă și/sau canalizare pe diferite artere (cum ar fi: str. Cercului, zona Bobâlna, str. Aprodul Movilă, Pius Brânzeu, str. Horia Creangă, str. Euripide, str. Călimănești - parțial, str. Mureș - Tosca). Mai multe proiecte de hotărări se referă la planuri urbanistice sau de detaliu pentru realizarea unor diverse obiective: pistă de jogging în Timișoara, zonă de producție în Calea Moșniței, extindere zonă rezidențială
Agenda2004-51-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/283177_a_284506]