1,224 matches
-
și adaptate la această realitate. Compartimentarea Întreprinderii În interior și În raport cu mediul său ambiant a dispărut. Din punct de vedere strategic, situația corespunde diferenței ce există Între spiritul de fortăreață și de Linie Maginot, pe de o parte, și manevra creatoare și inițiativă, pe de alta. A gândi sedentar Înseamnă să te cufunzi În imobilitate și să regresezi În raport cu nomazii, a căror mobilitate nu se reduce la apărarea unor poziții condamnate de mișcare, diversitate, concurențe și tot câmpul deschis de tehnologiile
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
acțiunea practică (operaționale sau practice)tc "Metode de ÎnvĂȚare prin acțiunea practică (operaționale sau practice)" A. Metodologia didactică Între două exigențe - virtuozitate și creativitatetc "A. Metodologia didactică Între două exigențe - virtuozitate și creativitate" A pregăti tineretul pentru o viață activă, creatoare, aceasta presupune ca viața școlară Însăși să fie activă, să manifeste o largă deschidere spre activitățile care atrag tineretul la creația valorilor materiale și spirituale, la diferitele forme de muncă productivă și participare personală la fenomenele și experiențele vieții socioculturale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
asigure, astfel, Încheierea unui ciclu complet al procesualității Învățării. El trebuie sărealizeze această unitate dialectică dintre teorie și practică, În ideea că Însușirea culturii, a științei nu reprezintă un scop În sine și pentru sine, ci pentru a servi activității creatoare, pentru a-și găsi Întruchiparea În acțiune, În comportamente practice. În fond, remarcă Henri Janne, de acum Înainte, va fi vorba „...mai puțin de a Învăța ca să știi, cât de a Învăța ca să acționezi” (Schwartz, 1976 p. 18). O cultură
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
-i de efortul căutării, al rătăcirii, al comiterii greșelii și de cel al descoperirii proprii, al inițiativei și invenției. Algoritmizarea ar risca să ducă, astfel, la o stereotipizare (standardizare) a schemelor internalizate. Dar nu este mai puțin adevărat că activitatea creatoare poate, totuși, să beneficieze de pe urma prezenței unor comportamente (momente) algoritmizate, În sensul că asemenea elemente automatizate („subrutine”) sunt de natură să favorizeze desfășurarea mai rapidă și cu economie de efort a respectivei activități, să lase timp gândirii să găsească mai
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
F.Osburn, cunoscut cercetător în domeniul creativității, arăta că "până nu demult se credea că o persoană este fie creatoare, fie neacreatoare și că, în această privință, nu este nimic de făcut. Dar acum, cercetarea științifică a stabilit că aptitudinile creatoare pot fi deliberat și măsurabil dezvoltate." Aceasta nu înseamnă negarea influențe lor ereditare, dar rolul lor este mai redus față de cum s-a crezut în trecut. Totodată, factorii ereditari nu mai sunt considerați ca nemodificabili și opuși factorilor de mediu
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
însușile estetice esențiale de cele neesentiale ale unor forme, obiecte, fenomene. M.Bejat arăta că "una din funcțiile psihice care joacă un rol hotărâtor în orice activitate creatoare este imaginația. Procesul creației nu poate fi conceput fără aportul imaginației". Imaginația creatoare presupune crearea noului, atât în raport cu experiența psihologică, personală, cât și în raport cu experiența socială. Rolul aptitudinilor speciale în activitatea creatoare Se susține de către toți cercetătorii că inteligența joacă un rol deosebit de important în activitatea creatoare. Intre inteligență și aptitudinile speciale există
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
materiale și spirituale. Blocajele sociale Se știe că prin concentrarea eforturilor sociale într-o singură direcție, prin schimbările sociale neproporționate, autoritarismul, intoleranța religioasă și de altă natură, dogmatismul de orice fel, au loc opriri ale creațiilor, un climat defavorabil declanșării creatoare libere și dezvoltării originale. Anomalia uzării forțelor umane, organice și psihice, produce blocaje, destramă personalitatea și scade valoarea creațiilor. Blocajele individuale Ele le reflectă pe cele sociale și sunt în mare măsură determinate de acestea. Există totuși importante blocaje produse
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de a fi original, inventiv, creator. Un învățător creativ oferă o atmosferă neautoritară, încurajează procesele gândirii creatoare ale elevilor săi. Educatorul de creativitate trebuie să acționeze în următoarele direcții principale: să introducă pe elevi în intimitatea proceselor gândirii și acțiunii creatoare, pentru a le dezvălui misterele acestui proces și a le întări convingerea că fiecare dispune de capacități creatoare într-un domeniu sau altul; să-i îndrume cu competență, tact și răbdare, pe drumul sinuos al cunoașterii, încurajăndu-i și ajutându-i
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
nu este o problemă simplă cum este privită de către unii dintre colegii noștri. Renovarea ei se impune ca o necesitate stringentă a reabilitării sensibilității artistice, a gândirii și inteligenței plastice a elevilor, a acestor premise fundamentale de dezvoltare a potentelor creatoare ale posibilului creator de artă de mâine. Trebuie, de asemeni asigurată o continuitate în activitatea artistico-plastică, ea începând cu perioada preșcolară și continuându-se pe o treaptă superioară în clasele primare, cu descoperirea limbajului de bază a copilului -culoareași continuând
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
a grupului de firmetc "II.1. Scurt istoric și prezentarea generală a grupului de firme" Firma Metabras SA a fost înregistrată la 2 noiembrie 1994 ca răspuns la provocările noului tip de economie care începea să se stabilizeze în România. Creatoarea firmei dorea să-și demonstreze că poate face „ceva”. Domeniul ales a fost comerțul cu produse siderurgice și materiale de construcție, acestea fiindu-i familiare prin prisma profesiei de constructor. Primele tranzacții au fost făcute în noiembrie 1994, iar prima
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
elementele de poziționare uzuale, dar are și câteva particularități interesante, între care o prezentare a staffului firmei. II.6. Managementul resurselor umanetc "II.6. Managementul resurselor umane" Succesul pe care l-a avut Metabras în ultimul deceniu este explicat de creatoarea firmei, Antonia Ceposu, ca fiind un rezultat al modului în care au fost utilizate resursele umane. De altfel, în numeroase declarații din presă, ea le consideră ca fiind resursele cele mai importante de care dispune. Până în acest moment, când numărul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
unor artefacte culturale, dar e observabil și la nivelul comportamentului oamenilor și al sistemului de valori asociat. Există în mod vizibil un angajament ferm, „de fier”, față de oameni și față de un stil de a face afaceri. Acesta este imprimat de creatoarea firmei, iar trăsătura „de fier” apare legată nu numai de produsele siderurgice, ci și de modul de lucru, care înseamnă o implicare totală văzută ca un angajament față de oameni. Acest angajament dă coerență sistemului de valori, dar este și un
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de artă, fie o inovație tehnică, un mecanism, un aparat, fie o nouă teoremă matematică ș.a. Rezultatul procesului creator se explică prin creativitatea unei persoane, printr-o capacitate complexă a omului, o structură caracteristică a psihicului ce face posibilă opera creatoare. În fine, creativitatea se mai apreciază, în mod obiectiv, prin produsul activității Ă mai mult sau mai puțin deosebit, nou, original. Această originalitate se manifestă în diferite grade de noutate. Un școlar care izbutește să soluționeze, prin propriul efort, o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pentru a realiza o invenție Ă ea trebuie demonstrată, se impune crearea unui model, verificări multiple. Pentru aceasta este nevoie să existe o motivație, o dorință, aspirația creatoare. De altfel, însăși apariția unei idei este în funcție de o anume atitudine inovatoare, creatoare, care duce la un mod aparte de a privi ambianța, fenomenele, aparatele, oamenii. Artistul e preocupat de valoarea estetică a unor peisaje, persoane, evenimente. Adevărații creatori devin animați de sentimente trainice, chiar de veritabile pasiuni care le domină preocupările, aspirațiile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În psihologia funcțională a personalității, eul se exprimă printr-un sistem de funcții reglatoare - de confirmare a realității, luare a deciziilor etc. - aflat în slujba integrării subsistemelor personalității. Pe de altă parte, îi permite individului să se exprime prin acțiuni creatoare capabile să provoace schimbări de mediu și să contribuie la actualizarea persoanei prin educație și exprimarea potențialului său (pp. 252-253). Când ne reîntoarcem la Darwin și reflectăm asupra observației lui MacKinnon (1963), nu putem decât să fim uimiți de felul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
limbă de lemn, cu enumerarea calităților sale: Era mândria Societății noastre. Indiferent că metafizica lui ne-a sedus sau nu, că l-am urmat sau nu În profunda cercetare căreia și-a dedicat Întreaga viață și În evoluția cu adevărat creatoare a gândirii sale, din ce În ce mai Îndrăzneață și mai liberă, am avut În el exemplul cel mai autentic al celor mai elevate virtuți intelectuale. Ne-am aștepta ca, după o asemenea introducere, complimentele respective să primească un Început de justificare și, de ce
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
să coboare și mai mult rangul criticii, Gilbert revine asupra teoriei criticii văzute ca artă: „Gilbert: Dar critica este ea Însăși o formă de artă. Și așa cum experiența artistică presupune existența facultății critice, tot astfel și critica este cu adevărat creatoare În sensul superior al cuvântului. De fapt, critica este În același timp creatoare și independentă.” Ideea de independență este aici determinantă, căci separă activitatea critică de literatură sau artă, eliberând-o de funcția secundară și devalorizantă În care este ea
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
respectivei conștiințe). Numai așa se explică de ce un criminal se poate simți jignit În forul său interior atunci când altcineva Îl lezează În ceea ce el numește „onoarea” sa. Μ Conștiința, care raportează totul la ideea de responsabilitate, individuală sau socială, este creatoare de luciditate. Aceste noi energii derivate din sentimentul responsabilității asumate sunt deosebite de cele ale afectivității bazale, care sunt Însetate de obținerea plăcerilor imediate, de moment. Energiile conștiinței sunt, de fapt, energii spiritualizate, care cuprind un paradox: impun, de obicei
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
vedere confirmat de dezvoltarea mai nouă a științelor cognitive, conform căruia procesele metaforice sunt esențiale și în știință, nu numai în literatură. Pornind de la ideile lui I.A. Richards (1936) și Max Black (1962), M. dezvoltă ideea de metaforă cognitivă (creatoare), în opoziție cu cea expresivă, nu lipsite de interes fiind posibilele analogii cu teoria metaforei la Lucian Blaga. Se demonstrează că metafora cognitivă este izomorfă cu modelul cognitiv și că în știință este tot mai importantă metafora care se constituie
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
Adrian Marino și Ion Negoițescu, Edgar Papu, Matei Călinescu, Nicolae Manolescu ș.a. Cartea deschide unul dintre fronturile paralele ale activității criticului M. - literatura română contemporană - și identifică un punct fix de interes al teoreticianului literar - modurile gândirii și ale rostirii creatoare, indiferent de ariile în care se exersează acestea. Autorul avansează propriul punct de vedere privind conceptul de generație literară, refuzând determinarea strict biografică în beneficiul unor opțiuni creatoare, supuse unor presiuni deterministe multiple. El crede că generația rămâne un instrument
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
Se observă însă foarte ușor că distincția între doric și ionic, care opunea pe exterior lui interior - din unghi naratologic - este de fapt traversată de o alta, căci serios și ironic nu mai trimit la instanța naratoare, ci la aceea creatoare, reflexivă și critică. În cel de-al treilea volum planul de referință al sensului se mută, abordând pe narator în beneficiul autorului. Nu fictivul romanului interesează pe critic, ci textul (fictiv). Textul ca produs al scrierii, textul care nu se
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
la „Zborlu a nostru”, „Deșteptarea”, „Frânza vlahă”, „Dimândarea”, reviste cultural-literare aromâne. În 1976 realizează cea mai cuprinzătoare antologie de poezie populară aromână, însoțind-o de o pertinentă prefață, în care subliniază unitatea indestructibilă a aromânilor cu dacoromânii. I. este o creatoare de reală înzestrare când compune în aromână. Versurile îi sunt înfiorate de nostalgii, regrete și doruri pentru graiul „de-acasă”, vorbit, cum spune poeta, de „părințâli” ei. Autoarea vibrează la cântecele aromânilor, la frumusețea rostirii lor, cu inflexiuni de cronică
IORGOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287606_a_288935]
-
București, 1981. Traduceri: Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei, Iași, 1999. Repere bibliografice: Adrian Anghelescu, „Geamul dinspre drum”, „Scânteia”, 1965, 6712; Toma Pavel, „Geamul dinspre drum”, LCF, 1965, 15; Nicolae Manolescu, Doi tineri debutanți, CNT, 1965, 18; Cornel Ungureanu, Căutări creatoare și inerție în epica scurtă, O, 1967, 4; Magdalena Popescu, „Singurătatea lucrurilor”, GL, 1968, 29; Alex. Ștefănescu, „Dincolo de aproape”, LCF, 1971, 24; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 131-135; Mircea Micu, Costică ot Snagov, LCF, 1993, 21
GEORGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287225_a_288554]
-
Mircean: Am o Întrebare. Ce diferență este Între alteritatea celuilalt și alteritățile mele succesive ca experiențe existențiale În fața unui text sau ca experiențe estetice? Horea Poenar: Memoria, memoria În care se află alteritățile mele. Aceasta ar fi la rândul ei creatoare de ficțiune. Propriile mele alterități din trecut devin false Într-o anumită măsură, dar nu atât de mult cum se Întâmplă cu identitatea celuilalt, pe care niciodată nu o percep vertical, În acea verticalitate estetică de care vorbește Merleau-Ponty. Ceea ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Mateescu, pref. edit., București, 1998. Repere bibliografice: Sânziana Pop, „Rochia cu anemone”, LCF, 1966, 25; Valeriu Cristea, „Rochia cu anemone”, GL, 1966, 25; Nicolae Manolescu, Constantin Mateescu, CNT, 1966, 25; Nicolae Crețu, Vitalitatea povestirii, IL, 1967, 4; Cornel Ungureanu, Căutări creatoare și inerție în epica scurtă, O, 1967, 4; Sânziana Pop, „Auroaica”, LCF, 1967, 28; Magdalena Popescu, „Zborul de probă” GL, 1968, 28; Mihai Ungheanu, „Zborul de probă”, LCF, 1968, 32; Mircea Iorgulescu, „Noaptea și ziua”, RL, 1970, 32; Nicolae Balotă
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]