55,062 matches
-
poveștile - care joacă cam opt personaje fiecare, complet diferite, pe parcursul montării. Îmbrăcați în mantii lungi, cu glugi generoase, cei șapte sînt protagoniștii călătoriilor prin diversitate, prin ceea ce ne aseamănă sau ne deosebește, prin aventură, pericol, versatilitate, onoare, minciună, iubire, înșelăciune, credință, păcat, dreptate, morală. Pentru mine a fost o reală bucurie reîntîlnirea cu acești actori, acum proaspeți, disponibili, dispuși să se descotorosească de praf, inerții, șabloane. Este adevărat că, poate, cîțiva stropi de patimă n-ar strica să mai fie presărați
Pelerinaj spre lumea poveștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12311_a_13636]
-
a conținutului și implicațiilor textului, ci a raportului cu textul. După ce "marginalizează" două dintre cele mai întâlnite critici care inculpă rescrierea postmodernă ca o utilizare imorală ("presupoziția originalității și autenticității textului literar" - percepută ca un simplu scrupul romantic și modern; "credințele noastre privind statutul deosebit al textului literar" - chestiunea, în perspectivă kantiană, a abordării textului ca mijloc în vederea obținerii unui alt text-scop), autoarea reabilitează conceptul rescrierii de verdictul lui G. Genette - "literatură de grad secund" - și-l plasează chiar în esența
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
oarbe în "lumea nouă" și de supunerea la poruncile celor de sus de a scrie "pentru popor". Anii de scris forțat si convențional mi-au anemiat sângele estetic și, ceea ce e mai grav, o făceam din convingere și de bună credință. Prin 1953-1954, am amuțit cu adevărat în poezie (nu și în muzică), după ani de "pierderi planificate"! Cuvintele s-au întors la mine în 1956, în satul 2 Mai. Cu uimirea regăsirii am scris atunci, la început, cum că anumiți
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
Istrati avea un trecut de simpatizant al mișcării socialiste și convingeri exprimate răspicat despre necesitatea transformării revoluționare a lumii apăsate de exploatarea burgheză. Nu era, însă, membru de partid, refuzase înregimentarea doctrinară, optând pentru o participare personală, întemeiată pe o "credință" proprie, personalizată, pasibilă de interogări și confruntări cu realitățile concrete, dar ancorată în idealismul ei generos: Istrati nu încetează să viseze la eliberarea deplină a omului muncitor și nedreptățit de societatea în care trăiește. Referindu-se la concepția istratiană, prietenul
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
v. Boris Suvarin, Panait Istrati și comunismul, în Panait Istrati - omul care nu aderă la nimic. Documente din Rusia sovietică, vol. I, Editura Istros, Brăila, 1996, p.3). Este, cum mărturisește el însuși de la începutul "spovedaniei", un "om de bună credință": "Am nenorocirea de-a fi acest bastard care unește conștiința omului de bună credință cu setea de dreptate a masei căreia îi aparțin și al cărei martiraj e foarte cunoscut. Din cauza asta mă cert cu toată lumea, dar mai ales cu
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
la nimic. Documente din Rusia sovietică, vol. I, Editura Istros, Brăila, 1996, p.3). Este, cum mărturisește el însuși de la începutul "spovedaniei", un "om de bună credință": "Am nenorocirea de-a fi acest bastard care unește conștiința omului de bună credință cu setea de dreptate a masei căreia îi aparțin și al cărei martiraj e foarte cunoscut. Din cauza asta mă cert cu toată lumea, dar mai ales cu speța umană care - conștient sau nu - înșeală pe toată lumea... zicându-și că este în
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
va întări punctul de vedere individualist, adeziunea la "viața nomadă, la acea viață în care societatea n-are nici o putere asupra individului" Tot acolo va scrie că "Revoluția unuia singur, prin refuzul aderării la orice ar fi, este de altfel credința (sa) dintotdeauna" și că nu a "vrut niciodată să (fie) membrul unui partid, al unei societăți sau 'organizații' profesionale"(Op. cit., pp. 144-145). Dintr-o asemenea perspectivă, el va privi lucrurile ca un fidel al cauzei celor oprimați, care nu încetează
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
politice și exercitarea forței de către puterea publică" (v. Op. cit., p. 253) sunt atât de frapante și scandalos-abuzive și mincinoase, încât nu mai pot primi decât o replică pe măsura celei date de Istrati. "Idealist" sau nu, orice om de bună credință ar fi trebuit să reacționeze în aceeași termeni - numai că, așa cum notează în câteva rânduri scriitorul - prea mulți dintre "scribii" invitați să zugrăvească o imagine cosmetizată a realităților și ideologiei sovietice s-au lăsat corupți și cântă în struna gazdelor
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
drepturile, inclusiv cel de a spera - iată cum ar trebui să arate un umanism care ar concilia rațiunea cu viața (dacă această conciliere este vreodată posibilă). Nimeni nu ar trebui să fie obligat nici să creadă, nici să nu creadă; credința care 'constrânge' nu este adevărata credință, ci tot o rațiune care se ignoră" (v. B. Fundoianu, Conștiința nefericită, Ed. Humanitas, București, 1993, p. 267, 277). Confruntarea sa cu acest eveniment va fi, ca atare, modelată deopotrivă de realitatea imediată, de
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
iată cum ar trebui să arate un umanism care ar concilia rațiunea cu viața (dacă această conciliere este vreodată posibilă). Nimeni nu ar trebui să fie obligat nici să creadă, nici să nu creadă; credința care 'constrânge' nu este adevărata credință, ci tot o rațiune care se ignoră" (v. B. Fundoianu, Conștiința nefericită, Ed. Humanitas, București, 1993, p. 267, 277). Confruntarea sa cu acest eveniment va fi, ca atare, modelată deopotrivă de realitatea imediată, de evidențele unei manipulări punctuale de către agenții
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
liber" și de conceperea reuniunii în cauză mai degrabă ca "meeting", la care un public în mare măsură neavizat e chemat să aplaude ori să dezaprobe un număr de discursuri înflăcărate, subordonate unor lozinci simplificatoare. Reacția la cuvântări de bună credință, dar cu accente critice la adresa ideologiei sovietice, interdicția de la cuvânt a lui André Breton, atitudinea cameleonic-oportunistă a unui Aragon, îl lămuresc repede în privința operațiilor de manipulare: sub pretextul combaterii fascismului, se ascundea de fapt intenția de a bloca orice dezbatere
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
mult cu inima, pentru că al inimii este timpul cald al trăirii noastre, al ascultării și al supunerii, și căruia îi imprimă echilibrul propriului ritm, ducerea și întoarcerea, plecarea și revenirea. Calea rotundă, milostivă și discretă a inimii este. Urmând cu credință faptelor noastre, memoria inimii păstorindu-le, ea nepierzând și nerătăcind nimic din ce i s-a dat să păstreze și să iubească... Citeam, și ca să se lipească de mine atâta belșug de cuvinte înțelepte, învățături, ceremonialuri și întâmplări pilduitoare, citate
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
a premiat, dacă dl Șiulea își mai amintește, volumul de debut Retori, simulacre, imposturi. Iar acum ni se înfățișază cu acest text lipsit de rigoare, împiedicat la tot pasul în contraziceri și pe alocuri, încă mai rău, lipsit de bună credință. Recurge, de pildă, la clișeul populist cu cheltuirea "banilor publici", când se știe prea bine, și oricând se poate proba, că U.S. nu din bani publici se susține ci din veniturile proprii. Sunt unele proiecte de amploare (d. ex. festivalul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
polemici aprinse. Interesul laic îl depăși pe cel religios. De la marea schismă din secolul patru al erei creștine, interpretarea sacrosantului nu a mai fost întrecută decât de disputele din zilele noastre, căpătând un accent mai mult stilistic, decât dogmatic, al credinței religioase. în alte părți ale lumi, mai puțin avansate tehnologic, în Asia, în Africa... credința în Transcendent rămâne intangibilă în fondul ei, fără atingeri laice. A aprinde lumânări numai se transformă cu vremea într-un ritual, într-o formalitate... După
Facerea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12403_a_13728]
-
al erei creștine, interpretarea sacrosantului nu a mai fost întrecută decât de disputele din zilele noastre, căpătând un accent mai mult stilistic, decât dogmatic, al credinței religioase. în alte părți ale lumi, mai puțin avansate tehnologic, în Asia, în Africa... credința în Transcendent rămâne intangibilă în fondul ei, fără atingeri laice. A aprinde lumânări numai se transformă cu vremea într-un ritual, într-o formalitate... După filmul pomenit, realist, sângeros, al răstignirii pe cruce a Mântuitorului, producând atâtea discuții, plus protestul
Facerea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12403_a_13728]
-
o copilărie, față de ultimile cuceriri ale științei, de explorare a cosmosului, dă dovadă el însuși de naivitate. Una mai mare fie chiar și decât a celui ce crede ad litteram narația supremă. Pentru că, fără această Epopee a neamului omenesc, fără credința în ea, nici o înlesnire a Cunoașterii ulterioare pe toate planurile nu ar fi avut loc. Și că geniul omenesc, punându-și întrebări sub cerul înstelat, a întocmit Scriptura, care, până la proba contrarie, - dacă are vreun sens, - este necesitatea umană absolută
Facerea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12403_a_13728]
-
din underground-ul "Circurilor foamei", vestind "focul și sabia" și conduși de... reîncarnarea lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Ștefanii vor, nici mai mult nici mai puțin, decât să cucerească Bucureștiul, să impună "un model moral, cu o puternică temelie de credință" și să restabilească ordinea voevodală în ideea "revigorării moralității românești". Între timp, intră pe fir SRI-ul cu un motan vorbitor, modificat genetic de contraspionajul uzbec, pe post de agent secret și lucrurile degenerează rapid într-un conflict stradal preapocaliptic
Mesinism New Age și terorism neoortodoxist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12395_a_13720]
-
imanentă lumii. Necesar este ceea ce nu poate fi altfel decât este, adică altfel decât așa cum s-a întâmplat. Trebuia să se întâmple astfel încât Iisus să fie crucificat și să se constituie în simbol pentru o nouă religie, religia crucii, noua credință. Cel puțin destinul dramatic a trei personaje implicate în sacrificarea lui Iisus l-a preocupat pe Giovanni Papini. Cartea lui, Martorii patimilor, tradusă la noi în 1941, prelucrează șapte legende evanghelice. Cea dintâi, dar nu singura reconstituită într-un discurs
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
îndure, cei mai mulți cedează ispitei cu gândul la câștig. Iuda a fost sedus de arginți, Pilat de menținerea puterii. Legenda acestui personaj biblic, Iuda, conține cheia mecanismului tainic al întemeierii unei religii, resortul ei uman. Ființa rațională are nevoie și de credință. Simbolul e creat și apărat de oameni spre a avea cui să ceară ajutor la vreme de primejdie. Necesitatea nu respinge pragmatismul. Propovăduitorul unei doctrine trebuie să dispară ca să se nască mitul și credința în el. Mai nou, mecanismul funcționează
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
Ființa rațională are nevoie și de credință. Simbolul e creat și apărat de oameni spre a avea cui să ceară ajutor la vreme de primejdie. Necesitatea nu respinge pragmatismul. Propovăduitorul unei doctrine trebuie să dispară ca să se nască mitul și credința în el. Mai nou, mecanismul funcționează și în politică. Dar asta e o altă problemă. Faptele și mecanismul psihologic al divinizării prin compasiune sunt dramatizate excepțional de Blaga în "Zamolxe" (mister păgân), fără să risipească aura de taină. Trimiterile la
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
la amănuntele constitutive ale mitului christic, bine prelucrate, sunt numeroase. Timpul evocat de Blaga era, de asemenea, un timp de fecunditate mistică, precreștină, al altei umanități. Și în piesa lui Blaga există un viclean (Magul) care contribuie inconștient la zămislirea credinței în zeul ucis chiar în efigie (statuie), ca să rămână ideea. Este și un altul, meșterul cioplitor al statuii și care înțelege necesitatea când arată să fi priceput, liniștitor, că "tot ce este trebuie să fie". în scenariul imaginat de Papini
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
Cum putem vorbi de dispariția unor mari obiective colective, odată cu dispariția marilor ideologii, cînd în România nimic nu pare a fi mai urgent decît proiectul construcției Catedralei Mîntuirii Neamului! Oare este literatura postmodenă română avangarda dezabuzării și a pierderii oricărei credințe (nu doar de natură religioasă) ce urmează să se instaleze? Iar consumismul de masă și hedonismul egoist, trăsături importante ale unei societăți postmoderne, sînt ele efectiv caracteristici definitorii ale săracei societăți românești de astăzi? Numai în România postmodernismul a ajuns
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
ea nu făcuse decît să spulbere "încrederea și sinceritatea trăirii religioase". Ne rețin acești termeni, "încredere" și "sinceritate", deoarece ele denotă că autorul nu se lăsa pradă unui ateism pripit, probînd ceea ce mai tîrziu a fost specificat drept o paradoxală "credință infidelă", altfel zis o credință ce mocnea sub asprul rechizitoriu adresat sistemului religios, aparatului eclesiastic, noianului de convenții adunate în contul lor. în speță, demonia mistică a lui Cioran denunța nu esența religiei, ci mai curînd insuficiențele religioase ale omului
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
spulbere "încrederea și sinceritatea trăirii religioase". Ne rețin acești termeni, "încredere" și "sinceritate", deoarece ele denotă că autorul nu se lăsa pradă unui ateism pripit, probînd ceea ce mai tîrziu a fost specificat drept o paradoxală "credință infidelă", altfel zis o credință ce mocnea sub asprul rechizitoriu adresat sistemului religios, aparatului eclesiastic, noianului de convenții adunate în contul lor. în speță, demonia mistică a lui Cioran denunța nu esența religiei, ci mai curînd insuficiențele religioase ale omului modern, derivate din slaba interiorizare
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
ea nu făcuse decît să spulbere "încrederea și sinceritatea trăirii religioase". Ne rețin acești termeni, "încredere" și "sinceritate", deoarece ele denotă că autorul nu se lăsa pradă unui ateism pripit, probînd ceea ce mai tîrziu a fost specificat drept o paradoxală "credință infidelă", altfel zis o credință ce mocnea sub asprul rechizitoriu adresat sistemului religios, aparatului eclesiastic, noianului de convenții adunate în contul lor. în speță, demonia mistică a lui Cioran denunța nu esența religiei, ci mai curînd insuficiențele religioase ale omului
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]