1,315 matches
-
seara, Îndepărtate ele suflete ucise, Lăcătuite sunt în albastre vise. Blestemate luptă să existe, Pășind spre orizonturi neștiute Și strigând la cer atât de triste, Ele două, priviri necunoscute. Citește mai mult Căzute parcă sunt în universPășind spre îndepărtate zăriși creionate într-un singur vers, Atingând enigmatice chemări.Le simt, le văd atât de paralele,Alergând prin labirint de stele,Oftând agale triste și orbite, Pierdute în timp și obosite.Precum topește focul ceara,Lăsată este pretutindeni seara,Îndepărtate ele suflete
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
pot afirma, cu tărie, că trebuie însușită și tratată ca atare... Am mers la această întâlnire neașteptată, îmboldit de dorința de a cunoaște această doamnă al cărei portret, creat din puținele mele amintiri și din datele culese de pe internet, îl creionez și vi-l prezint din respect și recunoștință pentru domnia sa. Mă simțeam, ca și acum, onorat și, în aceeași măsură, emoționat. În același timp, destul de important, eram îmboldit de curiozitatea de a vedea, atât cât se poate în acele împrejurări
RELUARE) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378984_a_380313]
-
dezvăluit un umorist de cea mai bună extracție evreo-română, adică având ochiul ager al lui Cilibi Moise și urechea fină a lui Caragiale.” Întrebările lui Răzvan Voncu au mereu un substrat istoric, poate chiar politic, o dorință evidentă de a creiona secolul, sistemul, în care a trăit Mosari la Bacău, având în vedere că este născut în timpul războiului, în anul în care “fascismul a ajuns la putere în Germania” , dar și mai târziu, despre activitatea sa culturală și administrativă printre edilii
G. MOSARI- PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR DE LIMBĂ ROMÂNĂ DIN ISRAEL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379116_a_380445]
-
vieții personale, am înțeles acum că exist și eu ca persoană...” Pe de altă parte, într-un alt plan de idei, așa cum am amintit mai sus, autoarea romanului aduce în atenția cititorului forța benefică a prieteniei. În acest sens a creionat prezența acelor personaje noi, intrate în atenția cititorului prin aceea că oferă sprijin real, dezinteresat, ori de câte ori este nevoie, precum Simona, Dorina și Ecaterina, în ceea ce o privește pe Emanuela, dar și profesorul dr. Vlad Lăcătușu în relația cu prof. dr.
AMINTIRI PARCĂ AIEVEA TRĂITE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381860_a_383189]
-
Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 1525 din 05 martie 2015. CELULARU-I PRETUTUNDENI Fie el tramvaiul plin, E de-acum meteahnă veche, Toți vorbesc când pleacă, vin ...Și se țin de o ureche! CARAGIALE-I ACTUAL Nenea Iancu-a creionat „Cetățeanul turmentat” Astăzi ne-ar fi dăruit „Cetățeanul uluit”! DUPĂ BAC Vă spun sincer, acum vreau Oricum, o profesie, Să iau bani... mai mult să stau... Și s-ajung la pensie. UNII POLITICIENI VERSAȚI ... Citește mai mult CELULARU-I PRETUTUNDENIFie
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
să stau... Și s-ajung la pensie. UNII POLITICIENI VERSAȚI ... Citește mai mult CELULARU-I PRETUTUNDENIFie el tramvaiul plin,E de-acum meteahnă veche,Toți vorbesc când pleacă, vin...Și se țin de o ureche!CARAGIALE-I ACTUALNenea Iancu-a creionat„Cetățeanul turmentat”Astăzi ne-ar fi dăruit„Cetățeanul uluit”! DUPĂ BACVĂ spun sincer, acum vreauOricum, o profesie,Să iau bani... mai mult să stau...Și s-ajung la pensie.UNII POLITICIENI VERSAȚI... XII. GABRIELA GENȚIANA GROZA - LUMINIȚA DIN FLOAREA OCHIULUI
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
și readunați în văzduh. Din când în când, fulgera sub forma unor iscuri strălucitoare cât o fracțiune de secundă, și apoi urma un tunet înfundat și spart, ori alungat ori constrâns , încât trăsnea pe unde apuca.”( Aria) Iată cum sunt creionate câteva dinre personajelele lui Simion Bogdănescu; “Ion Ciulei era un ciot de om. Adică nu era mai mare decăt Statu-Palmă-Barbă-Cot, cu tot cu pingelelele de la pantofi. Purta pe cap o pălărie vânătă, veche, pleoștită ca un ciuciulete, o cămașă în carouri, peste
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
b.!) are 128 de pagini și conține nouă povestiri: 1-Decorația; 2-Călăuza; 3-Moartea crâșmăriței; 4-Doi oameni răi; 5-Bețivul; 6-Unul la fel ca ceilalți; 7-Doamna Viorica; 8-Căruțașul; 9-Tudor. Jurnalistul harnic și scormonitor (“de Valea Jiului”), Nicolae Țic, a reușit, cu brio, să creioneze adevărate “fiziologii”[2] (cum numai pașoptiștii “zilelor de-aur a scripturelor române” au fost vrednici să izbândească!) - evitând maniheismul: o proză fără eroi autentici (excepție face Războinicul-Absolut-împotriva-Morții, Tudor, din povestirea omonimă, ultima din volum...: “Nimeni să nu întrebe dacă Tudor
ADEVĂRUL APARE GREU: „DOI OAMENI RĂI”, DE NICOLAE ŢIC de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380562_a_381891]
-
artiști ai timpului, în acest gen. A fost o muncă grea. Zile de-a rândul Victor Ion Popa a trebuit să stea la pândă în redacție ca să-i “prindă” pe cei peste 40 de oameni ale căror “capete” să le creioneze și apoi să le definitiveze. Iar Victor Ion Popa nefiind numai pictor, ci și om de teatru, a fost un chin - cum reiese , de altfel și din scrisoarea de care s-a pomenit - până a izbutit să-și ducă munca
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
am rămas icoana, de dor vindecătoare, Tu giuvaer în salba, ocean de elixir. Nu-mi sunt nicicând de-ajuns ninsorile de meri, Desi mi-ai fost izvor în răsărit de foc, Cheamă de pază îngeri, ne fie ei străjeri Și creionează vise cu aripi de noroc. Cu lacrimi de salcâm, pe trup, noapte de noapte, Să-mi scrii câte un vers prin care să-nfloresc, Iar umbrele de vânt alungă-le cu șoapte, Mă poartă-n răi pe umeri, de cer
PE UMERI DE CER de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379402_a_380731]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Modele > POMPILIA STOIAN. BRAȚELE DE ÎMBRĂȚIȘAT ALE PRIETENULUI DRAG Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului E așa frumos de creionat un portret afectiv al artistei Pompilia Stoian! Frumos, pe cât de frumos e să o și asculți! Ea-i bogatul spor sufletesc pe care nu-i nimeni să-l agonisească mai bine decât cine-o iubește! Cine se-ndeamnă să scrie
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
ceea ce el exprimă în operă. Actualitatea însă, uneori cercetată cu fervoare de către oamenii de presă, se dorește cu acribie a fi cunoscută. Din aceeași dorință vă rog să faceți o istorisire succintă a preocupărilor dumneavoastă prezente. E greu acum să creionez o schiță luminoasă a prezentului, așa cum aș dori. Ar fi foarte multe de spus. Faptul că am studiat la faculatea de Anglistică din București, că am avut ca profesori pe Leon Levițki, Andrei Bantaș, Miroiu, doamna Cartianu, doamna Zoe Dumitrescu-Bușulenga
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
am rămas icoană, de dor vindecătoare, Tu giuvaer în salbă, ocean de elixir. Nu-mi sunt nicicând de-ajuns ninsorile de meri, Deși mi-ai fost izvor în răsărit de foc, Cheamă de pază îngeri, ne fie ei străjeri Și creionează vise cu aripi de noroc. Cu lacrimi de salcâm, pe trup, noapte de noapte, Să-mi scrii câte un vers prin care să-nfloresc, ... Citește mai mult Adie în livadă parfum de primăvară,Flori albe de liliac vestesc nou început
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
ți-am rămas icoană, de dor vindecătoare,Tu giuvaer în salbă, ocean de elixir. Nu-mi sunt nicicând de-ajuns ninsorile de meri, Deși mi-ai fost izvor în răsărit de foc,Cheamă de pază îngeri, ne fie ei străjeriși creionează vise cu aripi de noroc. Cu lacrimi de salcâm, pe trup, noapte de noapte,Să-mi scrii câte un vers prin care să-nfloresc,... XXII. OGLINDA, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015. Auzind
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
surâs de îngeri vii, Iar vieții nu i-am dat secunde de răgaz, Am stiut conjuga doar verbul “a iubi”. Urzeam peste arderi castele din vers, Deschideam porți închise cu lacăt de ger, Pretutindeni zâmbeau prin hublou de-univers, Albatroși creionați cu penițe de cer. Făceam punți din eșarfe regești de cuvinte, Iubeam pentru doi, subjugat, în culori, Mi-era noaptea poem, săptămânile sfinte, Intețeam jar de gând pe cearșaf de splendori. Țâșneau sub veșminte fântâni de lumină, Stârneam lungi săruturi
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
surâs de îngeri vii,Iar vieții nu i-am dat secunde de răgaz,Am stiut conjuga doar verbul “a iubi”.Urzeam peste arderi castele din vers,Deschideam porți închise cu lacăt de ger,Pretutindeni zâmbeau prin hublou de-univers,Albatroși creionați cu penițe de cer.Făceam punți din eșarfe regești de cuvinte,Iubeam pentru doi, subjugat, în culori,Mi-era noaptea poem, săptămânile sfinte,Intețeam jar de gând pe cearșaf de splendori. Țâșneau sub veșminte fântâni de lumină,Stârneam lungi săruturi
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
suspin sau numai cu drag. Mi-ai sădit covor de iarba și jilț de margarete să înflorești, inverzești prin existența mea. Fără mine nici nu te-ai mai recunoaște în oglinda căutărilor. Așa iți cânți visele și-ți adapi sensibilitatea creionându-ți pașii după zâmbetul, lacrima sau zborul meu. Sunt povestea descoperirii tale alungând orice normal în care ai vrea să te mai amesteci. Și uite azi: iți trimit un trifoi pe norul ... Citește mai mult Când mi-i frigmă caut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
pe tata. Probabil el se lupta cu tăcerile sale dar și cu viața. Avea o pensie de 6oo lei și șapte guri de hrănit. Alteori își hrănea sufletul cu privirile noastre. Și era fericit. Ba din când în când își creiona un plan de lucru pentru primăvara pe care o aștepta ca pe Dumnezeu în zilele de duminica. Seară de seară se întorcea înspre oglinda ciobită de timp, dar în acea seară, obosit de parcă ar fi venit de departe, așezat pe
DE CE, TATĂ? de TEODOR DUME în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381179_a_382508]
-
Dr. Radu Mihai Crișan) Oricât de mult s-a scris și se va mai scrie despre Eminescu, nu s-a scris destul, căci nu s-a spus totul. Nu s-a spus esențialul. Cea mai mare parte a eminescologilor au creionat doar chipul geniului poeziei. Unii, căldicei, îl îndepărtează chiar de credința ortodoxă a neamului. Mitropolitul Corneanu îl readuce pe Poet în pridvorul teologiei spunând că: „În realitate, marele nostru poet a fost un creștin autentic, ceea ce rezultă din viața, ca
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
Dr. Radu Mihai Crișan) Oricât de mult s-a scris și se va mai scrie despre Eminescu, nu s-a scris destul, căci nu s-a spus totul. Nu s-a spus esențialul. Cea mai mare parte a eminescologilor au creionat doar chipul geniului poeziei. Unii, căldicei, îl îndepărtează chiar de credința ortodoxă a neamului.Mitropolitul Corneanu îl readuce pe Poet în pridvorul teologiei spunând că:„În realitate, marele nostru poet a fost un creștin autentic, ceea ce rezultă din viața, ca
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
Prin moartea bătrânului, moare o lume veche din care inginerul și-a cules învățămintele. Țăranii din romanul ,,Lumea are glas” sunt prezenți de la începutul romanului și până la sfârșit. Romanul poate fi citit și ca o poveste a țăranilor. Ei sunt creionați cu toate trăirile, dorințele și suferințele lor. Din discuțiile la ședințe și din comportamentul lor în serile de bal, țăranii lui Octavian Voicu sunt oameni buni de gură, rebeli și uneori brutali. Nu sunt cu mult diferiți de țăranii prezentați
O LUME UITATA-LUMEA ROMANULUI ,,LUMEA ARE GLAS A SCRIITORULUI OCTAVIAN VOICU de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381493_a_382822]
-
sare, cu miere în cuvinte descoperim rostul omului ce în aspirație află nemurirea care se poate realiza prin artă și știință, dar și în acțiunea permanent pusă în serviciul umanității. Cartea despre olteanul din Bălcești, devenit om al planetei, ne creionează o personalitate complexă care a modelat în tiparele unei sensibilități armonioase dar și îndrăznețe ideile sale. Acesta fiind un umanist profund de tip renascentist, precum Leonardo da Vinci, Erasmus din Rotterdam, Giovani Pico della Miradola, Olahus, Cantemir, Herman Julius Oberth
FLORENTIN SMARANDACHE SAU POLIVALENȚA UNUI SCRIITOR ȘI OM DE ȘTIINȚĂ, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380899_a_382228]
-
mâine și timpul iubirii nu vrea a apune! Izvorâm sub alintul zorilor în petale-de-drag ale mișcărilor și cântecul îmbrățișărilor. Spre zi în larg vâslim cu drag în portul serii, în nopți de foc sub înstelate-minunate-armonizate împliniri umanizate, sub flacăra iubirii creionate cu toata simplitatea în poemul de azi semnate. Referință Bibliografică: Oglinda / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1282, Anul IV, 05 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
OGLINDA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374429_a_375758]
-
nr. 1882 din 25 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Zeița Primăvară aduce mărțișoare Și țese veșminte cu iarbă și flori, Ne scrie pe cer poeme cu soare, Din pomii în floare cădea-vor ninsori. Pictează pământul în multe culori, Și creionează văzduhul cu păsări călătoare Ce par nerăbdătoare să coboare din nori, Spre a gusta dulceața petalelor de floare. Curcubeie de fluturi valsează în soare, Înmiresmate sunt grădinile divine, Din ramuri înverzite de sălcii curgătoare Picură-n șoaptă lacrimi cristaline. Simbolic
ÎMPRIMĂVĂRARE de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373348_a_374677]
-
credința..., vă dăruiți cu totul unui vis, unei idei și... cuvintele încep să curgă, concretizându-se în capitole ce sunt reunite apoi într-o carte pe care o dăruiți cititorilor. Dezgropați din uitare oameni care au făcut istoria locurilor, apoi creionați cu grijă și atenție portretele oamenilor care, prin tot ceea ce fac azi, vor fi considerați în viitor ca și înaintașii lor: făuritori ai istoriei locurilor... Așa cum spune în prefață doamna prof. Gheorghița Durlan: „... Marian Malciu, pentru a găsi sursa de
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373424_a_374753]