565 matches
-
drumul și din acela s-a făcut mai apoi soarele pe cer."111 Într-o altă legendă, soarele a fost creat ca făptură divină, de Fârtat: "După ce s-au culcat, Dumnezeu s-a apucat să facă soarele. A scaparat o dată cremenea în piatra cea scumpă, dar n-a putut face, a ieșit o sabie. A scaparat a doua oară și s-a făcut o grămăjoară, ca o jemnă mică, rotundă. Dumnezeu a suflat duh sfânt și s-a făcut soarele mare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
încă nu era. A mai făcut Dumnezeu o sesie: "Hai, Doamne, zice dracul, ș-om face să vadă oamenii și noaptea." "Haide, zice Dumnezeu. Mergi înapoi în pământ și-mi adă, de unde ai adus piatră de cea scumpă, adă-mi cremene și argint." (...) Dumnezeu a scaparat și-a făcut luna un om. Ș-a făcut drumușor de argint, pe amândouă părțile cu pomi, și i-a zis să se ducă. "Du-te, zice Dumnezeu, pe drumușorul ista până ce-i ajunge la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
te croyais à quatre heures, / à la minuit tu n`est pas! / si j`avais mon arbalète / je te jetterais à bas!"209 Potrivit unei legende românești, se spune că luna a fost făcută de Dumnezeu la propunerea diavolului, din cremenea și argintul aduse de acesta: "Dumnezeu a scaparat și-a făcut luna-un om, ca să vadă oamenii și noaptea, fiind ridicată la cer de 7 draci."210 În general, în credința arhaică a poporului român, luna găzduiește frații potrivnici: "În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în două și capu-i despică, Din creștet până în tufoasa chică. Parnavel cu sulița ascuțită Străpunsă pe Corbea în gemănare, Și de nu era punga încrețită, Îi pătrundea fierul până în spinare, Dar totuși răsturnîndu-l pe o dungă, Îi zdrobi toată cremenea în pungă. Mândrea pe Ciuntul de barbă trage, Năsturel pe Dondul flocăiește, Iar ca ș-un juncan Dragoșin rage Și cu dinții beliți clănțănește; Căci Sperlea îi sburasă nasu în două, Și mustețele cu buzele amândouă. Giolban încă dete să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
văduva săracă, cerșetor, orb, muncitor, salahor, clăcaș, osândit la ocnă, fără a fi însă comunist, cum pretindea Eliade, care îl poreclise Sarsailă. Boliac izbutește în evocarea feericului arhitectonic, dar și a grandiosului tehnic. Descrierea unei furtuni haotice pe munți de cremene e remarcabilă: Îmi place s-ascult vântul tunând din mal în mal, Îmi place să văz capra sărind din piatră-n piatră, Îmi place s-aprinz zeada pe o întinsă vatră Și cerbul pe-o sprinceană să-l văz fără
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
căruntă, Mai iuți decât săgeata, pe piatra de metal. S-ascult la păsări triste ce noaptea se deștept; S-ascult tempeste negre departe-ntărîtate, Și prăvălind copacii, torente-nfuriate, Și văile să urle de un potop ce-aștept. Și trăsnete în cremeni izbind neîncetat Să umple tot eterul de aburi de pucioasă, Să surpe în prăpăstii o stâncă scorburoasă, Să zbiere pe ea ursul de groază spăimântat. Poetul dezvăluie o artă decorativă de sursă hugoliană în tablouri amănunțite, sclipitor arheologice, vrednice de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Matei, București, 1977 (în colaborare cu Maria Vodă Căpușan); Roy Mac Gregor-Hastie, Poeme - Poems, ed. bilingvă, pref. trad., Cluj-Napoca, 1977 (în colaborare cu Mihail Bogdan). Repere bibliografice: Vasile Iluțiu, Prima despărțire, „Gazeta de la Turda pentru tineret”, 1942, 9-10; [Dan Petrașincu], „Cremene în apa vremii”, VAA, 1942, 420; Mihai Gafița, Despre poeziile lui Victor Felea, „Tânărul scriitor”, 1955, 12; Florian Potra, Poezia lirică - artă mobilizatoare, ST, 1955, 8; Nicolae Manolescu, „Voci puternice”, CNT, 1962, 47; Dimisianu, Schițe, 145-150; Baconsky, Marginalii, 97-113, 210-216
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
care l-a pierdut. În viziunea evanghelică a lui Ion Heliade Rădulescu, asta se traduce prin dorința de a Înfățișa „starea adamiană” a omului, corespunzătoare evului de aur, În contrast cu aceea pustie și chinuită a omului care trăiește În evul de cremene. Acestei viziuni, trase din Biblie și din marile poeme metafizice, Îi corespunde un mare proiect liric. Proiectul stă sub o dublă obsesie: aceea a golului și a ordinei care, prin opunere, angajează tema plenitudinii și tema informului. Spre deosebire de Hugo, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este așezat „sub tinda omnipotenței”, acolo unde se află tronul divinității. Dar acest spațiu-matrice este inaccesibil ca și spațiul adamian deschis În Imnul creațiunii: modele pierdute, teme, În poezie, de meditație tristă și de reverie euforică. În peisajul evului de cremene sînt, totuși, cîteva locuri care satisfac nesațiul lui Heliade și statornicește, pentru o clipă, nestatornicia, disponibilitatea lui. Am citat deja tabloul cîmpenesc din Zburătorul, cu acea senzație de vitalitate calmă, de liniște progresivă, de pace astrală ce coboară peste o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Heliade, la starea pe care am putut-o numi ascensională. Să rămînem, pentru moment, la Anatolida unde În armoniile cerești pătrund, cum s-a putut vedea, aromele pămîntului. Nararea păcatului biblic, alungarea din paradis și trecerea omului În evul de cremene capătă tot mai mult aspectul unui discurs ideologic și imoral. Fantezia aceea nebună pe care o pune Heliade În a glorifica ordinea adamiană dispare. Doar bocetul final al Evei lingă trupul inert al lui Abel atinge, În ciuda limbajului bizar ideologizant
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
potențial turistic care însă,până în prezent,nu a fost valorificat decât în mică măsură. Potențialul turistic natural Dunărea și Insula Mare a Brăilei, în ansamblul ei,reprezintă un potențial turistic de o certă valoare. În primul rând, arterele hidrografice principale - Cremenea, Măcin și Vâlciu - pot fi folosite pentru excursii cu vaporul. Atât zona de protecție dintre brațe, cât și digurile construite împotriva inundațiilor sunt, în cea mai mare parte, plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de sălcii
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
vaporul. Atât zona de protecție dintre brațe, cât și digurile construite împotriva inundațiilor sunt, în cea mai mare parte, plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de sălcii. La acestea se mai adaugă și ostroavele de pe brațul Cremenea cu un frumos peisaj natural - păduri de sălcii,canale, lacuri mici - care ar atrage mulți vizitatori. Aceste zone marginale, împreună cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite în scopuri turistice de agrement. De asemenea, zonele din jurul lacurilor Blasova și japșa
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
artiști, Într-o fierbere fertilă, adevărați agitatori ai străzii. Boemă nouă, În fond un pseudonim liric al U.T.M - iștilor, fără nuanțe esseniene. Răfuindu-se cu poeții decadenței burgheze, și poate și cu vechile sale tentații, Deșliu aprinde cu cremene „iasca” meșterilor cu «plaivazul» sau astupă «marea trăncăneală» și «vorbăria pudratăă prea Îmbuibată, măcar că-i goală». Concluzia e aceea a unui adolescent hotărâtă să isprăvească și, cu o scurtătură nervoasă, să meragă Înainte: «Nici - o scofală, ducă-se dracului». Mișcările
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
iun. 72. Geo Șerban. - Un debut curajos În literatura pentru copii: Nina Cassian: „Nică fără frică”. În: Flacăra nr. 28 (132), 15 iul. M. Vlad. - „Nică fără frică” de Nina Cassian. În: Viața românească, nr. 7, iul. 1950 Mioara St. Cremene. - „Nică fără frică” duce copiii Într-o lume nouă a basmului Însemnări pe marginea volumului Ninei Cassian. În: Contemporanul, nr. 193, 16 iun. 75. Horia Bratu. - Importanța valorificării moștenirii noastre literare. Ibidem, nr. 181, 24 mart. 76. Eugen Campus. - Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
el palancul, porunci marinarilor de pe vas să-l coboare în ambarcațiune. Peste cîteva clipe, stătea la pupa acesteia, iar oamenii din Manilla vîsleau din răsputeri. în zadar îl mai strigă căpitanul englez. Cu spatele la corabia străină și cu fața-i de cremene îndreptată spre propria-i corabie, Ahab rămase în picioare pînă ce ajunse la Pequod. Capitolul C CARAFA înainte de a pierde din vedere corabia engleză, e cazul să spunem că venea din Londra și că purta numele răposatului Samuel Enderby, un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Buzăului, și podul din beton de pe râul Buzău din localitatea Crasna și pe afluenți pe zonele influențate de lucrările propuse pe râul Buzău, zone de confluență cu râul Buzău cu afluenți (pârâul Boului, pârâul Bobocea, pârâul Sita, pârâul Ciumenic, pârâul Cremenea și pârâul Zăbrătău). Din punct de vedere administrativ lucrările sunt amplasate pe teritoriul comunei Sita Buzăului a orașului Întorsura Buzăului, județul Covasna. Indicatori tehnico-economici: Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) mii lei 102.897*) (în prețuri valabile la data de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238518_a_239847]
-
craniului; 40 de mărgele de mici dimensiuni din faianță egipteană de culoare turcoaz, descoperite în partea dreaptă a cutiei toracice; o oglindă discoidală cu marginea îngroșată și proeminență în partea centrală (găsită în zona brâului), având diametrul de 10 cm; cremene găsită alături de osul șoldului; un vas de ofrandă: cană modelată la roată (descoperită la talpa piciorului drept) având forma unui borcan cu buza evazată, gâtul larg, corpul ovoidal bombat, fundul plat ușor curbat în interior, toarta zoomorfă - reprezentând un mistreț
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
pentru care orientarea în mormânt este prezumtivă: se pare că scheletul a fost depus în covată pe spate întins cu capul spre N. În covată, alături de schelet, au mai fost descoperite obiecte de inventar funerar specifice sarmaților: o amuletă din cremene de culoare cenușie-închisă de formă neregulată, prevăzută cu un orificiu, având dimensiunile de 3,7 x 3,5 cm și grosimea în secțiune de 1-1,2 cm; 108 aplici din aur de formă circulară în plan și semisferică în profil
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
să reproducă tocmai acele dislocări și amputări sintactice, acele subite redistribuiri de valori gramaticale ale cuvintelor, prin care Arghezi forța limbajul să se împrospăteze, dar care, prin condeiul parodistului dobândesc efecte comice nebănuite: Ajuns acum la pragul tău, mă iată. Cremene dură, mă putui în pisc Să mă găsesc prin stânci și să mă isc Din pulbere, cu glezna-nsângerată.95 Pe de altă parte, Caragiale a devenit la rândul său pretext hipertextual, "model" și prilej de reciclare omagială prin paștișare
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
151. 90 UNELTE ȘI ARME Trăsăturile comune aborigenilor erau: viața nomadă, locuințe și unelte simple, Îmbrăcăminte redusă.. Nu cunoșteau olăritul, semănarea plantelor și domesticirea animalelor cu excepția câinelui dingo 198. Ca unelte foloseau toporul și cuțitul de piatră dură șlefuită (cuarțul, cremenea, dioritul, granitul, bazaltul), ce servea la doborârea, despicarea, desprinderea scoarței arborilor, prinderea animalelor ascunse În scorburi (oposum), scoaterea fagurilor de miere, despicarea animalelor ucise etc.; sule și ace pentru perforat, ascuțite și bine șlefuite, din os; linguri, răzuitoare din scoici
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
felul lor de trai nu-i așează totuși nicidecum la Începutul Începuturilor culturii 199. Ca arme utilizează sulița de lemn, măciuca și bumerangul, și un fel de scuturi de lemn. Cea mai răspândită armă este sulița, confecționată din lemn, piatră (cremene), os (dinte de rechin, oase de pește), lungimea variind de la o regiune la alta, de la un trib la altul, Între un metru și jumătate și trei metri. Se remarcă sulița de lemn cu vârf de piatră, sulița cu unul sau
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
așează călare pe ele mânându-le spre țărm unde sunt ucise. Vânătoarea de crocodili este periculoasă, se bazează pe mult curaj și Îndemnare În aruncarea suliței. HRANA ȘI ADĂPOSTURILE Aborigenii sunt foarte pricepuți În obținerea focului prin diverse procedee: lovirea cremenii cu o bucată de pirită, frecarea a două bucăți de lemn prin „pilire” (frecare) și prin „sfredelire”(răsucire). Uneori, pentru a mări frecarea, băștinașii toarnă În adâncitura scândurii puțin nisip. „Odată focul aprins, băștinașii caută să-l Întrețină cât mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ale munților, și ca niște imense puhoaie vijelioase, se rostogoleau prăpăstios la vale; vântul șuiera, gemea și urla În răstimpuri cu glas acum de frunze spulberate, acum de arbori zbuciumați, acum de munți cu furie zguduiți pe temeliile lor de cremene eternă... Sclipirile neîntrerupte și orbitoare de lumină frântă ale fulgerelor spintecau, laserele dumnezeirii supreme, pe linii fantastice și nemărginit de lungi, Întunecimile fioroase ale nopții Înalte... Și, Între cele patru hotare ale nesfârșitului, Întinderile oarbe tremurau cu răstimpuri scurte de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
totuși, «mâlul i se uscase pe sprâncene!» Toate acestea arată că nuvela suferă de serioase lipsuri, că publicarea ei pripită nu face cinste nici autorului, nici editurii”. ***** Al. OPREA 39: „Ultima creație a Mariei Rovan este volumul de nuvele Din cremene nouă. Autoarea își propune să zugrăvească eroismul de care dau dovadă femeile din diferite sectoare ale producției (...). Prima nuvelă a Mariei Rovan poartă numele Din cremene nouă. Acțiunea se petrece pe două planuri: pe de o parte într-un sat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
editurii”. ***** Al. OPREA 39: „Ultima creație a Mariei Rovan este volumul de nuvele Din cremene nouă. Autoarea își propune să zugrăvească eroismul de care dau dovadă femeile din diferite sectoare ale producției (...). Prima nuvelă a Mariei Rovan poartă numele Din cremene nouă. Acțiunea se petrece pe două planuri: pe de o parte într-un sat din Țara Moților în care, cu ajutorul muncitorilor din oraș, se aduce lumină electrică; și pe de altă parte, într-o fabrică de farfurii care se transformă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]