561 matches
-
stuf, pereții fiind lipiți cu lut. Printre locuitori erau oameni dibaci în modelarea oalelor de lut, pe care le înfrumusețau cu picturi de culoare cafenie și albă. Vasele aveau diferite forme și mărimi. Majoritatea celorlalte obiecte casnice erau făcute din cremene și oase de animale, dar localnicii cunoșteau și arama Satele au ars, în jurul caselor se găsesc diferite obiecte tipice pentru epoca neoliticului. Următorul sat s-a fondat târziu, după anul 1400 e n., când ființa deja statul românesc Țara Moldovei
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
acoperă evenimentele importante petrecute în capitala României, din cele mai vechi timpuri până în epoca contemporană. Rezultatele cercetărilor arheologice atestă că teritoriul pe care se află Bucureștiul a fost locuit neîntrerupt încă din epoca paleolitică (așchii tăioase din cremene, un „nucleu” de silex descoperite pe malul Lacului Fundeni, carierele de nisip din Pantelimon, dealurile de la Mihai-Vodă și Radu-Vodă ). Au fost scoase la iveală numeroase așezări neolitice; din perioada culturii "Dudești" s-au descoperit urme la Dudești, pe malul Lacului
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
sunt admiși într-o canitate mult mai mare de 240 mg/litru de apă, cu ajutorul piritei se produce denitrificarea apei. Numele piritei provine din limba greacă πυρ "pyr" = "foc", deoarece se poate folosi pentru aprinderea focului - cu ajutorul unui amnar (de cremene) se desprind așchii dintr-o bucată de pirită, care se aprind și ard: formula 1.
Pirită () [Corola-website/Science/304731_a_306060]
-
sate își construiau case spațioase, cu sau fără nivel, din lemn și lut amestecat cu pleavă și paie. Populația era antrenată în cultivarea pământului, creșterea vitelor, produceau unele de muncă, deși cunoșteau arama, totuși majoritatea uneltelor de muncă era din cremene. Așezările au fost mistuite de foc, rămânând urme de case, grămezi de lut, ar cu amprente de nuiele, vase de argilă și alte obiecte casnice. După cucerire Daciei de către Imperiul Roman în 106 e.n., aici s-a format un sat
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
torrentium). Bordura și împrejurimile munților au fost locuite din cele mai vechi timpuri. Dovezi materiale ale unei locuiri in perioada "paleolitică" s-au descoperit în peșteri ca Bordul Mare și Ciclovina Uscată-urme de vetre de foc, unelte de os și cremene, fragmente de schelete de Ursus spelaeus (Urs de peșteră), Equus caballuus (Cal), Canis lupus(Lup) care atestă așezări din comuna primitivă. Vestigii neolitice s-au descoperit în multe așezări de la poalele muntelui și în depresiuni( Turdaș, Tărtăria, Petrești). Elemente de
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
care pe timpuri a fost un cuib de lupi. În canionul Arionesti se întâlnesc o cascadă de 2 m, multe izvoare. În canionul Tatarauca se întâlnesc 2 varietăți de cascade și multe varietăți de praguri. Există stânci din calcar și cremene. "VĂGĂUNA LUPILOR" Este adâncă și greu accesibilă din cauza pantelor abrupte. A fost pe timpuri cuib de lupi. Deosebit de pitorești sunt esiturile calcarelor sarmațiene, care încadrează partea superioară a povârnișurilor între niște stânci de forme bizare. În zilele cu vânt stăncile
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
satul Cucueții Vechi au fost găsite 4 movile funerare, ceia ce denotă că aici au staționat cete de nomazi. Primul sat a apărut în anii 4000-3500 i Hr. Pe vatra satului au fost identificate fragmente de lut ars, obiecte din cremene, oase de animale, vase de culoare roșie pictate datînd din eneolitic. Un sat de agricultori a existat aici în perioada română care a fost incendiat în anul 376 de huni. În Cucueții Noi au fost găsite 6 movile funerare Primul
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
silex, cuarț , cuarțit și os din corn. Vechile sulițe au fost înlocuite cu arcul și săgeata treptat. Apar cete de vânători din 20-30 de persoane. Este atestată domesticirea animalelor. Primele așezări mezolitice atestate se găsesc la Erbiceni din Iași, Riciceni-Izvor, Cremenea din Covasna, Buesti-Dealul Taberei, Băneasa I și II, Bălăbănești Spinoasă din Iași, Mihail Kogălniceanu din Iași, Ghireni din Botoșani, Lapos din Buzău, Soroca din Moldova. În Mezolitic sunt prezente două culturi: tardenosiana și Schela Cladovei. Au fost descoperite complexe de
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
pentru a fi sacrificați la Tenochitlan în imensele piramide din centrul orașului, deoarece aztecii credeau că zeii cereau sânge uman pentru a le asigura fertilitatea. Prizonierii erau sacrificați cu forța de către preoți în cadrul unor ceremonii, folosind pumnale condecționate din calcedonie, cremene sau obsidian. La scurt timp după descoperirea continetelor americane de către navigatori, aventurierii spanioli-conchistadorii, au cucerit multe insule din Caraibe, au început explorarea Americii continentale fiindcă sperau să descopere comori. În 1519, 500 de soldați spanioli, conduși de Hernán Cortés, au
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
fier forjat și lemn și o terasă. În zona de luncă, la marginea cursurilor de apă, din Soroca a fost identificat limaxul "Deroceras agreste", o specie mezofilă. Cele mai vechi mărturii a existenței oamenilor pe aceste meleaguri, precum uneltele de cremene, datează din paleolitic (sec. XL-XII î.e.n.). În anii 5000-4000 î.e.n. au existat 2 așezări omenești, pe vetrele lor fiind identificate urme de locuințe, așchii și unelte de cremene, din oase de animale și oale din lut. Alte 4 sate au
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
mai vechi mărturii a existenței oamenilor pe aceste meleaguri, precum uneltele de cremene, datează din paleolitic (sec. XL-XII î.e.n.). În anii 5000-4000 î.e.n. au existat 2 așezări omenești, pe vetrele lor fiind identificate urme de locuințe, așchii și unelte de cremene, din oase de animale și oale din lut. Alte 4 sate au apărut aici în anii 3500-3000 î.e.n., pe vetrele cărora au fost descoperite urme de case arse, vase de argilă și alte obiecte casnice din eneolitic. De asemnea, au
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
taberele unor vânători de reni, aparținând culturii Bromme din Paleoliticul Târziu, au fost găsite la marginea gheții în ceea ce este acum provincia cea mai sudică a țării. Această perioadă a fost caracterizată de mici grupuri de vânători-culegători-pescari, care foloseau tehnologia cremenii. Agricultura și creșterea animalelor, alături de ceremonii funerare, topoare lucrate de cremene și ceramică decorată, au ajuns în de astăzi de pe Continent, aduse de cultura "Funnel-beaker" din cca. 4000 î.Hr. Treimea de sud a Suediei a fost inclusă în aria agrară
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
au fost găsite la marginea gheții în ceea ce este acum provincia cea mai sudică a țării. Această perioadă a fost caracterizată de mici grupuri de vânători-culegători-pescari, care foloseau tehnologia cremenii. Agricultura și creșterea animalelor, alături de ceremonii funerare, topoare lucrate de cremene și ceramică decorată, au ajuns în de astăzi de pe Continent, aduse de cultura "Funnel-beaker" din cca. 4000 î.Hr. Treimea de sud a Suediei a fost inclusă în aria agrară și de transhumanță a culturii nordice din Epoca Bronzului, mare parte
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
actual al orașului cele mai timpuri urme ale existenței umane datează din perioada mijlocie a paleoliticului (milineiile LXX-XL î.e.n.). În acea perioadă exista o așezare pe locul căreia au fost descoperite oase de animale, așchii și unelte de muncă din cremene. Pe moșia Unghenilor se află și 10 movile funerare, ce confirmă staționarea a unor popoare nomade. Numele inițial al localității a fost Unghiul. Astfel s-a numit localitatea între anii 1462-1587. Toponimicul respectiv își are originea în aspectul geografic al
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
astfel de obiecte, ce pot fi considerate ca posedând valențe artistice sunt descoperite în sudul Africii, zona Mediteranei, Europa centrală și de est (mai ales în zona Mării Adriatice), Siberia (lacul Baikal), India și Australia. Este vorba de piatră cioplită (cremene, obsidian), lemn sau scule din oase. Pentru a vopsi în roșu era utilizat oxid de fier, pentru negru - oxid de mangan, iar pentru ocru se folosea argilă. Alături de picturi rupestre, astfel de vestigii au fost descoperite în regiunea franco-cantabriană. Picturile
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
Călărași și Fetești. Acest braț are aproximativ 100 de km lungime. Este brațul principal care are aproximativ 70 de km.lungime și împreună cu brațul Vâlciu, mărginește lacuri și bălti, zona numită Insula Mică a Brăilei. Între brațul Macin și brațul Cremenea se află zona numită Baltă Brăilei. Este brațul care se formează în dreptul localității Silistra, având un debit de apă mai mare ca cel al brațului Borcea. Este brațul care se formează în dreptul localității Izvoarele, preluând un debit substanțial mai mare
Brațele Dunării () [Corola-website/Science/297465_a_298794]
-
de Dobrogea. Pe acest braț se află orașul Macin. Este unul dintre brațele de vest. Între brațul Vâlciu și brațul Macin se află Insula Mare a Brăilei, rezervație naturală. Acest braț are aproximativ 40 km lungime. Împreună cu brațele, Mănușoaia și Cremenea, mărginește la vest Insula Mică a Brăilei, în zona satului Gură Garlutei. Brațul are 10 km lungime. La vărsarea în Marea Neagră, Dunărea se împarte în trei brațe principale, formând astfel Delta Dunării. Prima bifurcație este în amonte de Tulcea, unde
Brațele Dunării () [Corola-website/Science/297465_a_298794]
-
stratul de calcar adâncă de 9 m, lungă de 18 m și înaltă de 4 m, situată la 62 m înălțime față de nivelul apei r. Racovăț. Sunt studiate 3 straturi de cultură care aparțin paleoliticului târziu și mezoliticului. Obiectele de cremene găsite numără peste 8000 de unități. Este rezervația peisagistică ocrotită de stat care se înscrie de minune în complexul natural Gordinești - Buzdugeni - Brânzeni. Suprafața - 746 ha. Complexul natural Gordinești - Buzdugeni - Brânzeni găzduiește peisajele cele mai impresionante și pitorești din bazinul
Raionul Edineț () [Corola-website/Science/297497_a_298826]
-
de caldarâm, ies scântei”. Scriitorul Cezar Ivănescu, în cartea sa scrisă în colaborare cu Stela Covaci, "Timpul asasinilor. Documente și mărturii despre viața, moartea și transfigurarea lui Nicolae Labiș", susține că Labiș i-a povestit pe patul de moarte Mioarei Cremene că s-a dus să ia tramvaiul de la 2.40 noaptea de la stația Colțea, stație în care-și dăduse întâlnire cu Maria Polivoi, dansatoare, care voia să-l ia la ea acasă. Securistul care-l urmărea pe Labiș s-a
Nicolae Labiș () [Corola-website/Science/297551_a_298880]
-
se va urca în acel tramvai și, deoarece nu voia să-l scape de sub observație a sărit prin ușa din față și, în săritură, l-a izbit pe Labiș și l-a băgat sub tramvai, Conform aceleași mărturii, a Mioarei Cremene, Labiș a fost vizitat la spital de către agentul de securitate și i-a solicitat să semneze o declarație prin care poetul renunța la orice pretenție materială în urma accidentului. În 2005, scriitorul Imre Portik, prieten de la Școala de Literatură, a publicat
Nicolae Labiș () [Corola-website/Science/297551_a_298880]
-
semi-sedentară a fost posibilă datorită abundenței resurselor, grație climei favorabile din acele vremuri, cu o cultură bazată pe vânătorie, pescuit și cules, inclusiv folosirea de cereale sălbatice. Uneltele erau accesibile pentru a face uz de cereale: seceri de piatră de cremene ascuțite, pentru recoltare, mojar cu pistil, pietre de măcinare și puțuri de înmagazinare. Lama de seceră apare pentru prima oară în era natufienilor. Caracteristicile secerei lustruite arată că erau folosite pentru tăierea tulpinilor cerealiere și este o dovadă indirectă pentru
Natufi () [Corola-website/Science/318321_a_319650]
-
pușcă sunt foarte bune (pentru aprinderea focului ele trebuie demontate). Încearcă și cu obiectivul fotografic demontat, sau cu dosul aparatului fotografic deschis. În poziția „B" obturatorul rămâne deschis cât timp se apasă pe butonul declanșator. Deschide diafragma la maxim. - Cu cremenea și amnarul: orice rocă dură (cremene, cuarț) care nu se sparge sau zgârie ușor, poate produce scântei - când e ciocănită cu o bucată de oțel: pix, cuțit, șurubelniță etc. Dificultatea constă în găsirea pietrei potrivite apoi în prinderea și utilizarea
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
focului ele trebuie demontate). Încearcă și cu obiectivul fotografic demontat, sau cu dosul aparatului fotografic deschis. În poziția „B" obturatorul rămâne deschis cât timp se apasă pe butonul declanșator. Deschide diafragma la maxim. - Cu cremenea și amnarul: orice rocă dură (cremene, cuarț) care nu se sparge sau zgârie ușor, poate produce scântei - când e ciocănită cu o bucată de oțel: pix, cuțit, șurubelniță etc. Dificultatea constă în găsirea pietrei potrivite apoi în prinderea și utilizarea scânteii. E nevoie de antrenament! Încearcă
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
mitului acestui tărâm. Zona falezelor din este cuprinsă în programul OGS (Opérations Grands Sites), condusă de către Ministerul Ecologiei și al Dezvoltării durabile. Falezele din Étretat sunt constituite din calcar, mai exact din cretă. Se pot distinge aici straturi regulate de cremene, ceea ce explică prezența silexului pe plajă. Într-adevăr, calcarul și cremenele intră în contact direct cu apa mării care dizolvă calcarul, iar acțiunea valurilor face ca silexul să devină strălucitor. Mai este de notat absența gresiei, spre deosebire de nordul departamentului Seine-Maritime
Étretat () [Corola-website/Science/319268_a_320597]
-
Henri Breuil, între anii 1925-1927 ea a întreprins o expediție de cercetări într-o fisură din stânca numită Turnul diavolului din Gibraltar, descoperind la 11 iunie 1926 cinci fragmente din craniul unui copil de om de Neanderthal și unelte de cremene (silex) din cultura mousteriană, de asemenea fosile din fauna preistorică contemporană. Ea a dat copilului neanderthalian regăsit după 50,000 de ani, numele de "Abel". Începând din ianuarie 1928 Dorothy Garrod a efectuat săpături în Palestina, aflată pe atunci sub
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]