1,151 matches
-
cîteva regiuni, obiectul unui schimb între două clase ale populației : în ajunul Crăciunului, în Anglia, chiar pînă la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, femeile mergeau la a-gooding, adică umblau cerînd din casă în casă și le dădeau în schimb donatorilor crenguțe verzi. Îi vom regăsi pe copii în aceeași poziție de negociere și e bine să notăm aici că, pentru a umbla cu cerutul de Sfîntul Nicolae, copiii se deghizau uneori în femei : femei, copii, adică, în ambele cazuri, neinițiați. Or
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
îngrijească mărul înainte de a înflori. Într-o zi însorită, a luat o scăriță mică și cu foarfecele de tăiat vița de vie în mână s-a îndreptat spre pom. S-a urcat încet în copac și a început să taie crenguțele rupte și uscate. La coborâre puse greșit piciorul pe scară și se prăbuși în gol. Căzătura fu zdravănă încât își rupse piciorul. Stătu nemișcată un răstimp, apoi încercă să se târâie spre ușa deschisă a casei. Scâncind și gemând, își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
văzuse atâta zăpadă de când era el și era de vreo doi-trei ani, că nu-și amintește el prea bine! Mami, vreau să mă joc în zăpadă, strigă el voios. Mai așteaptă, puiule, să mai crească zăpadă, să-ți ajungă la crenguțe! Acum de-abia îți ajunge până la mijlocul trunchiului. Atunci o să-mi caut un prieten de joacă. Și privi curios în jur, doar-doar va găsi un prieten de joacă. Tocmai trecea pe acolo un pui de urs, rotofei, cu blănita pufoasa
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
stabilit. Ceea ce salvează orașele moderne de la astenizarea prin monotonie este natura, folosită ca parte integrantă a arhi-tecturii, tot așa cum sculptura modernă include lumina și efectele ei în ansamblul operei de artă. Astfel că nu degeaba emblema capitalei Kazahstanului reprezintă o crenguță de măr. Însăși denumirea de Alma-Ata înseamnă "Orașul merilor" (Tatăl merelor) și străzile orașului își schimbă culoarea după anotimp, rezervîndu-și decorul nupțial pentru lunile de primă-vară, cînd florile de măr declanșează o adevărată beție suavă de colorit și miresme. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
modul lor de viață (hibernarea ursului în bârlog), despre fenomene ale naturii specifice iernii etc.; Educație plastică - realizarea unor desene sugestive (peisaje de iarnă); Abilități practice - confecționarea unor lucrări prin tehnica colajului, folosind polistiren, vată, pastă de dinți, hârtie glacee, crenguțe uscate etc.; Matematica - activități de numărare a personajelor, jocuri diverse care implică numere. Inițierea unor dialoguri dirijate pe marginea textelor cântecelor cunoscute dă un plus de motivare pentru activitatea elevilor, deoarece însăși împletirea textului cu melodia creează bună dispoziție, antren
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
spre a fi scutit de durerea de grumaz. Tot atunci se ating vitele cu mîțișoare sfințite, ca vitele peste an să fie înflorite, adică frumoase. Mîțișoarele se păstrează și vara; la vreme de zloată, trăsnete și grindină, se pune o crenguță din ele pe foc și se crede că fumul lor împrăștie zloata, trăsnetele și grindina. Cum va fi în ziua de Florii, tot așa va fi și în ziua de Paști. Mîțișoarele Floriilor nu e bine a le aduce în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roade, să-l îngăuri în ziua de Sf. Gheorghe, căci atunci va face. Ca să rodească copacii, din aluatul de pască ce l ai ras de pe covată faci cîte-un colăcel de fiecare copac ce nu rodește și-l anini pe o crenguță. în ziua de 1 mart, să legi la fiecare pom roditor fir roșu, ca să facă poame multe pe vară. Se crede că dacă s-au desfăcut de grăunțe semincerii legați laolaltă, să se anine ei toamna pe pomi, care apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să răsădești usturoiul din căciulă. Cozile de usturoi sau de ceapă care au fost legate cunună după rupe rea usturoiului sau cepei se aruncă în drum, crezîndu-se că apoi vor rodi acele legume în vara viitoare. Cine pune pe foc crenguțele verzi de fag adunate de Sf. Gheorghe are rău de moarte. E bine să le pui în stratul de ceapă și de usturoi. (Gh.F.C.) De Crăciun și în cîșlegi, freacă-te pe tălpi și la subțiori cu usturoi. (Gh.F.C.) De
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la dus, cît și la întors, de sfadă ori ocară. întrebată de cineva ce duce, să nu spuie adevărul, căci atunci mijlocul acela n-ar mai ajuta nimic. Ca să fie jucate mult, fetele fac aceste vrăji: poartă cu ele o crenguță de la pomul de pe care s-a prins vreun roi. Vrăjesc pîne, zahăr și dau flăcăilor să mănînce. într-o ulcică cu apă neîncepută se pune busuioc, un ban de argint și o coadă din pană de păun; înainte de a merge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de capră, cartofi, ficat, pește, dovlecei fierți, carne de porc. Oregano se mai folosește și la prepararea pâinii, la brânză feta, la salate. Pentru aroma să se folosește și la aromarea uleiului de măsline, a oțetului și a măslinelor negre. Crenguțele cu flori se culeg la începutul verii, din mai până în iulie. El se păstrează uscat și fărimițat în borcane, frunzele uscate se păstrează în borcane închise etanș și ferite de soare. Frunzele proaspete de oregano se păstrează în congelator. Oregano
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
observate amprentele a peste 20 de pași aparținând unui preadolescent cu înălțimea de 1,30 m, și doi humeruși de urs, plantați în sol, la distanță de 10 m unul de altul. În Galeria numită Megaceros au fost găsite numeroase crenguțe, rămurele (unele păreau să fi fost înmănunchiate), pe care le folosiseră la întinderea coloranților, o lance din ivoriu de mamut și numeroase piese din silex, folosite la gravat. Ca și în grotele cu picturi magdaleniene, si aici (dar suntem cu
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
privind prezența urșilor care veneau la hibernare, ale căror oase erau amestecate cu mijloacele de încălzire și iluminare: patru vetre de mici dimensiuni și patru lămpi din fragmente de stalagmite, cu resturi de grăsime. Au mai fost descoperite mănunchiuri de crenguțe, blocuri de colorant (ocru galben), pudră de ocru roșu, concrețiuni de culori, căzute pe sol, un metatarsian și un fragment de femur, de urs, folosite pentru amestecul culorilor, chiar patru mici “vase” cu resturi de pictură. Se remarcă și aici
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
lui. Bătrâna pupăză, gândindu-se la ce s-ar putea întâmpla, și-a chemat în ajutor toate suratele. Împreună, s-au avântat asupra lupului și-au reușit să-l fugărească departe. Apoi, au cărat în cioc sute și sute de crenguțe, pe care le-au aruncat în groapă. Cu greu, cățărându-se pe acele crengi, iepurașul a reușit să ajungă la suprafață. - Spuneai că ești campion la fugă, mititelule. Să te vedem acum cât de repede poți ajunge acasă. Îți mulțumesc
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
cu solul: puteți începe pe o structură constituită din materiale lemnoase și mai degrabă brute - ca, de exemplu, niște crengi, pe care le veți plasa la baza grămezii. Acest prim strat va favoriza aerisirea și drenarea apei. Puteți folosi apoi crenguțe mai mici, așchii de la tăiatul lemnelor etc. Pentru a obține un compost bun, trebuie să continuați alternând straturi de deșeuri uscate cu straturi de deșeuri umede, fiecare strat având o grosime de aproximativ 20 de centimetri. Dacă aveți posibilitatea, în
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
în mod deosebit, îi plac solurile uscate. Înălțime: între 30 și 100 cm, în funcție de soi Tip de vegetație: plantă perenă Tip de frunziș: persistent Când o plantăm, când o răsădim? Primăvara. Metodă de multiplicare: semințe primăvara, butășire în iulie-august prelevând crenguțe care urmează a fi plantate într-o mini-seră Boli și insecte dăunătoare: Botrytis Levănțica pe balcon Puteți foarte bine să cultivați levănțica în ghiveci, pe balcon. Există astăzi numeroase varietăți pitice care dau excelente rezultate în jardiniere. Alegeți un recipient
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
urlă și Lucy asta. Și acum ridică vocea și Tom, apărându-se. — În seara aia când ne-am dus... n-ai făcut decât să te plângi încontinuu... făcut nici cel mai mic efort... Trosc! Rahat. Rahat. Am călcat pe o crenguță. O clipă mă gândesc s-o iau la fugă. Dar e prea târziu, capetele lor au apărut deja peste gardul grădinii, Tom roșu la față și supărat, Lucy neagră de furie. — A, bună! zic, încercând să par relaxată. Ce mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ce nenorocit de aeroport o să plecăm. Nu... pot să-ți spun. E surpriză, spun în cele din urmă. O vom anunța chiar în ziua respectivă. — Și ce gătești aici? Danny se uită la aragaz, unde o oală fierbe de zor. Crenguțe? Mm, ce frumos miroase! — Sunt ierburi chinezești. Pentru stres. Le fierbi și pe urmă bei zeama respectivă. — Și tu crezi că o să-l faci pe Luke să bea așa ceva? Danny bagă un deget în infuzie. — Nu sunt pentru Luke. Sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
dă de veste ciobanilor să urce oile la munte, iar pentru copii, aduce jocuri și multe bucurii. Razele soarelui aleargă spre pământ pe câmpul alb și zăpada se topește de căldura lor. Razele soarelui se joacă apoi cu mugurașii, mângâie crenguțele și le încălzesc. Pomii își îmbracă haina cu flori și frunze verzi. Păsările zboară mai vesele printre razele aurii ”Cip, cirip! Ce mult ne place căldura! Acum vom găsi mai ușor de mâncare.” Razele soarelui bat și în geamurile caselor
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
lor. El încearcă să înțeleagă raportul dintre patrie și omenire, chestiune care îl preocupa de o vreme și care va conduce la gestul riscant de a suna la ambasadă. Pentru a explica aceste condiționări, Volodin desenează un cerc cu o crenguță pe pământul umed: Vezi cercul acesta? Este patria. Este primul cerc. Iată-l pe-al doilea (făcu un cerc mai mare). Asta e omenirea. Ți se pare că primul se înscrie în al doilea? Nicidecum! Aici sunt bariere de prejudecăți
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mă adresez agresorului. Nu mă privește. Pe aici nu se trece, decît... doar peste trupul meu, pare a replica "războinicul". Stau și-l privesc cu nesaț. Regret că nu am camera de luat vederi. Obosește și se așază pe o crenguță. Cum or fi ouțele tale și cu ce penișoare reușești să le clocești, fiorosule? Rîd. Am ajuns de rîsul curcilor. Mi-am găsit nașul. Încerc să fentez, dar adversarul este vigilent. Mă întorc bătut. Dacă pe alei nu-i chip
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
decât cu mare dificultate. Cine știe dacă Aia o să reușească să vină la timp. Adică înainte să mor de-a binelea. Roma Simt un parfum minunat; mi se pare că vine de la niște flori de glicină. Aia a adus o crenguță mică din crâng. Această mireasmă puternică îmi amintește de sosirea primăverii în grădina mea din Roma. Acolo glicina se cățăra pe ziduri și pe chiparoșii ce străjuiau pe coline. Nostalgia începe să mă roadă: mă sfâșie cu tăria mirosurilor pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
alte lucruri, cu totul diferite. Nici un dar, oricât de costisitor, nu e comparabil cu clipele petrecute împreună vorbind, fie și despre lucrurile cele mai simple, încercând să păcălim astfel inexorabilul morții. Mergând cu Aia prin pădure, îi „dăruiesc” uneori o crenguță mirositoare, o floare răzleață sau chiar o frunză, iar pe plajă, o scoică. Iată, deci, că așa-zisa mea „slăbiciune” devine un sentiment nou, care-mi îngăduie să fiu mai profund în relația de iubire. Symposion Azi am citit din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ca Mincu însuși. „Orașul tot, cu cele șapte coline, era aidoma unei lave arzânde. Aerul din Roma era năpădit de un miros înecăcios de sex ș...ț. Simt un parfum îmbălsămat: sunt flori de glicină. Aia mi-a adus o crenguță de la crâng ...” În această carte, pe care Umberto Eco, pe ultima copertă, nu știe „dacă s-o definească drept roman sau biografie transformată în mit”, apare un Ovidiu foarte diferit de cel din Tristia, din Epistulae ex Ponto, lătrături existențiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și cu untdelemn, asta după ce ai trecut prin câteva ciuperci la tavă și un rasol de melci cu hrean și cu usturoi. Era cât p-aci să uit ciorba și iahnia de linte, cu câțiva căței de usturoi și o crenguță de cimbru Înăuntru, bucate grozave de ar fi să ne luăm după cele ce spune Biblia (Facerea, 25- 27), anume că Iacob, fiul mai mic al lui Isaac și dragul mamii sale, Rebeca, a amăgit cu un blid de linte
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care-i ținea legate picioarele sub burta calului, precum și cureaua care-l ținea pe acesta proțăpit de brad. Se săltă apoi pe o creangă groasă. Cei patru așteptau Încordați. În clipa În care călărețul apăru la cotitură, Simeon rupse o crenguță uscată pe care-o ochise din timp și se aplecă lovind crupa calului, care necheză ascuțit și porni Într-un galop vijelios. Asasinii Întoarseră capul. — Fugi după el, blestematul de străin. Fugi după el, Îi strigă Hugo tovarășului său, care
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]