631 matches
-
membre scurte și subțiri, piele netedă, lucioasă, dură, uscată și rece la atingere, acoperită de păr foarte negru, cu vene subcutanate mari. Fața mată, de culoare foarte închisă, cu reflexe pământii și plumburii, obraji excavați și uscați, trăsături fine, dar crispate și neliniștite, cu expresie tristă, păr de culoare mai mult întunecată, chiar negru, aspru și gros, ochi de culoare mai mult sau mai puțin închisă, foarte înfundați în orbite și uscați, privire fixă și neliniștită, nas subțire, buze subțiri, dinți
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
că se repede fulgerător asupra mea și, spre nedumerirea domnului serios cu care conversam, m-am aranjat În așa fel Încât să fiu „cu spatele la zid”, dând la o parte orice obiect ascuțit, neputând să-i ascund celuilalt o mască extrem de crispată, ochii ficși, mâinile ca niște ghiare Încleștate de brațele scaunului... Sau, altădată - unul dintre zecile de exemple - În pat, lângă o femeie tânără, frumoasă, după un amor perfect, prelung, aflând că, după nu știu ce calendar asiatic, ea este considerată „șarpe”, să
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
două, eu și Soli, fericite pe lângă ei, știți, de altfel, că întotdeauna pentru noi părinții au însemnat mult. Și îmi venea în minte la toate aceste plăcute imagini de aducere aminte, imaginea suferindă a lui mama de la spital, imaginea feței crispate a lui tata, care, de când mama e bolnavă, n-a mai cunoscut zâmbetul. Și,așa, Cârțișoara m-a făcut să sufăr. N-am putut să mă manifest astfel față de Titus pentru că ar fi spus imediat că pe el nu-l
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
-o, strigă toți entuziasmați. Băi, Goangă, dar tu îl puteai sufla și pe el cu totul, chiar dacă ar fi fost echipat de război, glumeau oamenii. Oamenii fac multe comentarii hazlii, dar Dinu nu rîde. Este alb la față și extrem de crispat. Ochii săi îl fulgeră pe Goangă și cu bucurie l-ar fi trăsnit în moalele capului. Goangă urma la rînd, dar moneda lui s-a dus spre marginea covorului de bani. Următorul însă a umflat totul, spre invidia tuturor. Mulțumiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Salutare, salutare, scuză-mă, mă grăbesc. Numai o clipă, să-ți spun... Nici o clipă, altă dată. Eduardo grăbește pasul. Un nou tunet parcurge întregul traseu abdominal! Apoi altul, apoi se țin lanț. Strînge dinții și merge ca pe sîrmă, încordat, crispat. Doamne, doar n-o să... Sînt om în toată firea, ce naiba! Ultimii pași sînt cei mai grei. Își ține respirația și este jenat că forfoteala din interiorul lui este auzită de cei care sînt mai atenți. Împinge ușa de la toaleta publică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dispoziție, elanul, jubilația. Nu mai am răgazuri fertile, reverii, autenticități. Mă mișc, de dimineața până seara, într-un univers artificial, agitat, infectat de trivialitate. Apetitul vital a devenit anemic, plăcerea de a fi și-a pierdut amplitudinea și suculența. Respir crispat și pripit, ca într-o etuvă. Când cineva trece printr-o asemenea criză, de vină e, în primul rând, umoarea proprie. Te poți acuza că ai consimțit în prea mare măsură imediatului, că nu știi să-ți dozezi timpul și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nu pot să scrie, sau scriu căznit, patetic, luptându-se, clipă de clipă, cu o inhibiție maladivă. Prin meserie, ei trebuie să scrie, dar, prin complicate blocaje mentale și sufletești, nu reușesc să o facă decât à contre cœur, scremut, crispat, sub presiune exterioară. „Nu scriu, pentru că mi-ar lua din timpul pentru citit!“ - îmi spunea, cândva, un important istoric de artă. Un altul se justifica printr-o aiuritoare prudență: „Dacă scriu și public, mi se fură ideile.“ O cauză semnificativă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
săceta de anu’ trecut, te’ntrebi, pe bună dreptate, de unde să mai dai și cote... ha ?.. de unde ?.. Bărbații au început a fugi la oraș, să lucre în fabrici..!” Bătrânul povestea, povestea.. și blestema, în timp ce fața tânărului, împăroșată, a nepotului său, crispată și frământată de gânduri, era gata să izbucnească de mânie, cu mâna încleștatată pe arma automată de la piept. După o vreme, bătrânul se trase mai aproape, și-l întrebă în șoaptă... „ Da’, ci crez’, Gheorghiță, mai vin americanii...ha, ci
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de pe litoralul asiatic, dar și occidentali nord-americani, canadieni, germani. Am intrat, mai mult de curiozitate, Într-un astfel de „loc al pierzaniei” care-ți Învăluie mintea și „buzunarul”... Puțini păreau fericiți de norocul neașteptat, cei mai mulți cu fețe supte și priviri crispate, intrați Într-un astfel de carusel nu se mai puteau desprinde de la mesele de joc, mărind disperați miza, În speranța deșartă că și vor reface uriașele conturi pierdute!!! După o Încercare efemeră la un automat, distracție care m-a costat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
care aveți dreptul să îmi faceți percheziție și legitimația de agent oficial al Poliției de stat. Las’ că ți-o arăt eu la Poliție! Apoi, către ceilalți comisari: Gata, am terminat! Iar elevilor: Puteți ieși la masă! Colegii au ieșit, crispați și iuți de emoție, fără să se mai uite înapoi. Mie mi-au spus apoi să-mi iau căciula și mantaua de elev și să-i însoțesc. Comportarea în timpul percheziției și arestării era un element de psihologie, de timorare a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ne-a scăpat vii și întregi sufletește. * Spre primăvara anului 1952 cei din linia întâi a reeducării nu se mai vedeau des prin secții, prin camere apărea când și când câte unul, în trecere. Mărtinuș și Livinski treceau muți și crispați, fugind de ei înșiși. Alungați ca și Cain, de propria lor conștiință de ucigași. Simțeam, cu nu știu al câtelea simț, că Dumnezeu pune capăt libertății lui satan, încercărilor prin care trecuse tineretul bietei noastre patrii. Oare altarul jertfelor era
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
alți copii în casa noastră. (N-aveam nimic împotrivă. Nu-mi prea plăceau ceilalți copii.) Dacă James avea cumva prieteni, îi ținea departe de mine. Așa încât ne jucam în doi, urmărindu-ne unul pe celălalt, dar nu întotdeauna atât de crispați și cu conștiința încordată cum ar rezulta din descrierea de mai sus. Până și în jocurile cele mai obișnuite, superioritatea lui James părea să țâșnească la suprafață, fără nici un efort. Știa mult mai multe decât mine despre păsări și despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
confortabil peste cureaua de piele care-i strângea mijlocul. Părul tuns scurt, școlărește, era pieptănat cu grijă, și obrajii proaspăt rași. Fața lui avea o curioasă expresie de calm detașat. Pleoapele îi erau ușor căzute, iar buza de sus ușor crispată, dându-i un aer de pondere agasantă. Și el evita să se uite la mine. În timpul conversației, mâncase câteva sandvișuri. Presupun că așa e, am spus, răspunzând întrebării lui Ben. — Dă-mi voie să-ți ofer un șervețel, mi se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de limbă și trebuia să-l prind. Cu asta-și plătește blidul ăla de mâncare, fasolea aia boabe și bucățica aia de pâine pe care o mănâncă. Reacția lui Enăchescu a fost neașteptată. S-a schimbat la față, a rămas crispat... era pornit să lovească cu pumnul în masă pentru că eu nu recunoșteam. A rămas cu pumnul în aer... A plecat, s-a retras pe o ușă... Eu ziceam că se duce în camera de chibzuință ș-am rămas singur, în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de-aiștea. Apoi o venit vărul care era brigadier la C.A.P., și-apoi o adus niște rom, și până la două noaptea tot am discutat... Am băut cu ei, dom’le, dar nu m-o prins deloc. Așa am fost de... crispat, extraordinar. Puteți gândi că timp de șepte ani și două luni io n-am călcat pe iarbă? Cum v-ați refăcut viața după ce ați ieșit din închisoare? După ce-am venit din pușcărie m-am căsătorit cu fosta soție, am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Pavilion. În stânga se afla poarta metalică a crescătoriei de câini, iar în dreapta, un promontoriu de beton, negru cenușiu și circular, ca un ring de box, scenă pentru dans, ori o masă a tăcerii. Acolo, am hotărât să citesc. Cu degete crispate, am desfăcut hârtia. Carcinom... Acela a fost cel mai dramatic moment al vieții mele. Totul s-a oprit. Eu însumi. Iar acum, după trei ani, încă sunt oprite cuvintele care să numească starea de atunci. Poate că nici nu există
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
îi este necunoscută și surprinde cititorul cu perspectiva pe care o deschide asupra ei. E un parcurs al descoperirii de sine demitizant căci peste tot pare să se pună pecetea tristeții și a morții, iar ironia stârnește doar un zâmbet crispat, amar. Întoarcerea către sine, chiar raportarea la realitate, se face, în volumul Plantații, prin distanțare și proiectare în trecutul nedefinit al imperfectului. E, în cazul lui Constant Tonegaru, o modalitate de îndepărtare de realitate, de trecere într-un univers fictiv
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Moarte, distrugerea supremă, trecerea definitivă în neant ("După o moarte - după încă o moarte - am văzut/ Dinspre cer îngerii coborând/ Cu lumina tulbure a ochilor mergeau prin ceață neplânși./ Rătăceau prin cetăți/ Cu buzele arse de foamea stelelor.../ În obrajii crispați am citit deznădejde -/ Deznădejdea celor ce nu mai cred în nimic", Îngerii). Procesiunea lor reflectă o reacție a mentalului colectiv înfiorat de dispariția idealului. Repetiția imperfectului verbului "a fi" devine și aici ca și în alte texte o tehnică prin
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Ion Caraion, în Libertatea de a trage cu pușca (1946) de Geo Dumitrescu, în Plantațiile (1945) lui Constant Tonegaru, în Izobarele (1946) lui Mircea Popovici etc. (...) Viziunea ironic-sarcastică stă la originea declanșării mecanismului poetic; poeții din "generația pierdută" sunt cu toții crispați, într-un act de confruntare inevitabilă cu propriul lor destin, sigilat de ororile războiului și ale istoriei, care nu oprește din rostogolirea spre apocalipsă"235. Nu e de mirare că în momentul în care optzeciștii vor încerca să-și stabilească
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de ideea că lumea are totul în ea dintru început. Noi vedem însă doar ceea ce am fost deja pregătiți să vedem. Chipul lumii e mereu schimbător pentru că noi înșine suntem așa. Mentalitățile noastre creează lumea în care trăim. Dacă viețuim crispați sub semnul fatal al nesfârșitelor crime otevizate, dacă citim viața doar prin grila apocaliptică a războiului din Gaza, dacă suntem blocați de posibilele urmări ale crizei mondiale, atunci așa va fi și viața noastră! Un trist și nedisimulat amestec de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
revin, în vederea realizării procesului de reformă"55. Unele dintre aceste clișee s-au dovedit foarte rezistente: ceea ce nu atrăgea atenția înainte de 1989 a apărut după această dată, pe fondul evoluției generale a limbajului public către forme mai spontane, mai puțin crispate și mai puțin automatizate, ca o formă de imobilism. De exemplu, omagiile aduse autorităților statului de care depind în mod direct ("beneficiind de îndrumarea de o specialitate deosebită a Ministrului Justiției"56) sau dorința de a-și arăta eficacitatea și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
intrare...Era sleit de puteri, posomorât. Prin două cuvinte smulse anevoie din pieptul slăbit ceru apă și-și umezi buzele arse de ger și vânt, pe urmă înghiți setos două-trei gâturi din lichidul călduț...După ce-și reveni, fața-i crispată încă i se înveseli ca de-o durere plăcută, de îndată ce-și văzu copiii și nevasta stăpâniți de bucuria reîntoarcerii lui... Le povesti întrerupt, cu voce scăzută, cât de departe îl purtase mârțoaga și cum, rătăcind pe întinderea ogoarelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
unghii și fără păr și fără pene și fără socoteală, acestea toate nicum hirișă deosăbirea pot stărui.” Această confuzie agresivă a speciilor este percepută ca un fenomen de alienare a lumii, provocând o reacție simultană de groază și de râs crispat. Elementele lumii, care sunt în mod obișnuit incompatibile, capătă, prin pervertirea rațiunii, prin contradicția logicii și a eticii, o materialitate șocantă, exprimând o realitate imposibil de ignorat. Un procedeu satiric des folosit de satirist este raportarea prin reducție, diminuare, depreciere
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
și omul-politic de mase există o serie de incompatibilități radicale. De structură, mentalitate, nivel cultural, limbaj, conduită socială etc. Intelectualul este individualist, reflexiv, are spirit critic (adevărată calamitate în cercurile partizane, pur politice). Se comportă, nu o dată, turbulent, egocentric, uneori crispat, chiar autist. N-are nici pe departe noțiunea disciplinei de partid (termenul pare parodic prin referință la vechiul P.C.R., dar de fapt nu este). Dă dovadă, adesea, în plus, de infatuare și chiar de megalomanie. Trăsături, toate, improprii, orice s-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
încordarea acră a buzelor, dezgustul invincibil pentru astfel de specimene excentrice și neautorizate. Nu poate accepta nici un fel de concurență sau existență culturală independentă. Suferă în mod organic din cauza acestei anomalii. Face totuși mari eforturi de a rămâne fals-jovial și crispat dezinvolt, obsedat în același timp de gafe și de notele proaste ale observatorilor din umbră. Este mai ales un sinecurist de mare vocație, un specialist eminent al rosului cașcavalului pe dedesubt, adept discret al invitațiilor și deplasările plătite de alții
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]