206,013 matches
-
pentru ca acest concurs să se desfășoare În bune condiții și să fie bine mediatizat. Poate așa vom deveni mai uniți, și deci mai puternici, așa cum sunt și alte comunități din Canada. Așteptăm sugestiile și propunerile celor interesați la adresa de email: Criteriile de punctaj pentru concursul Cinci și Cinci 1. Activitate anticomunistă 20 de puncte maxim 2. Persecuții ale regimului comunist sau postcomunist 20 de puncte maxim 3. Activitate de ajutorare a României În perioade critice 20 de puncte maxim 4. Activități
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Diplome, titluri sau colaborări oferite de regimul comunist sau postcomunist și refuzate 10 puncte maxim 9. Cinste, voință, determinare, ajutorare a imigranților și alte acte de caritate 10 puncte maxim EXPLICAȚII : Un candidat poate să obțină maxim 120 de puncte. Criteriile și punctajul propuse mai sus nu sunt definitive. Așteptăm propunerile și sugestiile cititorilor. Aceste propuneri și sugestii vor fi publicate la Poșta redacției, Împreună cu comentariile noastre. În juriu nu va putea fi acceptat un eventual candidat la categoria « Primii cinci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mărturiile și pledoariile considerate concludente și pertinente. Pentru categoria « Primii cinci » În viață, candidaturile pot fi propuse de cei care se consideră eligibili, de rude, de cunoștințe sau de diferite organizații, Însoțite de documente, explicații, mărturii și pledoarii pentru fiecare criteriu. Data limită de trimitere a propunerilor se va stabili ulterior. Anunțarea rezultatelor : Ziua Națională a României 2009. Așteptăm propuneri și colaborări. Explicații referitoare la criteriile propuse: 1. Comunismul a făcut mai mult rău țării decât orice război sau cataclism. Comparând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de cunoștințe sau de diferite organizații, Însoțite de documente, explicații, mărturii și pledoarii pentru fiecare criteriu. Data limită de trimitere a propunerilor se va stabili ulterior. Anunțarea rezultatelor : Ziua Națională a României 2009. Așteptăm propuneri și colaborări. Explicații referitoare la criteriile propuse: 1. Comunismul a făcut mai mult rău țării decât orice război sau cataclism. Comparând România de astăzi cu țări din zona care nu au fost abandonate lui Stalin și comunismului precum Italia, Grecia, Turcia ne putem da mai bine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
internaționale. Problema care s-a pus este dacă toate acestea sunt valabile, relevante și pentru domeniul socio-uman. Nu putem pune de-a valma disciplinele socio-umane. Economia, sociologia, psihologia, științele juridice, filozofia, lingvistica, istoria, științele politice se supun, în esență, acelorași criterii ca fizica, chimia, biologia sau matematica. Literatura, muzica, artele vizuale, teatrul, filmul intră într-o altă categorie, dar și pentru ele rămâne valabil criteriul impactului; numai că acest impact se măsoară prin parametri specifici, pe care nu-i mai discutăm
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
socio-umane. Economia, sociologia, psihologia, științele juridice, filozofia, lingvistica, istoria, științele politice se supun, în esență, acelorași criterii ca fizica, chimia, biologia sau matematica. Literatura, muzica, artele vizuale, teatrul, filmul intră într-o altă categorie, dar și pentru ele rămâne valabil criteriul impactului; numai că acest impact se măsoară prin parametri specifici, pe care nu-i mai discutăm aici. (va urma)
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
la Jacobus Böhme. în marginea unei dialectici imanente subiectului, s-a vorbit de o demonie a creației artistice. Rodul său cel mai frapant îl constituie îndoiala. E, întâi de toate, îndoiala autorului în validitatea produsului său, nu o dată mistuitoare în măsura în care criteriul de care face uz nu e decât subiectivitatea ce se răsfrânge pe sine, cu efecte dramatic variabile. Oglinda eului auctorial e totodată parte și instanță de judecată în procesul omologării: "Apoi, după ce s-ar părea că ai terminat, citești și
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]
-
nimic! Sau invers, patimi teoretice care altădată au degenerat în certuri, crime sau chiar schisme le privim astăzi cu o indiferență senină, și nu putem înțelege de ce odată s-a putut muri pentru ele. Această selecție a ideilor filozofice după criterii nefilozofice face ca istoria filozofiei să nu fie creștere treptată, ca o scară luminoasă care ar răspunde, chipurile, unei necesități a spiritului. Nu a existat decît o selecție în care întîmplarea politică sau climatul religios au schimbat evoluția unei școli
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
antipatia celor ce resimt genocidul roșu ca o fărădelege la fel de monstruoasă pe scara istoriei, chiar cu mai multe victime, și a da astfel apă la moară antisemitismului? Nici un genocid n-ar putea avea un "prestigiu" mai mare în comparație cu altele, în funcție de criterii de clasă, etnice, religioase, nu-i așa? Nu ne vom opri nici la amoralismul "devastatoarei de bărbați", nici la comerajul "subțire", nici la partipriurile frecvent discutabile pe care le învederează Nina Cassian. Ci vom insista mai departe pe raporturile d-
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
cunoscut-o la o vîrstă înaintată, ființă de mare finețe și generozitate, îmi mărturisea că această corespondență e bucuria maximă a vieții sale. Oare unde se află acum filele ei nepublicate?) Avem a face aci cu o paralelă întemeiată pe criteriul stilistic al relației dintre întreg și parte, dintre constanță și accident, dintre gravitate și joc, fără ca regimul "secund" atribuit lui Arghezi să fie, în fond (și poate chiar împotriva intenției lui Blaga), o marcă a "inferiorității", ci doar un alt
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
să fie elementul esențial al identității și loialității fiecăruia. Aceasta înseamnă că oamenii trebuie să se considere membri ai unei naționalități înainte de a fi membri ai vreunei grupări mai restrânse, mai cuprinzătoare, sau ai vreuneia definite printr-o combinație de criterii, și că trebuie să fie gata pentru orice sacrificii de care ar fi nevoie pentru apărarea și promovarea intereselor națiunii, oricât ar avea de suferit din această pricina alte interese". După anii '70 ai secolului trecut, a apărut o multitudine
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
drept o națiune. El are în vedere sensul pe care l-a impus Revoluția franceză, citându-l pe Maurice Block 14, care spunea că "experții francezi s-au împotrivit cu îndărătnicie oricărei încercări de a face din limba vorbită un criteriu de naționalitate care, au argumentat ei, era determinat pur și simplu de cetățenia franceză". Într-o anumită măsură, observația se susține, daca este să luăm în calcul și ceea ce spune Hagen Schulze 15, ca limbă oficială a Franței a fost
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și cu cât pretindea mai mult a fi una indivizibila, cu atat caracterul ei eterogen îi crea probleme. E aproape sigur că, pentru majoritatea iacobinilor, un francez care nu vorbea franceză era suspect și că, în practică, era adesea acceptat criteriul etno-lingvistic al naționalității". Cele două mari direcții în conceperea națiunii îi au că fondatori pe Ernest Renan și pe Johann Gottfried Herder. Într-o conferință ținută la Sorbona pe 11 martie 1882, Renan 17 a arătat că o națiune nu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de identificare" (diferite culte și practici), "legături politice și vocabularul anumitor grupuri îndeaproape legate de instituții ale statului, capabile de eventuale generalizări, extensii și popularizări". Dar, în opinia sa, nici limba, nici apartenența etnică și nici religia nu pot fi criterii ale protonaționalismului, fiindcă sunt destule situații în care ele sunt infirmate. De aceea, " Singurul, cel mai important criteriu pentru protonaționalism este conștiința apartenenței, trecute sau viitoare, la o entitate politică stabilă. Cel mai bun liant protonațional este să fii ceea ce
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
capabile de eventuale generalizări, extensii și popularizări". Dar, în opinia sa, nici limba, nici apartenența etnică și nici religia nu pot fi criterii ale protonaționalismului, fiindcă sunt destule situații în care ele sunt infirmate. De aceea, " Singurul, cel mai important criteriu pentru protonaționalism este conștiința apartenenței, trecute sau viitoare, la o entitate politică stabilă. Cel mai bun liant protonațional este să fii ceea ce jargonul secolul al XIX-lea a numit "națiunea istorică", mai ales dacă statul cadru pentru viitoarea națiune a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și de așteptat, Smith 32 respinge o astfel de concepție, arătând că ea confundă aparentă fizică și cultură și echivalează traiul împreună, miturile și experiențele comune cu endogamia preferențiala. El nu poate explica cum poate descendentă să mai fie un criteriu în comunități ce au suferit venirea elementelor alogene și cum poate fi descendentă un element de solidaritate în comunitățile mari unde membrii nu se întâlnesc și unde aceste comunități sunt imaginate. Apoi: cum pot ști eu că solidaritatea mea cu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
maidanezilor, o importantă parte a populației aprobă și astfel reproducea noul consens social. Indiferent că vorbim de oameni sau de animale, comunitățile și mai tarziu societățile și-au instituit propriile ordini simbolice fundamentate pe limite, prejudecăți și excluderi specifice. Pe criterii religioase sau ținând de moravurile burgheze, instituționalizate odată cu epoca iluminista, oamenii și-au ales hrană, vestimentația, și-au întemeiat familii, au proiectat în câmpul discursiv propria ordine înțeleasă că nevoie de sens și de apartenență; propria închidere, dacă vreți. Lucrurile
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fi invocată aici, dar însăși istoria națională, cu episoadele ei de mutilare, suferință, strămutare, moarte. Ca și o bună parte din textele celei de-a doua secțiuni (dedicată "bolilor" culturii române contemporane), astfel de "analize" denotă naivitate și confuzie a criteriilor. Contradicțiile, de altfel, sar în ochi. La pagina 202, autorul declară: "Înainte de 1989, și pe mine mă încântau fantastic șopârlele strecurate de scriitorii români în paginile tomurilor lor. Cum puneam mâna pe o astfel de carte, simțeam că între mine
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
de un idealism consecvent pe care însă istoria recentă l-a dejucat într-un mod impredictibil precum cel al lui Virgil Ierunca reclamînd Uniunii Scriitorilor să excludă din rîndurile membrilor săi pe toți "colaboraționiștii declarați": Nu e adevărat că lipseau criteriile. Numai cine le relativizează pînă la absurd se teme de netemeinicia lor. Nu era nevoie să se ajungă la excesele din Franța, după eliberare. Dacă francezii au condamnat la moarte un scriitor important ca Robert Brasillach, la închisoare atîția alții
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
am lansat ideea înființării „Circumscripției Electorale 43 diaspora”, din 2008, dar și cei care am luptat pentru schim barea legilor electorale. Am reușit, dar niciodată nu ne-am gândit că partidele vor beneficia de această realizare impunând-și candidații pe criteriile lor politice. Anul 2001 a fost anul unei scindări, cănd M. Popescu împreună cu doamna Smaranda Livescu au înființat Consiliul Mondial Român cu sediul la Atlanta. A urmat demisia lui M. Popescu din funcția de președinte al CRA, unde am ramas
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sau colaborări oferite de regimul comunist sau postcomunist și refuzate 10 de puncte maxim 9. Cinste, voința, determinare, ajutorare a imigranților și alte acte de caritate 10 de puncte maxim Explicații: Un candidat poate să obțină maxim 120 de puncte. Criteriile și punctajul propuse mai sus nu sunt definitive. Așteptăm propunerile și sugestiile cititorilor. Aceste propuneri și sugestii vor fi publicate la Poștă redacției, împreună cu comentariile noastre. În juriu nu va putea fi acceptat un eventual candidat la categoria «Primii cinci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mărturiile și pledoariile considerate concludențe și pertinente. Pentru categoria «Primii cinci» în viață, candidaturile pot fi propuse de cei care se consideră eligibili, de rude, de cunoștințe sau de diferite organizații, însoțite de documente, explicații, mărturii și pledoarii pentru fiecare criteriu. Data limită de trimitere a propunerilor: 1 februarie, 2011. Anunțarea rezultatelor: 1 martie 2011. Așteptăm propuneri și colaborări. Explicații referitoare la criteriile propuse: 1. Comunismul a făcut mai mult rău țării decât orice război sau cataclism. Comparând România de astăzi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
eligibili, de rude, de cunoștințe sau de diferite organizații, însoțite de documente, explicații, mărturii și pledoarii pentru fiecare criteriu. Data limită de trimitere a propunerilor: 1 februarie, 2011. Anunțarea rezultatelor: 1 martie 2011. Așteptăm propuneri și colaborări. Explicații referitoare la criteriile propuse: 1. Comunismul a făcut mai mult rău țării decât orice război sau cataclism. Comparând România de astăzi cu țări din zone care nu au fost abandonate lui Stalin și comunismului precum Italia, Grecia, Turcia ne putem da mai bine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în decembrie 2005 acum sunt dați afară; adie dinspre mai multe reportaje de televiziune (ah, reporterii ăștia indiscreți!...) vestea că intră în scenă și în forță competențele (pe alocuri profesionale), că își fac încălzirea, deocamdată la marginea terenului, coteriile pe criterii politico-subterane etc.; un reportaj tv ne amintește o strigare către patrie cum că: "Azi la Timișoara, (mâine-n toată țara!") cad primele victime la cozile de la farmacii, ministrul Nicolăescu jubilează tăcând ca o vietate în păpușoi, telespectatorii exultă, iar pensionarii
Ce mai parade! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10565_a_11890]
-
fie condusă de un astfel de personaj; cum ar fi păcat să fie condusă de C.V. Tudor, un personaj la fel de malefic. De ce sunt aceștia personaje și nu persoane? Pentru că sunt niște prefabricate din telenovela politică numită "România azi". Pe același criteriu, al schimbării cu orice chip și în orice altceva, am avut și persoane mai donquijotești la conducerea țării, cum a fost Emil Constantinescu, un dezastru de conducător. Nici conducerea de astăzi nu ne va aduce bunăstarea promisă de ea. Nu
Putem fi conduși de Gigi Becali? by Victor Martin () [Corola-journal/Journalistic/10589_a_11914]