51,775 matches
-
istoria literară". Nu s-ar putea oare inversa definiția "ideii neconvenționale"? N-ar putea reprezenta ea un răspuns nepotrivit, neașteptat la o întrebare potrivită, așteptată? Ni se pare că da! Oricum e limpede că, pentru a se menține în formă, critica trebuie să ventileze fără încetare climatul literar înclinat spre stagnare și torpoare, printr-o doză de imprevizibil, de dezacord cu ceea ce s-a acreditat, de "îndrăzneală". Constantin Călin se miră (e drept că în 1983, însă data îi sporește meritul
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
că nu s-a istovit pe parcursul cîtorva decenii. Azi, e de părere Constantin Călin, "noutatea"creației e îmbrățișată suspect de repede, pînă la dispariția clasei de "scriitori neînțeleși". Multora dintre ei li se acordă un credit nejustificat. Dimpotrivă, noutatea în critică e tratată nefavorabil, cu suspiciuni ce debutează în ironii excesive și în pamflet. Cu atît mai stranie e situația cu cît opoziția se manifestă în mai mică măsură față de tehnicile analitice, cît față de opiniile "ce ies din rînd": "Drept consecință
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
cît opoziția se manifestă în mai mică măsură față de tehnicile analitice, cît față de opiniile "ce ies din rînd": "Drept consecință, prosperă un foiletonism plezirist, "monden", vidat de orice pasiune militantă, cîștigă teren o tendință hagiografică, de propulsări în mitologie. De la critica "limitelor" din anii '50 s-a ajuns la tabuizarea defectelor, la elogiul nemăsurat, exclusiv, obositor al meritelor. Un entuziasm conformist riscă, însă, să compromită interesul pentru biografii și opere. Într-o literatură matură fermentul progresului nu poate fi decît critica
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
critica "limitelor" din anii '50 s-a ajuns la tabuizarea defectelor, la elogiul nemăsurat, exclusiv, obositor al meritelor. Un entuziasm conformist riscă, însă, să compromită interesul pentru biografii și opere. Într-o literatură matură fermentul progresului nu poate fi decît critica bazată pe "idei neconvenționale"". Adversarii revizuirilor ar putea medita cu folos asupra observațiilor de mai sus. În repetate rînduri, Constantin Călin revine asupra statutului profesional al criticului care întîmpină dificultăți de tot soiul, nu în ultimul rînd din pricina scriitorilor care
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
nu invers. Oferirea unei cărți devine nu o dată prilejul insinuării unei prezumate obligații. La noi e încă foarte înrădăcinată mentalitatea, de iz provincial, cum că actul critic ar fi unul ancilar. O altă mostră de conduită anticritică o alcătuiește echivalarea criticii neconvenabile (mai ales a celei consacrate aspectelor etice) cu delațiunea. Funcționează o politică a "înăbușirii în fașă"a insatisfacțiilor, a "spălării rufelor murdare în familie", ca și cum analiza unor comportări neonorabile ar constitui o culpă mai gravă decît cea a comportărilor
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
știe toată lumea?". Sub pretextul că "țin la pace", își protejează nu numai confortul sufletesc, ci și interesele. De ce să polemizăm, să dăm replici, să ne trimitem "scrisori deschise", cînd totul se poate aranja, inclusiv în domeniul opiniilor. Ca orice foc, critica arde, frige, hai s-o înăbușim, s-o stingem. Ne tragem la răcoare, tratăm și ne tratăm. Iată, în rezumat, "diplomația" din totdeauna a leneșilor și corupților". Corectivul nostru: corupții nu sînt de regulă "leneși"ci, hélas, activi, chiar extrem de
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
fi meritat, într-adevăr, toate acele etichete care-i sînt atribuite. Nu le mai înșir. Dar scriitorul a semnat sute de titluri și chiar și muschetarilor le-a dedicat o trilogie. II. Printre faptele ignorate sistematic de editori, traducători și critici literari se numără acela că romanul muschetarilor e însoțit de alte două texte, scurte, în cheie fantastică, ale autorului. Ce nu mai sînt demult, demult incluse în reeditări și nici traduse. Cel dintîi se intitulează Histoire d'une âme (Povestea
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
Am citit romanul cu mare interes, dar la sfârșit m-am întrebat - aș spune că inevitabil - cât din atenția mea se datorează calităților sale și cât unei sume de considerente extrinseci. Stephen Moss observa de altfel, în "Guardian", că cei mai mulți critici aproape că au uitat să se refere la valoarea sa literară, absorbiți cu totul fiind de precizarea coordonatelor biografice și contextuale. Impresia mea este că opțiunea pentru Ravelstein rămâne una esențial marcată de trecutul scriitorului și de fascinanta dinamică a
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
a mediilor intelectuale nord-americane. Asupra acestui din urmă aspect, postfața lui Sorin Antohi oferă arhisuficiente lămuriri, familiarizându-l pe cititorul român cu principalele date ale lui Ravelstein și ale creatorului său. Ea se ambiționează, într-o manieră deja consacrată de critici în cazul de față, la o decriptare à clef, ideologic-culturală - care, deși stufoasă și pe alocuri digresionistă, are o amplitudine absolut remarcabilă. Abe Ravelstein este un universitar american cu convingeri de dreapta - a tough-talking Midwestern Jewish dandy, după cum atât de
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
răsunător și inimitabil - dar ades imitat ulterior - succes o dată cu volumul său din 1987, The Closing of the American Mind: How Higher Education Has Failed Democracy and Impoverished the Souls of Today's Students - un exploziv best-seller în care supune unei critici acerbe norme și cutume din învățământul superior american. Precum Ravelstein în carte, Bloom moare de o maladie incurabilă, SIDA, zece ani mai târziu. Prin portretul pe care i-l schițează, s-a spus, Bellow îi face un mare și neașteptat
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
și Chicago, ca fermecător. Care să fie atunci motivul adevărat pentru care umoarea lui Bellow nu ne pică tocmai bine? Există, desigur, suficiente temeiuri (poate prea largi aici) pentru a ne bănui de un insidios și activ narcisism național, dar critica scriitorului american îmi pare, pe de altă parte, realizată cu mijloace care mai degrabă o discreditează. Eliade (dacă ținem neapărat să procedăm la identificarea sa cu Grielescu) este sancționat printr-o rezoluție în fapt imprecisă, jenant diletantistă. Afirmația corectă despre
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
acestui caracter semeț, "omului" și "teoreticianului" i-au fost uitate deșertăciunile infatuării, iar manualele școlare în care a fost mereu inclus i-au remodelat scriitorului personalitatea. Și chiar dacă scrierile sale au menținut cititorul la un confortabil și moderat debit emoțional, critici mai vechi și mai noi recunosc în Viața la țară și Tănase Scatiu veriga ce a făcut posibil progresul romanului românesc.
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15090_a_16415]
-
onorabilitatea literatului român se măsoară în funcție de cît de aproape poate să sară de această ștachetă. De depășit nici că poate fi vorba, recordul e longeviv. Obsesia se vede și în literatură, Breban e încă considerat un mare scriitor din timiditatea criticii și a cititorilor în fața cantității romanelor sale. Jocul seamănă cu acela din toaleta unor adolescenți. E adevărat că în afară de prozele din tinerețe, opera lui Dan Petrescu mai numără doar două volume de eseuri, unul de dialoguri și cîteva traduceri. E
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
de acum) sînt compuse din articole de ziar, e adevărat că nu simple articole, ci unele adevărate studii, foarte multe în regim de serial, dar totuși articole. Spre deosebire de atîtea alte cărți compuse din articole (adică majoritatea covîrșitoare a cărților de critică, eseu, teorie publicate în spațiul mioritic al ultimilor 10 ani, unde nimeni nu mai are chef și răbdare să scrie acasă o carte de la cap la coadă), acestea două ale lui Dan Petrescu au o indiscutabilă coerență de atitudine. Dan
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
vrea Mihaela Mudure să citim, cu noi grile de interpretare, literatura barocă engleză. Cu toate acestea opiniile nu frapează prin originalitate, repet, ar putea fi o carte de sinteză foarte bună, ocurte bazată pe cititul și recititul operelor și al criticii literare aferente spre a rezulta un instrument de lucru bun pentru studenții de la filologie. Aceștia au ocazia să citească o pertinentă analiză a unui text mult clamat de către feministele din toate timpurile, e vorba de A Vindication of the Rights
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
atât de frust și de necenzurat încât îi va intriga, cu siguranță, pe foarte mulți. Pe fiecare pagină se bea necontrolat, se fumează erburi, se vomită și se înjură la fiecare două fraze. Cartea nu-și va găsi admiratori printre critici, dar pentru tinerii, care atunci când piața drogurilor e-n criză se internează la dezintoxicare pentru a supraviețui cu substitute, Pizdeț ar putea fi o carte-cult. Căci, în fond, romanul lui Al. Vakulovski este mărturisirea unei crize existențiale a unui tânăr
Existențialism narcotic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15105_a_16430]
-
creația poetei noastre în studiul Ana Blandiana. L'ombra delle parole. Urmărind traiectoria scriitoarei de la debut, cercetătorul italian, prin incisive și oportune aproprieri și trimiteri, creionează panorama poeziei de expresie română în secolul XX, punctînd și modificările de optică ale criticii. Astfel, invocîndu-se analize intertextuale și declarațiile unor scriitori (între care Marin Sorescu), al căror debut a coincis cu paranteza de liberalizare din anii '60, se arată că fractura generațională a fost doar aparentă, în ciuda interdicției oficiale de a se vorbi
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
Lucrînd corect și tradițional, el se înscrie perfect în relația economică de tip clasic: decontarea se face la livrarea mărfii, cu acont sau fără, iar lucrările ajung, în mod legitim, la muzeu, la colecționari, în instituțiile și în spațiile publice. Critica este intotdeauna vigilentă și cu entuziasmul neștirbit, în timp ce istoria artei pîndește lacomă de după colț și își lărgește nările, adulmecînd în aer o boare de rut. Obosiți și excedați de atîtea fetișuri, de atîta conformism și de atîta pervertire a libertății
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
C. Rogozanu A apărut Corpul, volumul doi din Orbitor, celebrul roman al lui Mircea Cărtărescu. Surprinzător, critici nu s-au repezit să scrie despre el, deși încă există febra lui "cine scrie primul". Și asta pentru că, nu se știe prea bine cum (dar e sigur că așa stau lucrurile), dintr-o dată Cărtărescu a devenit un scriitor incomod
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
dintr-o dată Cărtărescu a devenit un scriitor incomod. Nu mai dă bine să scrii "de bine" despre el. I s-a urcat la cap. Se crede mare. Și poți auzi dintr-astea la nesfîrșit în orice discuție cu scriitori sau critici. Și apoi s-au luat de el oameni "respectabili" - cum ar fi Cristian Tudor Popescu, un jurnalist de prestigiu care s-a arătat foarte nemulțumit de Jurnal. Și dacă tot "s-a dat liber la înjurături" au început să fie
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
citit. Abia din acel moment (1996) s-a putut simți o oarecare detașare de criticii literari în primul rînd. Una dintre principalele lecții pe care le poate învăța tînărul scriitor al zilelor noastre ar fi să nu mai scrie pentru critici, ci pentru cititori adevărați. Criticii își vor face treaba și fără tratament special din partea scriitorilor. Revin și în acest volum Badislavii, neamul mitic, mîncător de fluturi, în care naratorul își identifica strămoșii. De data aceasta poveștile sînt și mai suculente
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
Tonitza. A editat și un catalog, un adevărat album de artă, din care a oferit câte un exemplar gratuit tuturor participanților la inaugurarea galeriei. Și ce inaugurare! în sală se afla toată floarea cea vestită a artei plastice și a criticii de artă din România, căreia i se adăugau scriitori, ziariști, reporteri radio și TV, oameni de afaceri și demnitari. Iată numai o parte din numele ilustre pe care mi le-am notat în grabă în agendă: Barbu Brezianu, Irina Fortunescu
Str. Ștefan Luchian nr. 12 C by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15114_a_16439]
-
Luminița Marcu Alexandru Mușina nu e interesat de părerea criticii literare: "Nu sînt ipocrit cînd spun că nu sînt importante pentru mine cronicile la cărțile mele." Mai mult, ni se înfățișează imediat o poveste cu personaje, din genul celor nerecomandate sub 15 ani: " Criticul este un profesionist, este un fel
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
22-26 mai, scriitorul catalan s-a aflat la București, unde a participat la Zilele Culturii Catalane organizate în Capitală. La 24 mai, în cadrul Târgului Internațional de Carte a fost lansată Excelență, versiunea românească a romanului său de mare succes de critică și de public (distins cu nu mai puțin de cinci premii în patria sa) Senyoria, apărută în colecția "Biblioteca de Cultură Catalană" a Editurii Meronia. Articolul lui Jaume Cabré, Despre cărți și polemici, publicat în cotidianul barcelonez Avui (6 mai
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
poetice) au fost arătați cu degetul de a nu fi spus "totul", fără curiozitatea măcar de a vedea ce au reușit totuși să spună, mult, puțin cât a fost. Problema e greșit pusă din rădăcină. Din punctul de vedere al criticii literare, universul operei nu are cum să fie altfel decât complet, încheiat pe "despre ce"-urile pe care "le-a vrut poetul". Adevărul literaturii nu epuizează datele realului, cum face sau cum pretinde că face adevărul istoriei, ci le reinventează
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]