51,468 matches
-
procedură penală nu contravin nici prevederilor art. 24 din Legea fundamentală. Astfel, Curtea a reținut că garanțiile procesuale mai sus analizate reprezintă tot atâtea garanții ale realizării unei apărări eficiente, în condițiile ce rezultă din ipoteza juridică reglementată prin norma criticată. Mai mult, în etapele procesuale pe care le parcurge, autorul plângerii formulate - potrivit dispozițiilor art. 340 din Codul de procedură penală - poate fi asistat de un avocat ales sau numit din oficiu, în conformitate cu exigențele dreptului fundamental la apărare
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
autorul plângerii formulate - potrivit dispozițiilor art. 340 din Codul de procedură penală - poate fi asistat de un avocat ales sau numit din oficiu, în conformitate cu exigențele dreptului fundamental la apărare. ... 17. Referitor la pretinsa încălcare, prin textul de lege criticat, a prevederilor art. 16 din Constituție, Curtea a constatat că persoanele care formulează plângeri împotriva soluțiilor de clasare pronunțate în cauze în care nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală se află într-o situație diferită de cea a
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
trebuie să fie suficient de precisă și previzibilă, invocând în acest sens cele statuate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. ... 6. Se mai susține că exceptarea prevăzută de textul de lege criticat privește exclusiv somarea debitorului în anumite situații, iar nu instituția perimării, aspect ce rezultă din mai multe reguli de interpretare a actelor juridice, respectiv art. 47 și 48 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
judecătorul constituțional privește aceste dispoziții legale ca o excepție de la procedura de somare, iar nu de la instituția perimării, sens în care s-a pronunțat și doctrina. ... 7. Se mai susține că, astfel cum este redactat, textul de lege criticat nu clarifică concluzia de mai sus, consecința fiind că în jurisprudență s-au conturat opinii contrare, textul fiind lipsit astfel de cerințele de previzibilitate și predictibilitate impuse de Constituție și preluate în legislația subsecventă, ceea ce aduce atingere dreptului constituțional
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
2018. ... 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele: 14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
neconstituționalitate. ... 15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 390 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, potrivit cărora: „Dispozițiile art. 387 și 389 nu se aplică în cazurile când legea încuviințează executarea fără somație“. Prevederile legale criticate fac trimitere la dispozițiile art. 387 și 389 din același act normativ, care au următorul conținut: – Art. 387 din Codul de procedură civilă din 1865: În afară de cazurile în care legea prevede altfel, executarea poate începe numai după ce
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra prevederilor legale criticate, dat fiind faptul că acestea continuă să își producă efectele juridice în cauza dedusă judecății, astfel încât, în acord cu jurisprudența Curții (Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
privind egalitatea în drepturi și art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia susține, în esență, că este neconstituțională interpretarea dată de instanța de judecată prevederilor legale criticate, în sensul că acestea instituie o excepție de la instituția perimării executării silite, în cazul executărilor prin poprire. Se arată că este neconstituțională acea interpretare jurisprudențială conform căreia executarea silită prin poprire este exclusă de plano de la sancțiunea perimării
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
aplică, astfel încât în speță poate fi constatată intervenirea perimării executării silite. Totodată, recurentul a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 390 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, cu motivarea că interpretarea dată textului de lege criticat, în sensul că, în cazul executării silite realizate prin poprire, nu poate interveni perimarea, este neconstituțională. ... 21. Curtea reține că autorul excepției este nemulțumit de modul în care instanța de judecată a soluționat contestația la executare formulată, constatând, în urma
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
cazul executării silite realizate prin poprire, nu poate interveni perimarea, este neconstituțională. ... 21. Curtea reține că autorul excepției este nemulțumit de modul în care instanța de judecată a soluționat contestația la executare formulată, constatând, în urma interpretării textului de lege criticat, că nu a intervenit perimarea executării silite. Așadar, autorul excepției este nemulțumit de o interpretare concretă a textului legal criticat, în speța dedusă soluționării instanței de judecată. Or, o asemenea critică nu poate fi calificată drept una de neconstituționalitate, întrucât
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
de modul în care instanța de judecată a soluționat contestația la executare formulată, constatând, în urma interpretării textului de lege criticat, că nu a intervenit perimarea executării silite. Așadar, autorul excepției este nemulțumit de o interpretare concretă a textului legal criticat, în speța dedusă soluționării instanței de judecată. Or, o asemenea critică nu poate fi calificată drept una de neconstituționalitate, întrucât vizează interpretarea și aplicarea legii la o situație de speță, fără ca o asemenea practică judiciară să aibă o relevanță
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
ca o asemenea practică judiciară să aibă o relevanță constituțională. Prin urmare, având în vedere art. 2 alin. (2) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, coroborate cu art. 126 alin. (1) și art. 142 din Constituție, aspectele criticate nu intră în competența Curții Constituționale, ci a instanțelor judecătorești, astfel încât excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 2 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
vedea, în acest sens, Decizia nr. 2 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 20). ... 22. Potrivit jurisprudenței Curții, interpretarea dată de instanța de judecată textului de lege criticat, în vederea aplicării acestuia în cauza dedusă soluționării sale, este o problemă de interpretare și aplicare a legii, nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță
DECIZIA nr. 243 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258618]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
Competența teritorială de soluționare a cauzei se va respecta și atunci când acțiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces. ... 14. În opinia autoarei excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind trăsăturile statului român, principiul separației și echilibrului puterilor în stat și principiul legalității, art. 9 privind sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
art. 5 privind dreptul sindical din Carta socială europeană revizuită, ratificată prin Legea nr. 74/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 4 mai 1999. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate stabilesc reguli privind competența teritorială pentru soluționarea acțiunilor în contencios administrativ. Astfel, în cazul în care reclamantul este o persoană fizică sau juridică de drept privat, competența teritorială revine exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. În același timp
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
prin dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului în stabilirea competenței instanțelor judecătorești în materia contenciosului administrativ, fiind o expresie a dispozițiilor constituționale evocate. ... 17. De asemenea, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu conțin privilegii sau discriminări în raport cu criteriile egalității în drepturi înscrise în art. 4 din Constituție, fiind aplicabile în mod egal tuturor destinatarilor normei juridice. Astfel, stabilirea regulii de competență teritorială în raport cu domiciliul reclamantului persoană fizică
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
efectuate în avans înainte de a interveni faptul generator. În acest context se arată că, pe parcursul procesual al speței, atât în primul ciclu procesual, cât și în cel de-al doilea, instanțele competente să soluționeze cauza au interpretat textul criticat eludând normele metodologice de aplicare a acestui articol, răstălmăcind textul legal și opinând că exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine în momentul încasării efective a avansului, și nu în momentul emiterii facturii de avans, art. 134^2 alin. (2) lit. a
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
altfel, în cauza dedusă judecății, este distinctă de cea de la lit. b) și nu prevede obligativitatea încasării efective a avansului. Prin urmare, modul de reglementare a celor două excepții și, în special, precizările incomplete din cuprinsul textului de lege criticat generează confuzie cu privire la aplicabilitatea uneia sau a alteia dintre aceste excepții. Astfel, instanțele de judecată au reținut că lit. a) nu se aplică decât facturilor pentru preț întreg, iar lit. b), pentru facturile de avans, interpretări care substituie
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
direct asupra patrimoniului și proprietății acestuia. Or, chiar dacă în aparență normele metodologice (art. 16 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal) lămuresc ipoteza textului de lege criticat și statuează că ipoteza cuprinsă la lit. a) „include și situația în care sunt emise facturi pentru avansuri înainte de încasarea acestora“, instanțele judecătorești rețin ca o condiție obligatorie încasarea efectivă a avansului pentru a fi incidente dispozițiile art. 134^2
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
excepției de neconstituționalitate. ... 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
de normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 134^2 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, iar pentru restabilirea ordinii legale și pentru a se evita diferite interpretări pe care le poate primi textul criticat, este necesară completarea acestuia cu anumite precizări. ... 18. Față de această împrejurare, Curtea constată că o asemenea solicitare ce privește o omisiune legislativă nu intră în competența de soluționare a instanței de contencios constituțional, care, potrivit art. 2 alin. (3
DECIZIA nr. 188 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258642]
-
criticate contravin dispozițiilor art. 22 alin. (1), ale art. 47 alin. (2) și ale art. 53 din Constituție, deoarece indemnizația prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, indemnizație care nu se mai acordă potrivit dispozițiilor de lege criticate, a constituit singura sursă de venit și a folosit la garantarea împrumuturilor obținute de la bănci. ... 14. Tribunalul Ilfov - Secția civilă, Tribunalul Constanța - Secția I civilă, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Curtea de
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014, prin Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 noiembrie 2014. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că textul de lege criticat stabilește că, temporar, nu se mai acordă indemnizațiile prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. De aceste indemnizații, calculate prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]
-
ce privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 47 din Constituție, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Curtea a constatat că prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituțional la un nivel de trai decent, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condițiile economico-sociale existente. În acest context, Curtea a reținut că legiuitorul este chemat
DECIZIA nr. 298 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258552]