791 matches
-
frunte cu . După declinul Bizanțului, Veneția a început să considere Ragusa un rival ce trebuie supus, dar tentativa de a cuceri orașul în 948 s-a soldat cu un eșec. Cetățenii orașului au pus acest rezultat pe seama Sfântului Blasiu (în croată: "Sveti Vlaho"), pe care l-au adoptat drept sfânt protector. Ragusa era în Evul Mediu timpuriu o insulă și avea o populație de origine romanică, vorbitoare a propriei limbi romanice, dalmata. În 1050, regele croat , domnitor în Croația și Dalmația
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
redus drastic populația, care nu a mai ajuns niciodată la nivelul apogeului. Până în 1472, limba oficială a fost latina. Ulterior, Senatul Republici a declarat ca limbă oficială dialectul ragusan al limbii dalmate, limbă romanică, și a interzis utilizarea limbii slave (croatei) în dezbaterile senatoriale. "Gospari" (aristocrații) și-au utilizat limba dalmată multă vreme, până când aceasta a dispărut încet. Deși latina a fost utilizată oficial până în 1492, până la sfârșitul secolului al XIV-lea locuitorii republicii erau predominant slavi vorbitori de croată. Dalmata
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
slave (croatei) în dezbaterile senatoriale. "Gospari" (aristocrații) și-au utilizat limba dalmată multă vreme, până când aceasta a dispărut încet. Deși latina a fost utilizată oficial până în 1492, până la sfârșitul secolului al XIV-lea locuitorii republicii erau predominant slavi vorbitori de croată. Dalmata era vorbită de aristocrați și de orășeni. Dalmata, așa cum era ea vorbită la Ragusa, era puternic influențată de limba venețiană și de . Astfel, limbile italice au prins rădăcini în rândul negustorimii înstărite, vorbitoare de dalmată, ca urmare a influenței
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
coexistau limbile latină, dalmată și croată, a înflorit în secolele al XV-lea și al XVI-lea. Graubard scria: Limba croată era folosită de regulă de clasele de jos, dalmata de cea de sus. Ragusanii erau de regulă bilingvi: vorbeau croata în viața de zi cu zi, iar la ocazii oficiale vorbind dalmata sau un amestec de ambele. Operele literare celebre au fost scrise în ambele limbi. Printre acestea se numără operele scriitorilor , Marin Držić, , Ignjat Đurđević, Ivan Gundulić, , . Următorii scriitori
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
în ambele limbi. Printre acestea se numără operele scriitorilor , Marin Držić, , Ignjat Đurđević, Ivan Gundulić, , . Următorii scriitori, printre alții, din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea (înainte de Epoca Naționalismului Romantic) se declarau explicit croați și scriau în croată: Vladislav Menčetić, , , , , , , , , Peter Ignaz Sorgo, (1749-1826), (1706-71). Operele de limbă croată din Republica Ragusa au avut un rol important la dezvoltarea , precum și la cea a limbii croate moderne. Locuitorii de rând ai Republicii Ragusa erau catolici și vorbeau varianta locală
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
XIX-lea (înainte de Epoca Naționalismului Romantic) se declarau explicit croați și scriau în croată: Vladislav Menčetić, , , , , , , , , Peter Ignaz Sorgo, (1749-1826), (1706-71). Operele de limbă croată din Republica Ragusa au avut un rol important la dezvoltarea , precum și la cea a limbii croate moderne. Locuitorii de rând ai Republicii Ragusa erau catolici și vorbeau varianta locală a , același care stă la baza limbilor moderne croată, bosniacă, muntenegreană și sârbă. Din națiunile sud-slave moderne, ragusanii sunt cel mai mult asimilați croaților. Discuțiile pe tema
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
convingi un carașovean că ar fi sârb, croat sau bulgar, ei considerându-se un popor deosebit, cu limbă deosebită. Lingviștii consideră graiul carașovean ca fiind mai apropiat de dialectele din sud-estul Serbiei și vestul Bulgariei (dialectul torlak) decât de dialectele croate. La recensământul din 2002, numărul cetățenilor de etnie croată era de 2.758 persoane, sau 84,6% din total. Sub aspect confesional predomină religia romano-catolică cu 3.017 credincioși sau 92,54% din totalul populației comunei. După anul 1989 optica
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
pentru naționalitate croată este în creștere, fapt care se datorează, pe de o parte, atenției deosebite și a numeroaselor înlesniri acordate de către statul croat în vederea atragerii acestei etnii (cea mai importantă înlesnire oferită de statul croat constă în acordarea cetățeniei croate), iar pe de altă parte, dezinteresul statului sârb cu privire la această chestiune.
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
-a regiune militairă a Iugoslaviei. Dezmembrarea RSF Iugoslavia l-a implicat în războaiele care au urmat. În iunie 1991 Mladić a fost numit la Knin comandantul celui ce al 9-lea corp de armată în conflictul dintre JNA și forțele croate. În 4 octombrie 1991 este avansat general de brigadă. În 24 aprilie 1992 este promovat general de divizie, iar în 25 aprilie este numit șef de stat major adjunct al cartierului general al celui de-al 2-lea district militar
Ratko Mladić () [Corola-website/Science/313247_a_314576]
-
capturat de agenții secreți americani și transportat la Haga pentru a fi judecat de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie. El este acuzat de crime împotriva umanității săvârșite în timpul războiului din fosta Iugoslavie, fiind autorul mai multor masacre împotriva populației croate. Trei luni mai târziu de la evenimentele petrecute la Belgrad, americanii îl trimit pe agentul Steve Mitchell (Peter Weller) să dezamorseze o bombă atomică, plasată în clădirea Ambasadei SUA de la București încă din perioada Războiului Rece. El își întâlnește acolo o
Dușmanul dușmanului meu () [Corola-website/Science/328472_a_329801]
-
-ci", respectiv "-là". Observații: De menționat că în gramaticile tradiționale ale limbii franceze, pronume demonstrative sunt considerate numai cele de mai sus. Echivalentul pronumelui demonstrativ de identitate și al celui de diferențiere sunt considerate pronume nehotărâte. În limbile sârbă și croată, pronumele demonstrative se folosesc cu aceleași forme și ca adjective pronominale, indicând trei grade de apropiere/depărtare. Formele lor sunt: Aceste pronume se declină ca adjectivele nepronominale, având, în afară de forma de nominativ (cea de mai sus), încă cinci forme cazuale
Pronume demonstrativ () [Corola-website/Science/311441_a_312770]
-
și 1944 de populația sârbă, sacrificând aproape un milion de persoane. Aceste masacre au avut drept consecințe Îndepărtate exterminările și atrocitățile comise În cele două conflicte imbricate, din Croația (1991-1992) și din Bosnia (1992), dar de data aceasta În detrimentul populațiilor croate și bosniace musulmane. Pentru a fi preciși, trebuie să facem o distincție Între genocid și deplasările de populații. Astfel, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, aproape douăsprezece milioane de refugiați au sosit În Germania și Austria. Majoritatea erau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
al art. 20^1 a fost introdusă de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 24 din 6 iunie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 7 iunie 2012. a^2) societăți aflate sub incidența legislației croate, denumite «dionicko drustvo», «drustvo s ogranicenom odgovornoscu" și alte societăți constituite în conformitate cu legislația croată și care sunt supuse impozitului pe profit în Croația; ---------- Lit. a^2) a alin. (4) al art. 20^1 a fost introdusă de pct. 2 al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262866_a_264195]
-
dintre formele juridice menționate mai sus, și alte societăți constituite conform legii belgiene, supuse impozitului pe profit belgian; ... c) societățile înființate în baza legislației cehe, cunoscute ca 'akciova spolecnost', 'spolecnost s rucenim omezenym'; ... c^1) societățile înființate în baza legii croate, cunoscute ca "dionicko drustvo", "drustvo s ogranicenom odgovornoscu" și alte societăți constituite în conformitate cu legislația croată și care sunt supuse impozitului pe profit în Croația; ---------- Lit. c^1) din anexa "Lista societăților la care se face referire în art. 27^1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262866_a_264195]
-
a art. 124^26 a fost introdusă de pct. 93 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 109 din 7 octombrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 689 din 13 octombrie 2009. z) societăți aflate sub inciden��a legislației croate, denumite «dionicko drustvo», «drustvo s ogranicenom odgovornoscu» și alte societăți constituite în conformitate cu legislația croată și care sunt supuse impozitului pe profit în Croația. ... ---------- Lit. z) a art. 124^26 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din ORDONANȚA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/262866_a_264195]
-
ediția din 2005. Primul meci se va disputa sâmbătă, la Brașov. Teamul francez are în componență și două handbaliste din România, Elena Năpar și Ana-Maria Stetz. Fetele de la Tomis Constanța vor disputa ambele meciuri pe teren propriu, în compania formației croate Z.R.K. Split: turul se va juca în 18 martie, iar returul în 19 martie. Celelalte partide: Valur Reykjavik (Islanda) - L.C. Brühl (Elveția) și H.C. Merignac (Franța) - H.C. Teramo (Italia). l Echipa feminină de popice Romgaz Electromureș Târgu Mureș a
Agenda2006-10-06-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284838_a_286167]
-
performanță din cariera sa, obținând singurul titlu care îi lipsea. Pe poziția a 4-a a sosit Renate Goetschl (Austria), ea întrecându-le pe elvețianca Nadia Styger și germanca Petra Haltmayr. Tripla campioană olimpică și lidera clasamentului mondial la general, croata Janica Kostelic, nu a luat startul din cauza unei aritmii, sperând să se refacă pentru probele de slalom. O uriașă surpriză s-a înregistrat și la combinata alpină, prin succesul necunoscutului Ted Ligety, el fiind urmat de croatul Ivica Kostelic, fost
Agenda2006-07-06-torino2 () [Corola-journal/Journalistic/284759_a_286088]
-
că „limba vorbită de sârbi este cel mai adesea numită sârbocroată în știință. Este folosită, în afară de sârbi, de către croați și de către musulmanii din Bosnia și Herțegovina [...] Această limbă este numită croată de către croați și sârbă de către sârbi”. După părerea lingvistei croate Snježana Kordić de asemenea, nu se poate vorbi științific decât de o limbă unitară sârbocroată (cu această denumire tradițional adoptată de mediile academice), indiferent de cum o numesc vorbitorii ei sau de faptul că, din motive naționaliste, se vorbește despre patru
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
Numărul celor care declară ca limbă maternă bosniaca apare în statisticile din Serbia, Muntenegru și Croația, și sunt diferențe între aceste date și cele referitoare la naționalitate, ceea ce denotă că sunt bosniaci care au declarat ca limbă maternă sârba sau croata. În număr necunoscut, mai trăiesc bosniaci și în emigrație. Cei mai mulți au plecat în Turcia pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și mai ales pe la mijlocul celui de-al XX-lea. Bosniaca are statut oficial de diferite niveluri în câteva țări: În
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
bosniace. A apărut, de exemplu, o gramatică a limbii bosniace, în 1890. Scriitorii din această perioadă, grupați sub denumirea „Renașterea bosniacă” (poeții Safvet-beg Bašagić și Musa Ćazim Ćatić, povestitorul Edhem Mulabdić etc.) au scris într-o limbă mai apropiată de croată decât de sârbă. În această perioadă s-a generalizat alfabetul latin, cel folosit și pentru limba croată. După Primul război mondial, în epoca iugoslavă, bosniacii nu au fost considerați "narod" „națiune” aparte, la fel cu sârbii și croații, până în 1971
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
a Iugoslaviei comuniste, termenul a dispărut din nou până în anii 90 ai secolului al XX-lea. Ideea de limbă bosniacă a adus după sine ideea standardizării ei într-o formă care să o individualizeze pe cât posibil în raport cu sârba și cu croata. Standardizarea este în curs, fiind un proces complex, din cauza divergențelor dintre lingviști în ceea ce privește particularitățile limbii bosniace care ar trebui incluse în standard, și a paralelismelor din activitatea lor. Există și părerea că realitatea folosirii limbii, care nu ține seamă de
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
folosirii limbii, care nu ține seamă de standarde, este neglijată, și că unii lingviști se fac vinovați de un purism nejustificat în elaborarea standardului. În general, trăsăturile structurale (fonologice, morfologice și sintactice) ale limbii bosniace sunt comune sau cu ale croatei, sau cu ale sârbei, sau cu ambele, toate trei având la bază dialectul štokavian. Standardizarea limbii bosniace se face pe baza folosirii limbii de către vorbitorii bosniaci și Damir Mustabašić constată că dintre cele trei, aceasta seamănă cel mai mult cu
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
În domeniul verbului: (D, L) Adverbe specifice: Există unele specificități lexicale comune vorbitorilor bosniaci. Cea mai importantă este cantitatea mai mare de împrumuturi din limba turcă (unele arăbești sau persane la origine) decât în sârbă și mai ales decât în croată. Astfel de cuvinte sunt: "zar" „văl” (purtat de femeile musulmane), "avlija" „curte”, "ćilim" „covor”. Bosniacii păstrează și unele cuvinte slave devenite arhaice în sârbă și croată: Potrivit lingvistului Ibrahim Čedić, bosniacii folosesc cuvinte și în varianta sârbă, și în cea
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
unele arăbești sau persane la origine) decât în sârbă și mai ales decât în croată. Astfel de cuvinte sunt: "zar" „văl” (purtat de femeile musulmane), "avlija" „curte”, "ćilim" „covor”. Bosniacii păstrează și unele cuvinte slave devenite arhaice în sârbă și croată: Potrivit lingvistului Ibrahim Čedić, bosniacii folosesc cuvinte și în varianta sârbă, și în cea croată, iar standardul bosniac ar trebui să le rețină pe ambele: "takođe" - "također" „de asemenea”, "intervenisati" - "intervenirati" „a interveni”, "porodica" - "obitelj" „familie”.
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
Astfel de cuvinte sunt: "zar" „văl” (purtat de femeile musulmane), "avlija" „curte”, "ćilim" „covor”. Bosniacii păstrează și unele cuvinte slave devenite arhaice în sârbă și croată: Potrivit lingvistului Ibrahim Čedić, bosniacii folosesc cuvinte și în varianta sârbă, și în cea croată, iar standardul bosniac ar trebui să le rețină pe ambele: "takođe" - "također" „de asemenea”, "intervenisati" - "intervenirati" „a interveni”, "porodica" - "obitelj" „familie”.
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]