2,476 matches
-
mea mamaAl meu tataUn îngeraș ce ma pazesteCe doar iubire daruiesteSi-mi este dor să te impresorCu sufletu-mi imbatatorCu o suflare, cu-un fior... VII. CROITORUL, de Maria Teodorescu Băhnăreanu , publicat în Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016. Croitorul A fost odată ca niciodată un croitor ce servea la curtea regelui. În fiecare zi avea ocazia să pătrundă plin de uimire în grădina regelui. Se bucură la cea mai mica floricica, de ghivecele imense de flori, de pământul roditor
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
pazesteCe doar iubire daruiesteSi-mi este dor să te impresorCu sufletu-mi imbatatorCu o suflare, cu-un fior... VII. CROITORUL, de Maria Teodorescu Băhnăreanu , publicat în Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016. Croitorul A fost odată ca niciodată un croitor ce servea la curtea regelui. În fiecare zi avea ocazia să pătrundă plin de uimire în grădina regelui. Se bucură la cea mai mica floricica, de ghivecele imense de flori, de pământul roditor și plin de minuni al regilor.Era
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
căuta echilibrul natural care îl ghidase pînă atunci. În mijlocul grădinii o fetiță cu mâini gingașe și pline de dragoste îl caută disperată. Toate cotloanele fură cercetate , toata grădină fu întoarsă pe ... Citește mai mult CroitorulA fost odată ca niciodată un croitor ce servea la curtea regelui. În fiecare zi avea ocazia să pătrundă plin de uimire în grădina regelui. Se bucură la cea mai mica floricica, de ghivecele imense de flori, de pământul roditor și plin de minuni al regilor.Era
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
noi cei slabi sau cei lipsiți de slavă, cârmuitori sau stăpâniți, bogați și săraci, ca să înlăturăm aceste patimi rele din sufletul nostru și să încetățenim în el alaiul virtuților. Fiindcă și plugarul, și tăbăcarul, și zidarul ce face case, și croitorul, și țesătorul, și îndeobște tot omul care își procură cele de trebuință vieții, prin ostenelile sale și prin lucrarea mâinilor lui, dacă înlătură și izgonesc din sufletul lor pofta și dorința bogăției, a slavei și a moliciunii, sunt cu adevărat
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
încearcă să supraviețuiască urmărindu-și crezul. În clubul „select al supiștilor și blatiștilor” sunt încă mulți alții, uitați chiar de organizația care ar fi trebuit să le susțină drepturile, pentru că, nu e așa, „organizația aceea a tinerilor - țărani, tractoriști, strungari, croitori, studenți - numită U.T.M. nu avea nici un fel de legătură cu problemele sociale ale unui număr mare de studenți.” Cu toate acestea, „Amfiteatrele erau pline, laboratoarele la fel, sălile de lectură din cămine și bibliotecile facultăților, așijderea... Iar Universitatea avea
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
decât un detergent obișnuit”. Am auzit-o de atâtea ori, încât i-am pus în vedere nevestei: - Dacă te prind că iei un detergent obișnuit, e vai de tine ! Dintre reclame, cel mai mult mi-au plăcut cele ale unor croitori de pe aceeași stradă: “Cel mai bun croitor din oraș” “Cel mai bun croitor din lume” “Cel mai bun croitor de pe strada asta” Recapitulând, ați putut constata că trăim într-o lume plină de minciuni. Singura grijă este ca minciuna să
DESPRE MINCIUNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362238_a_363567]
-
de atâtea ori, încât i-am pus în vedere nevestei: - Dacă te prind că iei un detergent obișnuit, e vai de tine ! Dintre reclame, cel mai mult mi-au plăcut cele ale unor croitori de pe aceeași stradă: “Cel mai bun croitor din oraș” “Cel mai bun croitor din lume” “Cel mai bun croitor de pe strada asta” Recapitulând, ați putut constata că trăim într-o lume plină de minciuni. Singura grijă este ca minciuna să nu devină păcat. Criteriul e simplu - prejudiciul
DESPRE MINCIUNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362238_a_363567]
-
pus în vedere nevestei: - Dacă te prind că iei un detergent obișnuit, e vai de tine ! Dintre reclame, cel mai mult mi-au plăcut cele ale unor croitori de pe aceeași stradă: “Cel mai bun croitor din oraș” “Cel mai bun croitor din lume” “Cel mai bun croitor de pe strada asta” Recapitulând, ați putut constata că trăim într-o lume plină de minciuni. Singura grijă este ca minciuna să nu devină păcat. Criteriul e simplu - prejudiciul adus aproapelui. Așa încât, dacă vreți adevărul
DESPRE MINCIUNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362238_a_363567]
-
prind că iei un detergent obișnuit, e vai de tine ! Dintre reclame, cel mai mult mi-au plăcut cele ale unor croitori de pe aceeași stradă: “Cel mai bun croitor din oraș” “Cel mai bun croitor din lume” “Cel mai bun croitor de pe strada asta” Recapitulând, ați putut constata că trăim într-o lume plină de minciuni. Singura grijă este ca minciuna să nu devină păcat. Criteriul e simplu - prejudiciul adus aproapelui. Așa încât, dacă vreți adevărul, țineți aproape ! Referință Bibliografică: Despre minciună
DESPRE MINCIUNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362238_a_363567]
-
samene, să treiere etc. și toată munca aceasta dă drept rezultat un obiect, pe care omul îl schimbă pe alt obiect, pe îmbrăcăminte de ex., în care iar s-au înmagazinat munca producătorului de lână, a țesătorului, a boiangiului, a croitorului etc. O serie îmagazinată de muncă se schimbă pe o alta - deci, în ultimă redacțiune, se schimbă nu numai marfă pe marfă, ci muncă pe muncă. Omul însă nu schimbă direct marfa ce-o are pe cea care-i trebuie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
industrie a altor societăți. La noi toate industriile în susul acelora de zidar și dulgher (cari sânt exercitate de romîni) se exercită de străini. Toate industriile mai nobile precum ceasornicărie, bijuterie, zugrăvie, chiar acea puțină care o avem pe acești pereți, croitori, confecționarea a tot ceea ce avem pe noi, le datorăm la o samă de unguri și germani. Acestora fără îndoială le sîntem datori mulțumire, căci au venit și ne-au adus servicii folositoare; căci, din celelalte națiuni, câți au venit la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dar ele au avantajul de-a fi clare și lesne de înțeles. E sigur că cizma gata ce se-ntroduce la graniță face pe cizmarul nostru să-și arunce calapodu-n foc, că haina gata venită din Apus face să ruginească foarfecele croitorului nostru, că ieftenele țesături ce ne vin de-a gata au făcut să stea locului mii de stative și de războaie din țară. Această încetare a industriei de casă precum și a meseriilor, reducerea românului la rolul de salahor agricol cine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
avuți care, în cea mai mare parte, adoptaseră deja moda europeană. Specializarea în acest meșteșug este mai strictă decât în alte ramuri. În catagrafiile de la jumătatea veacului trecut se face o distincție clară între meșterii abageri (care prelucrează abaua), băibărăcarii (croitori de baibara), șăpcari, ceaprăzari, găitănari, pălărieri, sucmănari, plăpomari, mindirigii, tulpangii, potcapcieri, șlicari etc. Totodată, ca urmare a transformărilor prin care trecea societatea moldovenească, a pătrunderii și răspândirii portului european, numărul meșteșugarilor de modă orientală, ca de pildă șlicarii, descreștea, în timp ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
baibara), șăpcari, ceaprăzari, găitănari, pălărieri, sucmănari, plăpomari, mindirigii, tulpangii, potcapcieri, șlicari etc. Totodată, ca urmare a transformărilor prin care trecea societatea moldovenească, a pătrunderii și răspândirii portului european, numărul meșteșugarilor de modă orientală, ca de pildă șlicarii, descreștea, în timp ce numărul croitorilor de „haine nemțești” sporea. Avea loc un larg și dureros proces de recalificare. Într-o anafora a Sfatului Administrativ din 31 mai 1838 se arăta că „isnaful croitorilor creștini [...], după schimbarea portului în forma evropenească, meșteșugul lor fiind scăzut cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
numărul meșteșugarilor de modă orientală, ca de pildă șlicarii, descreștea, în timp ce numărul croitorilor de „haine nemțești” sporea. Avea loc un larg și dureros proces de recalificare. Într-o anafora a Sfatului Administrativ din 31 mai 1838 se arăta că „isnaful croitorilor creștini [...], după schimbarea portului în forma evropenească, meșteșugul lor fiind scăzut cu totul, au vroit a se desprinde în meșteșugul lucrării straielor evropene”. În perioada care face obiectul studiului nostru, acest proces de recalificare intră în faza de încheiere. Dezvoltarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
recalificare intră în faza de încheiere. Dezvoltarea pe care a luat-o meșteșugul croitoriei ne este dovedită cu prisosință de creșterea numărului meșteșugarilor. În unul din cele mai mari centre textile din Moldova, orașul Botoșani, în 1831 existau 136 de croitori iar în 1845 numărul lor se ridica la 389. În 1845, la Roman lucrau 175 de croitori, în Focșani 121, în Târgul Neamț 105 croitori, în Tecuci, 70 croitori etc. Raportând numărul meșterilor din această ramură industrială la populația totală
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu prisosință de creșterea numărului meșteșugarilor. În unul din cele mai mari centre textile din Moldova, orașul Botoșani, în 1831 existau 136 de croitori iar în 1845 numărul lor se ridica la 389. În 1845, la Roman lucrau 175 de croitori, în Focșani 121, în Târgul Neamț 105 croitori, în Tecuci, 70 croitori etc. Raportând numărul meșterilor din această ramură industrială la populația totală a acelor târguri, care era, exceptând Botoșanii (5.336 familii), sub 3.000 de familii, rezultă că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din cele mai mari centre textile din Moldova, orașul Botoșani, în 1831 existau 136 de croitori iar în 1845 numărul lor se ridica la 389. În 1845, la Roman lucrau 175 de croitori, în Focșani 121, în Târgul Neamț 105 croitori, în Tecuci, 70 croitori etc. Raportând numărul meșterilor din această ramură industrială la populația totală a acelor târguri, care era, exceptând Botoșanii (5.336 familii), sub 3.000 de familii, rezultă că ei erau destul de numeroși. Majoritatea meșterilor care lucrau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
centre textile din Moldova, orașul Botoșani, în 1831 existau 136 de croitori iar în 1845 numărul lor se ridica la 389. În 1845, la Roman lucrau 175 de croitori, în Focșani 121, în Târgul Neamț 105 croitori, în Tecuci, 70 croitori etc. Raportând numărul meșterilor din această ramură industrială la populația totală a acelor târguri, care era, exceptând Botoșanii (5.336 familii), sub 3.000 de familii, rezultă că ei erau destul de numeroși. Majoritatea meșterilor care lucrau, în primul rând, pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sub 3.000 de familii, rezultă că ei erau destul de numeroși. Majoritatea meșterilor care lucrau, în primul rând, pentru nevoile târgurilor și ale orașelor și, în al doilea rând, pentru sate, se încadrează în mica producție. Sunt foarte puțini meșteri croitori de treapta întâia și a doua și aceștia, în marea lor majoritate, erau sudiți: Botoșani n-avea nici un meșter croitor de treapta întâia sau a doua, la fel Târgul Neamț, Piatra, Bacăul etc. Cei mai mulți meșteri croitori sunt de treapta a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
târgurilor și ale orașelor și, în al doilea rând, pentru sate, se încadrează în mica producție. Sunt foarte puțini meșteri croitori de treapta întâia și a doua și aceștia, în marea lor majoritate, erau sudiți: Botoșani n-avea nici un meșter croitor de treapta întâia sau a doua, la fel Târgul Neamț, Piatra, Bacăul etc. Cei mai mulți meșteri croitori sunt de treapta a treia. Ei lucrează singuri sau au una, două până la cinci calfe, lucrători care, adeseori, sunt chiar membri ai familiei meșteșugarului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Sunt foarte puțini meșteri croitori de treapta întâia și a doua și aceștia, în marea lor majoritate, erau sudiți: Botoșani n-avea nici un meșter croitor de treapta întâia sau a doua, la fel Târgul Neamț, Piatra, Bacăul etc. Cei mai mulți meșteri croitori sunt de treapta a treia. Ei lucrează singuri sau au una, două până la cinci calfe, lucrători care, adeseori, sunt chiar membri ai familiei meșteșugarului, ceea ce înseamnă că majoritatea lor se plasează în forma micii producții de mărfuri. În anii1860-1862, funcționau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care urmare apoi ei jăluitorii nu-și pot desface pe a lor marfă, încât din aceste toate să văd în pericol de o gre îngenunchiere, haznaua păgubită de dările lor și numiții pieritori de foame”. La 1 martie 1850, breasla croitorilor de haine bărbătești din Iași reclama că „de la o vreme încoace pre lângă că nu numai ucenicii, calfii, lipsind de la stăpân își deschid dughenile încât noi am rămas pieritori de foame...”, dar acum și străinii „cu fel de fel de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lângă că nu numai ucenicii, calfii, lipsind de la stăpân își deschid dughenile încât noi am rămas pieritori de foame...”, dar acum și străinii „cu fel de fel de meșteșuguri, cușmari, șapcari, închipuindu-și un vârfu, că tocmesc pe calfe, burlaci, croitori [ce] sunt lucrați și ei își deschid dugheni și de croitorie...” și le iau mușterii. La 16 aprilie 1851, breasla cușmarilor din Iași arăta că în fiecare zi „se ivesc evrei și alți însurăței și holtei, fără a fi trecuți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să află arestat la poliție pentru aceasta, s-au arătat cu totul împotrivitor bunii încuviințări, din a căreia pricină și ceilalți luând povod n-au vroit a da [ascultare] precum plecare le-au fost întâi”. La 12 iunie 1857, breasla croitorilor evrei a reclamat departamentului din lăuntru calfele care nu se supuneau la obligațiile de a contribui la „meremetul” unei sinagogi etc. Aceste conflicte între calfe și conducătorii breslelor sunt explicabile. Deși calfele sunt angajate contra plată, prin liberă învoială, ele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]