1,005 matches
-
Doicești este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. În Parcul Mateiaș se află ruinele curții brâncovenești. În imediata apropiere se află și Biserica Nașterea Maicii Domnului din Doicești ctitorită în 1706 de voievodul Țării Românești Constantin Brâncoveanu. Comuna se află în zona de deal din cursul mijlociu al râului Ialomița, aflată la 8 km nord de orașul Târgoviște, pe șoseaua DN71 care leagă acest oraș de Sinaia. Comuna are
Doicești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301167_a_302496]
-
3318 locuitori. În 1950, comuna a fost transferată la raionul Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Dâmbovița, în actuala componență și cu actualul nume. Mănăstirea Nucet a fost ctitorită de Gherghina Pârcălab și soția sa Neaga la sfârșitul secolului al XV-lea. I-au fost aduse transformări în 1746 și în secolul al XIX-lea. Se păstrează ruinele incintei, chiliilor, paraclisului, caselor egumenești și turnului clopotniță. Biserica a fost
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
Halstatt, precum și o așezare medievală din secolele al X-lea-al XI-lea. Biserica, având hramul Sfântul Ierarh Nicolae, se află în partea de est a așezării, în stânga drumului rutier spre Țăndărei și Constanța. Întâiul lăcaș de zid a fost ctitorit la anul 1820, dar ruinându-se, a fost ridicat lăcașul păstrat până astăzi. Rectitorită la anii 1886-1892 de comunitate, îndeosebi prin strădaniile familiilor de proprietari și arendași funciari Orzea și Nancu, biserica a fost reparată la anii 1955, 1973 și
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
peste satul Feredeni din ținutul ocolului Hîrlăului în anul 1590. Acesta este anul de atestare. La Feredeni se pot vizita: Situată la aproximativ 10 km de orașul Hârlău, județul Iași, Biserica monument istoric „Adormirea Maicii Domnului” din Feredeni a fost ctitorită de boierul Iordache Krupenski în anul 1790. Locașul are formă de navă, cu ziduri foarte groase (1,5 m) încadrându-se în stilul neoclasic. O contribuție la fel de importantă ca și a ctitorului este a fiului acestuia, Grigorie Krupenski, care a
Feredeni, Iași () [Corola-website/Science/301277_a_302606]
-
la alta. Andrei Ruset a avut o fiică pe nume Safta. Safta s-a căsătorit cu Enake Milu. Aceștia doi au avut la rândul lor o fiică pe nume Măriuța, care s-a căsătorit cu Iordache Krupenski, cel care a ctitorit biserica din Feredeni. Având propria lor ctitorie, Măriuța și Iordache au mutat moaștele Sf. Gheorghe din sânul familiei în biserica din Feredeni, unde se află până în zilele noastre. În Biserica de la Feredeni au stat într-o nișă din peretele proscomidiarului
Feredeni, Iași () [Corola-website/Science/301277_a_302606]
-
Sava, când a fost nevoit să se oprească la castelul Sf. Clement, în urma rănilor suferite în timpul asediului cetății Szendrõ-Smederevo, în Serbia de azi. Corpul neînsuflețit a fost transportat la posesiunea sa de la Nagyvázsony și înmormântat în mănăstirea pe care a ctitorit-o.În anul 1708 mormântul i-a fost profanat, sustrăgându-i-se armura, coiful și paloșul, obiecte ce aveau să reapară mai târziu, ele fiind adăpostite în prezent la Muzeul Național al Ungariei. Statuia ecvestră a lui Matia și grupul
Paul Chinezu () [Corola-website/Science/301454_a_302783]
-
Albert Wass și alții au fost condamnați la moarte în contumacie. Albert Wass rămâne condamnat la moarte și prin decizia Înaltei Curți. Deși este considerat criminal de război, spre deosebire de Ioan Antonescu, căruia i-a fost dărâmată statuia din incinta bisericii ctitorite de el, în Transilvania, în localități locuite predominant de maghiari, dar și în mai multe localități din Ungaria, Albert Wass este omagiat în continuare de maghiari prin statui comemorative. Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea antisemitismului din România (MCA), afiliat la
Albert Wass () [Corola-website/Science/300035_a_301364]
-
Pîntea și al Malinei (n. Costan), s-a născut în satul lăpușean Măgoaja (astăzi în județul Cluj, pe granița sudică a actualului județ Maramureș), într-o famile de nobili din care a făcut parte și Ioan Cupșa, care în 1681, ctitorind mănăstirea Nicula din județul Cluj, dăruiește călugărilor celebra icoana a Maicii Domnului care plânge. Pe domeniile aceleiași familii Cupșa s-a întemeiat actuala comună Cupșeni din județul Maramureș. În timpul împăratului Leopold I, obligațiile fiscale și militare introduse de stăpânirea austriacă
Pintea Viteazul () [Corola-website/Science/300052_a_301381]
-
Mic. În satul Așchileu Mic se găsesc biserica din lemn Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil construită, probabil, între 1762-1767, monument de arhitectură, cu valoroase sculpturi în lemn dar mai ales icoane pictate pe lemn în secolele XVIII-XIX, o biserică reformată ctitorită în anul 1899 și o biserică ortodoxă cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ctitorită între anii 1990 - 1997.
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
și Gavriil construită, probabil, între 1762-1767, monument de arhitectură, cu valoroase sculpturi în lemn dar mai ales icoane pictate pe lemn în secolele XVIII-XIX, o biserică reformată ctitorită în anul 1899 și o biserică ortodoxă cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ctitorită între anii 1990 - 1997.
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
ale surorii și ale celor trei fiice ale sale cu regii Polonie, Franței, Ungariei și Norvegiei. El a fost ctitorul primului mare edificiu al Kievului, Catedrala Desiatinnaia. Iaroslav a promulgat primul cod de legi al slavilor răsăriteni: Pravila rusă, a ctitorit catedralele Sfânta Sofia din Kiev și din Novgorod, a fost ocrotitorul clerului local și al comunităților monastice și a fost fondatorul unui sistem de învățământ. Fiul lui Iaroslav a dezvoltat mânăstirea Pecersk, care a funcționat ca Academie teologică a Rusiei
Rusia Kieveană () [Corola-website/Science/301537_a_302866]
-
îndurare nobilii voinței sale, executând sau exilându-i pe cei care i se împotriveau câtuși de puțin. Ivan cel Groaznic a fost și un politician vizionar care a promulgat un nou cod de legi, reformând morala clerului, dar a și ctitorit de biserici, printre care și Catedrala Sfântului Vasile, care străjuiește și în zilele noastre Piața Roșie. Tot în această perioadă, cazacii ruși au fondat primele așezări în vestul Siberiei. Moartea fiului fără de urmași al lui Ivan cel Groaznic, Feodor, a
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
de către enoriași, în timpul preotului Vasile Baboi. Biserica avea o icoană a Sfântului Gheorghe care a fost în biserica din Cetatea Neamțului. Biserica din Leghin cu hramul Sfantului Dumitru este adusă de la Călugăreni în anul 1959. Biserica satului Stânca a fost ctitorită de către enoriași dupa anul 1990. Enoriasii acestui sat erau arondati bisericii din centrul comunei și celei din satul Popeni. Școala din Pipirig poartă numele nemuritorului Ion Creangă. „Școala din Ploton” a luat ființă în anul 1893. Școala din Boboiești a
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
obârșia din antroponimul «Iordache» + sufixul -an(u) cu valoare posesivă. Patronimicul respectiv apare în documentele secolului al XVII-lea (23 mai 1641, dar și 20 august 1647 și 18 septembrie 1653) când drept "«Iorgachi vornic din Bătești-Ph.»", care ar fi ctitorit mânăstirea Suharet (Vâlcea) în memoria vătafului de aprozi, Cerchiezul, ucis de tătari, când "«Iordache vornicul din Cozleci»" (Coslegi - Valea Călugărească), care lăsa schitului din localitate întreaga sa avere, iar "«rumânii săi urmau să facă un slomn de piatră, două umblători
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
prin 1526-1527, când Radu de la Afumați recunoștea mânăstirii de aici cele două ocini dăruite de Dragomir, spătarul lăcașului de rugă dăruit de el. Pentru că pisania mănăstirii „Adormirea [Maicii Domnului]” din Vărbila certifică faptul că lăcașul de închinăciune ar fi fost ctitorit de marele spătar Dragomir, de banul Toma și de un al doilea vistier, Caraci, și ar fi fost edificat de un meșter, pe nume Ștefan, după alte documente, pe la 1510, după pisanie la 1539. Pornind de la data pisaniei, întocmitorul "«Bibliografiei
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
Matei Filipescu, mare aga, punându-i noua pisanie, reconstituită cu aproximație. Și acum lucrurile încep să se mai limpezească, dacă ne reamintim de hrisovul lui Radu de la Afumați, prin care confirmă cele două ocini făcute danie de spătarul Dragomir mănăstirii ctitorite de el, prin anul 1526-1527. Deci, mănăstirea exista la acea dată și, coincidență, Dragomir din Cepturile figurează în documentele de atunci ca mare spătar, funcție pe care a îndeplinit-o atât între 1525-1526, cât și între 15 iunie și 6
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
minoritate de romi (1,72%). Pentru 2,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,58%). Pentru 2,29% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Biserica din Davideni este ctitorită de Iordache Cantacuzino în anul 1774. Pe teritoriul aceleiași comune, spătarul Iordache Cantacuzino Deleanu a ridicat biserică din bârne de stejar pe temelie de piatră, cu hramul "Maria Magdalena", pentru Schitul Țibucani. Actul ctitoricesc s-a săvârșit în 1774 dar
Comuna Țibucani, Neamț () [Corola-website/Science/301692_a_303021]
-
permite, se face slujbă în biserica mare, încălzită de o sobă de teracotă și de un godin mare din fier. Biserica Sfântul Dimitrie Basarabov Mai sus, la răspântia satului, s-a ridicat de curând o micuță biserică, foarte frumoasă, având ctitori o familie din sat, anume Ionel, Jean și Nuțica Necula, care au dorit să facă un mic paraclis spre pomenirea unchiului lor Nicolae Vlad, decedat în urma unui atac de cord în pădure, în urmă cu câțiva ani și a bunicului
Valea Screzii, Prahova () [Corola-website/Science/301756_a_303085]
-
a dăruit locuri aici după venirea sa în țară din Ardeal și luptele de pe Teleajen. O prima știre despre Ștefești avem însă doar în partea a doua a veacului al XVII-lea, când clucerul Hagi Stoian, împreună cu soția sa, Ilinca, ctitorind mănăstirea „Adormirea” din Vălenii de Munte (1680) o înzestrează cu mai multe „moșii întinse printre care și Ștefești” (IPD, I, 43). Dar asta nu înseamnă că Ștefeștii nu erau dinainte de această dată. Un alt document care atestă localitatea datează de
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
cu caracter religios, Ahmatova a vizitat Optina Pustîn, unul din cele mai venerate lăcașe de cult din Rusia, având îndelungi conversații cu starețul Nectarie. Pe linie maternă Ahmatova era înrudită cu Nikolai Motovilov, slujitorul mirean al sfântului Serafim Sarovski, care ctitorise mânăstirea. Această întrevedere a avut într-adevăr o mare influență asupra Annei Ahmatova, care printre altele căuta să pătrundă sensul profund al noțiunilor de ispășire și izbăvire. Dintre lucrările Ahmatovei, cea care scoate cel mai mult în evidență religiozitatea ei
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
septembrie 1626, fiind vorba de un contract de vânzare de pământuri din vremea domnitorului Miron Barnovski, în care este amintit „socrul popii lui Toader din Odobești”.. Asemănător cu alte locuri din Vrancea, în Odobești și în împrejurimile sale s-au ctitorit în secolele al XVII-lea - al XIX-lea un număr mare de biserici și mănăstiri, Măgura Odobești cu schiturile ei fiind asemuita oarecum de C.C.Giurescu cu Muntele Athos. În 1670 Iordache Cantacuzino ridică prima biserică - Biserică Ovidenia. Răzeșii zidesc
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
hramul „Intrarea în Biserică” - același cu biserica mult mai veche din Galeșul Sibiului - și printre slujitori pe Popa Păun, Popa Mihai, Popa Toma și Constantin, fiii lui Mihai. Preotul Alecu Popescu (1826-1890) sau Popa Alecu, fiul lui Popa Constantin, a ctitorit întâia biserică zidită din Galeș, după numai șase luni de lucru (pornit la patru zile după sfârșitul războiului de independență din 1877), târnosită la 1 ianuarie 1878 de Episcopul Ghenadie II al Argeșului, cu hramul vechi, la care s-a
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
a adăugat Sfinții Împărați Constantin și Elena și Învierea Domnului. Synodicul (actul ctitoresc) arată numele celor 153 de ctitori, în frunte având pe preotul Alecu și pe Manole Brihăilescu - deputat în Parlamentul țării. Preotul și învățătorul Gheorghe Minculescu (1859-1947) a ctitorit pentru a doua oară biserica, pe aceeași temelie, fiind târnosită la 25 martie 1926 de Episcopul Nichita Duma al Argeșului. El a fost paroh timp de 54 de ani și a văduvit 38 de ani. Preotul Marin Dana a slujit
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
cu multă dăruire, plecând curând ca preot militar la garnizoana din Câmpulung Muscel, dar lăsând în urma sa corul bisericesc de fete, un monument închinat Eroilor satului jertfiți în primul război mondial și clopotnița de piatră. Preotul Theodor Manda (1911-1988) a ctitorit și el, pentru a treia oară, biserica din Galeș, după cumplitul incendiu din 2-3 iulie 1978, care a pus la grea încercare răbdarea și voința, vrednicia și credința în Dumnezeu a urmașilor chinuiților ardeleni de altădată. După doi ani, la
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
muzeul școlii din Bogdănești, alături de alte exponate din Primul Război Mondial, precum și la Muzeul de Istorie din Onești sau alte muzee din zonă. Biserica cu hramul „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” este cea mai veche de pe Valea Oituzului. Ea a fost ctitorită de familia de boieri Ruset (Ștefan, Safta, Ana și Ioan), în numele Sf. Ioan Botezătorul între anii 1776-1778. În anul 1928 a fost refăcut turnul clopotniței, dărâmat în timpul războiului, iar între anii 1986-1987 a fost consolidată întreaga clădire, deoarece a fost
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]