611 matches
-
său eu, a ajuns să se cunoască!... Omul e Dumnezeu! Locotenentul Gross, uscățiv, slăbit, cu barbișon retezat și cu ochii mici, negri, fulgerători, comanda o companie de pionieri. Vorbind, se aprindea repede, iar vocea lui aspră, neplăcută, devenea mlădioasă și cuceritoare. Era ovreu și inginer la o fabrică de mașini din Budapesta. Acum se opri un moment și se uită împrejur parcă ar fi așteptat o întrerupere. Întâlnind ochii lui Bologa, care nu-l iubea, zicând că e farsor, Gross continuă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
1914 Dragostea mea, M-am mutat într-un loc minunat, o casă de păpuși situată în marele parc al unei frumoase reședințe. Oamenii de aici o numesc Castelul. Exagerează un pic, nu e chiar un castel, dar clădirea e totuși cuceritoare. Primarul a fost cu ideea. Am mers împreună să-l vedem pe proprietarul Castelului, care este un domn în vârstă, văduv, procuror la V. Primarul i-a prezentat afacerea în timp ce eu așteptam afară. Apoi am fost invitată înăuntru. Procurorul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
intraseră în vacanța de vară și doamna Luiza venea zilnic la spital, atât dimineața cât și seara, după un program stabilit de Eugen, astfel încât să nu deranjeze pe nimeni. De altfel, o simpatiza întreg personalul. Era prea blândă și amabilă, cuceritoare în zâmbet și privire, în cuvânt și atitudine, ca să nu fi fost plăcută de toată lumea. Eugen fusese chemat de șefa lui, doamna profesor doctor Eugenia Ionescu, a doua zi după convorbirea cu Laura. Discuția a fost foarte scurtă, dar cu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
vorbi atunci când voi aborda al treilea val al viitorului. Le vom regăsi mai întâi în Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite și în G8. O asemenea ordine policentrică nu se va putea menține: prin natura ei, piața este o entitate cuceritoare; ea nu acceptă limite, nici împărțire a teritoriilor și nici armistiții. Nu va semna tratate de pace cu statele și va refuza să le lase anumite competențe. Ea se va extinde asupra tuturor serviciilor publice și va priva guvernele îchiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
notă, răspunse Geo Dumitrescu preocupat, rece, fără ironie, deși ironia exista, dar era greu să-ți dai seama din ce reieșea. - Hî, făcu Marin Sîrbulescu și avu un surâs strâmb, timid și fermecător. Față de statura lui uriașă blândețea surâsului era cuceritoare. - Ce hî? zise Geo Dumitrescu cu aceeași răceală, fără umor, deși umorul răzbătea, dar ai fi zis ca el n-avea chef de glume. Vrei să spui că nu-ți place? continuă. O să-i spun lui Miron să te pună
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
schimb, cu picioare lungi, armonios pierdute în arcul vânjos al coapselor, cu sâni și umeri dăltuiți într-o marmură palidă, vag irizată de vinișoarele de dedesubt. Conștientă de farmecele trupului ei, de atracția pe care o emana, convinsă că e cuceritoare, prin urmare chiar și frumoasă, din moment ce toți bărbații întorc capul după ea ori îi fac avansuri. Povestindu-i fără șir cât de ocupată este cu școala ei de coafeze, cum se mai duce la câte un film, adoră poveștile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
se răsuceau pe călcâie la dreapta sau la stânga, urmărind fuga micuțului rebel care reușea să scape mereu. O potaie atât de simandicoasă și de îndârjită, înverșunată să-i termine pe toți cu lătratul ei. era cu adevărat comică, ba chiar cuceritoare. După ce ascultă atent zgomotele neobișnuite care veneau din salonul cel mic, Ledoulx făcu un semn valetului Julien. Acesta aruncă doar o privire, tresări, apoi reveni cu o expresie perplex fericită și, fiind cu totul incapabil să formuleze clar ceea ce văzuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
stăpânire. Pe atunci Monsignor Împlinise patruzeci și patru de ani și deborda de energie. Era puțin cam prea dolofan pentru a avea o siluetă de o simetrie perfectă, cu părul de culoarea firului de aur și cu o personalitate strălucitoare, cuceritoare. Când intra Într-o Încăpere, Înveșmântat din cap până-n picioare În solemnele odăjdii purpurii, semăna cu un amurg pictat de Turner și stârnea atât atenția, cât și admirația. Scrisese două romane: unul Înainte de convertire, violent anticatolic, iar după cinci ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
am început să cânt, eram prea mică probabil. Cânt dintotdeauna. Am cântat tot felul de muzică, dar mai ales operă”, mărturisea, în- tr-un interviu, soprana. A absolvit Academia de Muzică din București în 1990, iar vocea neasemuită și prezența scenică cuceritoare au impus-o rapid ca o stea de operă strălucitoare. În 1992, a debutat la Covent Garden din Londra, unde a făcut și prima înregistrare cu „Traviata“ în 1994. Apoi, în 1996, Angela Gheorghiu a făcut întâia înregistrare cu EMI
Agenda2003-21-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281053_a_282382]
-
se creează suprapuneri și ambiguități a căror aducere în discuție poate deschide spații infinite speculațiilor mentaliste, antropologice, etniciste. Analiza lingvistică trebuie totuși să dea seamă și de speculația filozofică, să explice de ce aceste interpretări au fost dacă nu convingătoare, măcar cuceritoare nu numai pentru cel care le-a scris, dar și pentru mulți dintre cititorii și comentatorii săi. Dincolo de gratuitatea jocului ( întru poate să nu aibă de fapt sensurile care i-au fost atribuite, dar interpretarea servește unui sistem și e
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
am spus lui mama că nu mă mai duc la școală. Asta mi-a marcat complet viața, pentru că eu din momentul ăla am spus: din momentul În care am să intru la liceu eu am să fiu un fel de cuceritoare a băieților, dar pe care am să-i las pe toți să sufere după mine... și cam așa a fost. După asta mi-am schimbat și eu comportamentul, miam dat seama că toate reacțiile celor din jur proveneau și din
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
indirectă cu una directă pentru a fi recunoscută. O privi uimit când îi ieși în cale înveșmântată în culori de luptă, vopsită cu kohl, cu gura ca o rană, năpustindu-se prin bazar de parcă se afla în fruntea unei armate cuceritoare. — Destul, murmură ea, e destul. Se îndreptă spre băiatul de la Hungry Hop, care dădea la o parte bucata vălurită de metal pusă la ușa gheretei. — Ce, vrei înghețată așa de devreme? E clar că traiul în munți ți se urcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
prin casă în timpul zilei? Vreun vânzător a început să-și pună întrebări privind cantitatea mare de mâncare pe care Miep, fosta secretară a lui Otto, acum legătura noastră cu lumea de afară, reușea să o adune, mulțumită cartelelor contrafăcute, zâmbetelor cuceritoare și aranjamentelor pe care le făcuse tata cu măcelarul înainte să intrăm în ascunzătoare? Cineva a anunțat probabil Poliția Verde, pentru că știu unde să meargă. Urcă scările cu puștile pregătite, trag la o parte biblioteca mare ce ascunde intrarea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
rost alături de partituri atât de bine făcute, încât a vorbi „tehnic“ este redundant. Inspirația, frumusețea, melodicitatea pasajelor - a foarte multor pasaje, este bine să precizez - țin de harul cu care Mike Oldfield a fost dăruit de Cel-de-Sus. Să scrie melodii cuceritoare nu-i este dat oricui. Dar Oldfield a muncit mult să-și merite talentul. Nu mai am la îndemână un interviu de acum aproape două decenii, în care vorbea despre realizarea albumului Islands, și-ndeosebi a piesei The Wind Chimes
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
gândească că acea Mika-Le era și pricina dezordinei morale de acolo. Cu capul plin de migrenă, pe care-1 avea după astfel de primire, de masă și de somn, așezată pe marginea divanului, Mini nu închipuise nimic, stătuse amorțită subt impresia cuceritoare, pe când, undeva, înăuntru, în creierul obosit, în afară de voința ei, se adâncise, crescuse fără de probe convingerea că Mika-Le cea invizibilă, cea de obicei cu lotul neînsemnată, era nucleul ocult al tragediei. Se ridicase apoi silnic și privise afară, înlăturînd puțin perdelele
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și de alte calități, cum ar fi: Voința, imaginația, simțirea, forța interioară și mai ales simțul moral. Frumusețea morală lasă amintiri ne șterse aceluia care a avut norocul să o privească, simțul moral conferă celui ce o deține, puteri inexplicabile, cuceritoare. Dar despre moralitate și frumusețea ei voi vorbi cu altă ocazie, într-o altă carte pe care o voi scrie în curând. Revenind, pe tărâmul conștiinței superioare și la forța interioară, vreau să vă mai spun că orice conflict de
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
abată de la evoluțiile culturale de azi? - Unul singur, Ion Pillat. Iubirea lui pentru formele noastre câmpenești și modul larg, încrezător de a le cânta (abia înnorat de o poetică melancolie, pentru cele ce nu se mai întorc), sunt așa de cuceritoare că, deși angajat într-o experiență poetică opusă, nu mă pot feri, când le recitesc, de emoția unor versuri ca acestea: " Văd uniforma veche de ofițer la modă, De când era el junker, de mult, sub Ghica-Vodă Când mai mergeau boierii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
arzător și mai ales cu neconformismul unui alt mare francez: poetul Arthur Rimbaud, unul din incendiatorii Comunei, de la 1870. Ceea ce ne reține în Galois e alăturarea patetică, făcută să izbească imaginațiile, a unui mare matematician și revoluționar. Cu cât mai cuceritoare este această apariție, căreia finalul duelului îi adaugă un colorit romantic, decât figura celuilalt matematician, contemporan al lui Galois, la fel de stăpânit de patima politică, legitimistul Cauchy, a cărui esență se scurge prin academii sau în exiluri somptuoase, ca profesor al
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
indirectă cu una directă pentru a fi recunoscută. O privi uimit când îi ieși în cale înveșmântată în culori de luptă, vopsită cu kohl, cu gura ca o rană, năpustindu-se prin bazar de parcă se afla în fruntea unei armate cuceritoare. — Destul, murmură ea, e destul. Se îndreptă spre băiatul de la Hungry Hop, care dădea la o parte bucata vălurită de metal pusă la ușa gheretei. — Ce, vrei înghețată așa de devreme? E clar că traiul în munți ți se urcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
mângâieri, sărutări și îmbrățișări care păreau că nu se mai termină, apăru și un prezervativ din buzunarul șortului lui și George o pătrunse, iar Emmy știu în momentul acela, că nu mai putea să trăiască altfel. Numai ifose și zâmbete cuceritoare Adriana nu a înțeles niciodată de ce unora nu le plăcea deloc să zboare cu avionul. Chiar așa, ce era atât de îngrozitor să petreci câteva ore cuibărit sub o pătură din cașmir, sorbind șampanie și uitându-te la filme? Mâncarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ar leșina, era sigură. Numai gândurile astea îi dădeau tăria de a respinge oferta plăcută a bărbatului care stătea lângă ea. — Păi, atunci, presupun că nu ne rămâne decât să ne vedem în New York, spuse Dean plin ifose și zâmbete cuceritoare. — Cred că da, replică Adriana fără ezitare. Ce era să facă o fată? se întrebă ea. O masă în oraș era doar o masă în oraș și nimeni n-ar putea să spună că până aici nu fusese iubita model
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
fi făcut cunoștință în câteva minute când el s-ar fi prezentat singur. — Nu zău! Ce importanță are cine — Adriana continuă ca și când nu auzise nimic: — În momentul ăla, tu i-ai fi răsplătit politețea cu un zâmbet și o privire cuceritoare, apoi i-ai fi evitat prompt orice întrebare directă, i-ai fi întors spatele și te-ai fi angajat într-o altă conversație care nu îl includea și pe el. — Chiar dacă — — Chiar dacă ar fi în mijlocul propoziției, chiar dacă te-ar întreba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
publicului este instantanee. Unele stele urcă, altele coboară. Peste tot, se Înalță focuri de lemne. Suntem În decembrie. Nopțile sunt deja aspre. La palat, ulcioarele cu vin se golesc, se sparg, hanul este stăpânit de o beție jovială, zgomotoasă și cuceritoare. În ziua următoare, pune să se rostească, În marea moschee, rugăciunea pentru răposați, apoi primește condoleanțe pentru moartea socrului său. Chiar cei care veniseră În goana mare, În ajun, ca să-l felicite pentru victorie au revenit, cu fața Îndoliată, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
trăsuri de poștă vetuste, cu echipaje prăpădite. Stranie această asemănare cu Howard: aceiași ochi, același nas, aceeași față rasă cu grijă, poate ceva mai rotunjită, același păr de culoare deschisă, străbătut de aceeași cărare, aceeași strângere de mână, politicoasă, dar cuceritoare. Modul nostru de a-l fixa din priviri ar fi trebuit să-l supere, dar nu lăsă să se observe nimic; e adevărat că, debarcând astfel Într-o țară străină și În Împrejurări atât de excepționale, trebuia să se aștepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Gogh, Nerval, Georg Trakl s-au autoeliminat din viață prin intensitatea unei neliniști nevindecabile. Dar gloria unei picturi în care lumina este absolută, neagresată de umbre, la Vincent, iar pe de altă parte, frumusețea discursului liric, cromatismul feeric și melancolia cuceritoare la Trakl și Nerval, exorcizează umbrele angoasei. Poezia lui Eminescu este o vastă epopee a neliniștii pe diverse planuri. Neliniștea față de moarte este inaugurată cu Mortua est! și culminează cu Strigoii. Neliniștea față de efemeritate și nimicnicia lumii străbate întreaga perioadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]