560 matches
-
să intre Petru, Cornelius, întâmpinându-l, i s-a închinat, căzând la picioarele lui (Fap 10, 7). Exemplul centurionului i-a marcat pe toți păgânii prezenți, prietenii săi apropiați, unii dintre aceștia deja simpatizanți ai religiei iudaice sau chiar oameni cucernici (cf. Fap 10, 7) care, împreună cu el, au ascultat cu multă disponibilitate cuvântul său (cf. Fap 10, 34-43), primind pe Duhul Sfânt (Fap 10, 44) și darul limbilor ca în ziua de Rusalii, preamărindu-l pe Dumnezeu (Fap 10, 46
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
reacție, astfel încât remediul administrat riscă să ucidă bolnavul. Din fericire, ajutat de cei apropiați, Orgon se însănătoșește și îl alungă pe Tartuffe, spre marea satisfacție a Dorinei, cea care imaginase ingeniosul tertip destinat să smulgă întreaga casă din ghearele falsului cucernic. Dorine repurtează o victorie categorică pe planul supravegherii domestice, dar Tartuffe, temporar învins, își spune că a pierdut doar o bătălie și nu războiul, căci, aidoma unui abil politician, el știe că supravegherea e dublă: dincolo de supravegherea domestică, operează supravegherea
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Ciclul "Învățăturile lui Neagoe către fiii țării sale" încearcă inefabilul despre suflet și gând, despre tinerețe și bătrânețe, despre moarte: "Tremură viața ființei pentru/ multul ei dor de noapte și poate/ că ziua nu va fi să aducă un hoț cucernic/ de suflete venind din întuneric fără să se audă vreun zgomot". Poate că Marin Tarangul nu și-a găsit încă formula. Dan Laurențiu "Poziția aștrilor", E. P. L., 1967; "Călătoria de seară", E. P. L., 1968; "Imnuri către amurg", Editura Eminescu, 1970
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
deputaților, din 17 iulie 1904, cînd, la atacurile furioase ale dreptei care denunță influența ocultă a masoneriei, acuzații răspund aproape în aceiași termeni, invocînd necesitatea de a combate cu aceleași arme manevrele subterane, practicile de delațiune ale congregațiilor și societăților cucernice 19. Putem constata deci această fascinație care face ca secolul al XIX-lea european și ceea ce îi urmează imediat să poată fi considerate drept Vîrsta de aur a Conjurației. De pildă, nu întîmplător, în limitele geografice și cronologice ale Franței
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
apropierea unor vechi solidarități dispărute. Politica și sacrul ajung astfel să se unească și, într-o oarecare măsură, să se confunde, în arierplanul mitologiei Complotului se dezvăluie, în cele din urmă, viziunea unei Ordini, în sensul religios al termenului, unitară, cucernică, instrument necesar pentru reușita unei acțiuni ce angajează și transcende destinul fiecăruia. Aceste observații, dacă sînt acceptate, nu pun în nici un fel în cauză analiza mitului văzut ca expresie a unei neliniști sociale, manifestare a unei frici sau a unei
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Actes de la recherche en sciences sociales, nr. 126/127, martie 1999, pp. 103-105). • Producerea publicului Grupurile de utilizatori ai bunurilor astfel calificate constituie cealaltă parte importantă a morfologiei culturale. "Publicurile" sunt mai mult sau mai puțin numeroase, durabile, fidele și cucernice. După Hennion (1993), muzica se definește prin ceea ce face, ea constituie o mijlocire. Aici, sociologia iubitorului se alătură și întărește dragostea pentru concertele rock, adică grupul afectiv și emoțional. Același lucru este valabil, la Paul Yonnet, în cazul sportului și
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
petiționară se va extinde într-o polemică istorico-filologică în care membrii Școlii Ardelene își vor proba tăria credințelor în dreptul românilor la emancipare. Se termină cu sfioșia aproape feciorelnică pe care o vădeau semnatarii memoriilor adresate curții imperiale. Locul acestei reverențiozități cucernice este luat de spiritul polemic, în care nu ezită să își facă drum, printre argumente academice, și ironii mușcătoare. Călcând pe urmele pașilor făcuți de D. Prodan și L. Blaga, care au descins analitic în cotloanele gândirii politice românești din
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
său nu poate evita realitatea prin promptitudinea unei etichetări menite să cenzureze.” 127 În epilogul Decameronului, naratorul este fericit că a dus la bun sfârșit tot ceea ce își propusese pentru „preavrednicile sale copile”, de unde și mulțumirea adusă divinității, în maniera cucernică a vremii. Concluzionează expresiv: „de vreme ce nici una dintre voi nu merge la Atena, nici la Bologna ori la Paris ca să învețe carte, cu voi se cade a vorbi mai pe îndelete, mai pe larg decât cu cei care își ascut 126
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cuviință și glumă. Se întâlnesc într-o biserică, deoarece locașurile sfinte erau unele din puținele locuri accesibile femeii medievale și unde putea să apară singură fără pericolul unei compromiteri morale. Biserica conotează sacrul, puritatea, angelicul, iar tinerele cred și sunt cucernice, respectă o tradiție religioasă încă foarte puternică în acea perioadă. Patroana locașului 148 Ibidem, p. 526. (trad. n.) 149 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 20. 150 Ibidem. 151 Ibidem. 62 de cult este Sfânta Fecioară Maria („stăpâna” și „doamna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să facă pocăință, iar noi prin pocăința lui intrăm de-a dreptu-n rai”543). Desfrânării i se adaugă prefăcătoria și minciuna. În istorisirea a opta a zilei a treia, starețul unei mânăstiri este descris ironic ca fiind: „un preacinstit monah, cucernic întru toate, și sfânt, și evlavios, dar care nu răbda opreliști când era vorba de femei”544. și el elaborează un plan ingenios, profitând, de această dată, nu doar de naivitatea soțului, ci și a soției acestuia: îl face pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
luptă. Dar, așa cum ilustrează și scena turnirului, joacă numai rolul pe care ceilalți se așteaptă să-l joace, și pasivitatea ei se potrivește cu imaginea obedientă pe care societatea i-o atribuie.”747 Povestirea este relatată în spiritul religios, didactic, cucernic al Evului Mediu cavaleresc, care mai credea în valorile adevărului și ale onoarei, în prototipul unei societăți ideale, ghidate de un cod ce trebuia respectat cu strictețe și în care era reliefată deplin condiția umană supusă pieirii. Povestirea cavalerului nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
încercărilor dure ale vieții cărora trebuie să le facă față pentru a și dovedi statutul de personaj exemplar, de model indiscutabil al virtuților creștine în general. Ca de fiecare dată, Constanța își găsește alinare în invocarea divinității, este un spirit cucernic, evlavios, devotat preceptelor creștine, de aceea ajutorul ceresc nu întârzie să apară, naratorul insistând asupra credibilității faptelor prin care trece eroina, venind în sprijinul celor relatate de el și cu multe exemple ale unor personaje biblice, călăuzite de Dumnezeu în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
identitatea, preferând tăcerea. Donna angelicata nu dă glas propriilor trăiri decât atunci când se roagă sau propovăduiește religia creștină. Modestia este dusă la extrem, eroina va ajunge în casa mătușii sale, dar nu va fi recunoscută, pentru că preferă gloriei „un trai cucernic și curat”757. Cei din jur recunosc puritatea și virtutea femeii, capabilă mai curând de moarte, decât de impietate morală. Prin același miraculos specific povestirii, Alla își regăsește soția, întâlnirea este patetică, scena 756 Ibidem, p. 161. 757 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de o parte, de la dubla comparație dintre trupul omenesc și corpul social, și pe de altă parte, de la disciplinarea gesturilor și administrarea regatelor. În spiritul unui dualism de evidentă sorginte teologică, autorii medievali opuneau gestul moderat și cuviincios, propriu omului cucernic (gestus), gesticulației necontrolate a posedatului (gesticulatio). De aici și conotația morală a cuvântului ,,gest", păstrată până în zilele noastre (,,Un gest care vă onorează")7. Astfel, în acea perioadă istorică gesturile inadecvate sau exagerate erau dezaprobate, făcându-se deosebirea dintre gesticulația
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Într-o călătorie În Italia, frumoasa doamnă Îl rugă să-i aducă de acolo o oglindă venețiană, una din acele oglinzi care pun În valoare perfecțiunea formelor. Aprigul confesor se hotărî să folosească prilejul pentru o drastică lecție de comportare cucernică. Revenit din Italia, el o anunță că și-a Îndeplinit promisiunea: «Priviți-vă, Îi spuse el scoțînd de sub sutană un cap de mort, aceasta este oglinda dumneavoastră. A fost capul celei mai frumoase femei din Veneția. A fost ceea ce sînteți
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cât mai mult din ceea ce ne oferă ea: duhul rugăciunilor bisericești, duhul sfințeniei și toate celelalte ce sunt dăruite celor ce se ostenesc în rugăciuni și în fapte de milostenie. Așadar, să iubim biserica din tot sufletul nostru, să fim cucernici și cu bunăcuviință când ne rugăm în lăcașul de cult, fiindcă de aici izvorăște viața, sfințenia, puterea, ajutorul, slava noastră și ca o încununare a tuturor acestora, vine viața veșnică. Pentru creștinul adevărat, biserica este comoară duhovnicească, căci „unde este
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
sfințească-se numele Tău” s-ar putea tâlcui după cum urmează: „fie ca frica de Dumnezeu să se afle în inimile noastre, cele ce îți înalță cântare! Și, în virtutea cererii pe care Ți-o facem, dă- ne-o înainte de toate; deoarece cucernica teamă de Dumnezeu este izvorul înțelepciunii celei duhovnicești și al unei viețuiri plăcute lui Dumnezeu. Cine o are, acela are și un îndrumător în viață, un încurajator și un apărător. Atâta timp cât ai frică de Dumnezeu, sufletul îți este plin de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
săi din sat Carlomănești, județul Tutova, din 1656, octombrie 2. Și așa mai departe... cu formule vechi, cu blesteme și cu jurăminte ‐ din adâncul vremii înviază lumina.” Revista a scris și despre inițiativa nematerializată, în numărul 1: „Sub conducerea S.S. cucernicul preot econom Șt. Vasilescu, protoereul județului Tutova, se va înființa în orașul Bârlad un muzeu bisericesc regional care va fi alimentat cu toate odoarele vechi: cărți, haine, icoane etc. care nu mai sunt întrebuințate de către bisericile din județ și care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
uriașe, cu pianul în penumbră la care cântă o "frumoasă arătare". I. M. Rașcu a evocat (simbolist statornic) provincia, barierele, duminecele, iar acuma, catolic practicat și rigid, este poetul recluziunii melancolice, al sfintelor bucurii bucolice îngăduite ființelor neprihănite, și intră cucernic în salonul de țară al copilăriei, depunând la ușă marea lui "geantă cu volume prăfuite": În salonul vechi de țară am pășit ca-ntr-un altar, Sfiicios, copilăria mă privea de prin unghere. Prins de zid, același ornic urcă-al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și eu voi fi cel dintîi a aplauda pe acela ce va face mai bine.” Conștiința că opera se Înscrie Într-o serie istorică și că literatura iese din literatură? Sigur este că un spirit lucid (putem spune chiar realistic), cucernic și harnic domină gîndirea și determină demersul poetic al lui Grigore Alexandrescu. Poetul cunoaște scopul, stăpînește instrumentele de expresie, Își alege cu grijă tema și nu evadează din ea decît pentru a-i dezvolta partea morală. Trecerea de la intenție la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unii-alții, fiind cu totul pocite și foarte departe de Înțeles...” Altă dată face elogiul melosului stihiraric și dă sfaturi pentru buna educare a glasului: „Ascultați cu băgare de seamă toate lucrările, ca să le deprindeți și cu ifosul lor, adică: liniștit, cucernic, mîngîios și dulce, ușor suind și ușor pogorînd, neabătîndu-vă În niscai adaosuri și afărături schimonosite, care sînt urîte lui Dumnezeu și oamenilor”... Prenumerația pentru o broșură pe hîrtie ordinară este, aflăm Într-un loc, de un sfanț, pe hîrtie bună
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
retorică, discursul erotic se caracterizează printr-un mare devotament față de obiectul erotic. „Discursul Îndrăgostit - zice Barthes, - este În mod obișnuit o anvelopă linsă care se lipsește pe Imagine, o mănușă moale și tandră În jurul ființei iubite. Este un discurs pios, cucernic.” Un discurs, totuși, fragil, o devoțiune ce se destramă cînd Imaginea se alterează. Poetul român se refugiază, atunci, În morală și Într-o filozofie a resemnării. Se bocește, de regulă, dîndu-se de ceasul morții, cerînd milostivire... Pentru a exprima toate
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Îi pare vulgar. Nu are, totuși, dreptate, pentru că misoginia este o formă de filozofie a crosului și nu indică, În chip necesar, o lipsă de profunzime a spiritului. Pann, Heliade, Conachi Însuși sînt, pe rînd, pasionați și sceptici, bîrfitori și cucernici față de femeie. Cei dintîi au cultul familiei, al treilea celebrează iubirea eternă. Asta dovedește o mișcare a spiritului față de obiectul erotic, o neliniște care silește poezia să se deschidă și să Îmbrățișeze forme noi de sensibilitate. Arta de a iubi
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
blazonul, să-l țină în compania celorlalte cîteva mari orașe ale țării, cele care, de fapt, au și definit/ definesc statul român modern. Culmea e că talciocul ăsta rău-mirositor se confundă cu străvechea sărbătoare a Sfintei. Dacă din veac, mult cucernica procesiune s-a consumat în taina credinței, oferindu-se sufletelor noastre ca o mereu reînnoită epifanie, șirurile nesfîrșite mișcîndu-se în tăcere pe lîngă voievodalele ziduri și portaluri, pînă în preajma sfintelor moaște, iată că, pe an ce trece, sărbătoarea își pierde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
decât versurile ce repetă canoane teologale sau dau frâu liber fantasmelor lirice sanctoide. Poemele glisează înspre exercițiul spiritual, intră treptat într-un ritm de evlavie și exultă prezența harului pogorât peste lume. Confesiunea, mereu însoțită de candoare, sugerează truda căutării cucernice și transcrie satisfacția iluminării interioare, căci P. crede că ordinea divină asigură o mai lesnicioasă apropiere de bucuriile umile ale vieții. SCRIERI: Frigul și frica, Cluj-Napoca, 1992; Însoțiri în Turnul Babel, Craiova, 1996; Mormântul gol, Cluj-Napoca, 1999; Grădina lui Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]