3,596 matches
-
chiar a făcut-o. Ca să respectăm adevărul, cum ar spune Manfred Marklund. Când termina cu obligațiile de parlamentar și de membru supleant în comisia pentru cultură, ea îmi citea. Ei, nu chiar neîntrerupt, dar în fiecare seară liberă. Eu ședeam cufundat într-un fotoliu negru, care arăta ca un liliac uriaș, iar ea era așezată pe pat, cu cartea sprijinită pe piept. Vocea îi era un pic monotonă. La început am ales cărți pe care bunicul le neglijase în prelegerile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Mâna lui e netedă și caldă. Văd pentru ultima oară mâinile bunicului. Odinioară erau boante și brune ca niște rădăcini cioturoase. Acum sunt palide și cenușii ca oasele. Niciodată nu vor mai săpa pământul ca și cum l-ar mângâia. Ele se cufundau adânc în humusul trecutului, pentru a sili timpul s-o ia înapoi. Dar timpul le-a aruncat la o parte. Noi renunțăm la trecut, dar trecutul nu renunță niciodată la noi. Noi doi - parlamentara și cu secretarul ei -, acolo, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
aproape de Dumnezeu, căci de la cine mai putea spera un ajutor? Știa că trebuise să facă pasul acesta pentru liniștea fetelor ei, pentru viitorul lor, dar simțea că nu-l poate face fără ajutor ceresc. După despărțirea de Bart, ea se cufundase în muncă. Nu-și lăsase nici o clipă de răgaz, încercând din răsputeri să nu mai privească în urmă. Trec prin pustiu fără tine, spunea sufletul ei în fiecare clipă, dar își dădea silința să meargă mai departe. Se trezea devreme
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
dovedească, fără dubii, că orice comunicare între imagine și realitate este, în cazul lor, imposibilă. G. s-a bărbierit orbește, fiindcă, străin, cel de dincolo se așezase pe marginea căzii, proptindu-și bărbia în palme și lăsând impresia că este cufundat în gânduri... „Trebuie să merg neapărat la doctor”, și-a zis, fără prea mare încredere, G. „Nu se poate așa ceva, e imposibil...” Și ce să-i spună doctorului? Nimic; se va așeza în fața oglinzii din cabinet și... Dar dacă doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
s-a lovit ea. A încercat să-i ridice capul, ca s-o ajute să respire, și a privit-o: era încruntată, avea fruntea asudată și bodogănea întruna. A mângâiat-o până i s-a părut că s-a liniștit, cufundându-se într-un vis care i-a adus în mod inexplicabil un zâmbet pe față. Oare ce vedea bunica? Ce amintiri de la vârsta de șapte ani? Ce soldăței de plumb? Bunica a trecut de la un vis agitat la unul liniștit
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
nici măcar pentru hrană. Când s-a trezit bunica, a întrebat-o de unde avea rănile alea de pe brațe. Nu-și amintea absolut nimic. Și nici ele nu i-au zis nimic; au evitat subiectul, sub pretextul micului-dejun, iar ea s-a cufundat iar în tăcerea ei obișnuită, de când se mutase la ele. I-ar fi plăcut să mai stea cu bunica, dar îi era frică. Zgârietura de pe fața ei căpătase dimineața o nuanță ocru, de rană veche. Mama încă nu ajunsese acasă
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
vorbe aspre din Pantelimonul copilăriei, un amic romancier care aruncase, în treacăt, părerea conform căreia interdicția de a publica, pe timpul alianței cu Germania fascistă, le-a fost, până la urmă, prielnică gazetarilor evrei. Aceștia ar fi avut, carevasăzică, vreme să se cufunde în lecturi esențiale și să dezvolte, în pagini cu mult mai profunde, pasiuni livrești de un calibru superior. Nu e deloc așa, iar Steinhardt se revoltă cu îndreptățire. Cantitativ, această colecție de eseuri interbelice e mai degrabă una care profită
Metrologia lecturii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8067_a_9392]
-
cumva, adăugăm noi, o senzație „tehnică“, asemănătoare cu cea a individului aflat la volan, delectîndu-se cu creșterea vitezei vehiculului? O beție a vitezei, transpusă în alt registru? Îmbinîndu-se simțămîntul de ușurare, de „pierdere“ a greutății fizice precum a unui corp cufundat în apă, cu o eteroclită satisfacție a personalizării ce acompaniază depersonalizarea? „Acum scriu proză direct la computer, mereu pe aceeași senzație, este o competiție între limbă și corp, deși computerul nu pare făcut pentru corp, nu?, să scrii cu mîna
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
buni și mai cultivați erau legionari". Disputele ce aveau loc reprezentau, ca să ne exprimăm astfel, o hărțuire a inteligenței de către ea însăși. Un regal al unei autodevorări ce anunța parcă, în fosforescența sa, noaptea postbelică în care avea să se cufunde conștiința românească: "Unii dintre ei nu se jenau să scrie texte împotriva inteligenței ca facultate mentală. Era la modă să denigrezi inteligența și tocmai oamenii foarte inteligenți o făceau, cu argumente foarte subtile". A fost cu adevărat un "fenomen crucial
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6993_a_8318]
-
puțin în ceea ce înseamnă poezie (inclusiv teatrul, proza literară etc.) - și ridică întrebări de care se sperie gândul. Nu îndrăznim să ne aventurăm în urmărirea consecințelor. Propunem următoarea imagine ca reprezentare virtuală a noii realități create: o statuie de sare cufundată într-o apă sărată. Cât de saturată trebuie să fie soluția pentru ca să nu mai primească nici un atom în plus, pentru ca statuia, așadar, să nu se dizolve? Ce consistență trebuie să aibă materialul statuii pentru a rezista la procesul natural de
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
să fie soluția pentru ca să nu mai primească nici un atom în plus, pentru ca statuia, așadar, să nu se dizolve? Ce consistență trebuie să aibă materialul statuii pentru a rezista la procesul natural de dizolvare? Cu alte cuvinte: va rezista ediția Perpessicius cufundată în marea de cerneală eminesciană recreată în jurul ei? Vor rezista ediția Călinescu, ediția Murărașu, ediția C.Botez, ediția Ibrăileanu etc., etc. ? Cine va face aceste măsurători în multe privințe farmaceutice? Ce va mai înțelege cititorul generic al lui Eminescu din
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
tuturor edițiilor de postume eminesciene, începând cu Nerva Hodoș și ajungându-se până astăzi. Această tradiție odată stabilită, abia ea va putea fi confruntată cu manuscrisele scanate astăzi. Această ediție critică filologică va fi statuia de sare ce se va cufunda în soluția electronică. Și cu aceasta nu suntem decât la jumătatea drumului spre cunoașterea și înțelegerea operei eminesciene. Rămâne celălalt tărâm, denumit generic "ziaristică". Trebuie revăzut acel program de cercetare propus la începutul anilor '90 ai secolului trecut - care are
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
la minunile de calculator, blocăm totul în eristică, pentru că fiecare va lua de acolo ce vede, ce-i convine, ce nu ia altul etc. Ar fi ca și când Orfeu, cel din Memento mori, ar arunca la propriu harfa în mare, ar cufunda, adică, instrumentul melodiilor infinite - în muzica infinită a materiei. Cât despre profesorul de literatură română, el are tot dreptul să fie nemulțumit, pentru că nu este neapărat cercetător, nu are neapărat toată informația despre Eminescu, nu are nici aceste magnifice caiete
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
trezi dorința de a fi descifrate: "inexistența bruscă a realului nici o culoare nici un tu de conivență trăirea nonsensul voluptatea luxului la antipod ci miezul ni se contractă o să explodeze anonim nici unei vânzări implozie simetrică licitației arătarea plitei scrise..." (George Anca); "Cufundându-ne-n plenitudine/ reconstituim Principiul Logic al Noncontradicției/ dintre Eu și Ego-ul dictator subtil,/ agonia nous-ului în Logosul inospitalier când/ întâietatea nocturnului intangibil e o metafizică,/ dezmeticindu-mă-n sens, desacralizez umanitatea:/ contopirea Eului cu Absolutul Moale,/ identificat cu
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
chema toți cetățenii săi la un grad întotdeauna mai ridicat de moralitate, de lumină și de bunăstare". Astfel, Franța sau abstractizarea este cea care îi cheamă pe francezi sau realitățile la moralitate, la bunăstare etc.? Nu înseamnă asta să ne cufundăm în această bizară iluzie care ne îndreaptă în a atinge totul cu o altă energie decât a noastră? Nu înseamnă asta a lăsa să se înțeleagă că există, lângă și în afară de francezi, o ființă virtuoasă, luminată, bogată, care poate și
Frédéric Bastiat - Statul by Bogdan C. Enache () [Corola-journal/Journalistic/7395_a_8720]
-
premiul Graves și premiul unei edituri, ceea ce pentru un poet proclamat avangardist a însemnat mult, însă cu acest volum m-am și despărțit de ei. Trecutul meu apropiat de poet cu înclinații spre formele libere m-a împiedicat să mă cufund în romantism sau, mai bine zis, în poezia noii sensibilități. Am încercat să mă țin departe de sentimentalism, să articulez mai mult sensibilitatea, iar lumea imagistică a poemelor am lăsat-o în seama asociațiilor libere. Prin urmare, era firesc ca
Tibor Zalán: Poezie și dramă - interdependențe by Jenö FARKAS () [Corola-journal/Journalistic/6790_a_8115]
-
profunzime, este și circulară. Fără a avea o poziție socială înaltă în lumea de adopție, Glasberg e totuși mai mult decât un simplu, necăjit emigrant. (Cum e, de exemplu, Doru-Dror, fost regizor secund, actualmente paznic la un depozit de țevi, cufundat într-o insolubilă dramă familială.) Domnul administrator se învârte într-un cerc de cunoscuți și amici cărora a ajuns, în timp, să li se impună. La nenorocita de editură la care lucrează, suportând ca toți ceilalți tirania unei patroane bulgăroaice
Nu mai suntem tineri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7888_a_9213]
-
din 15 aprilie și 8 octombrie (dar și cele din 2015) coincid cu Paștele evreiesc și cu Sărbătoarea Cortului, potrivit obiectiv.info. De aceea, evenimentul este asociat cu o profeție din cartea Genezei și din Biblia evreiască. "Soarele se va cufunda în întuneric și Luna va deveni sângerie, înainte de marea și teribilă zi a venirii Domnului", se scrie în Biblia evreiască. Eclipsele Lunii au fost asociate cu evenimente importante din istorie, un exemplu fiind eclipsă de Luna apărută înainte de căderea Constantinopolului
Ziua care prevestește venirea Domnului. Ce se va întâmpla pe 15 aprilie by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/79278_a_80603]
-
personaj ce împinge la extrem toate defectele umane, alergînd nestăpînit spre propria-i pieire. în această primă nuvelă, descrierile "artiste" și tablourile de epocă nu ajunseseră la proporții sufocante. O dată însă cu Doamna Chiajna, aberanta intrigă și caracterele inconsistente se cufundă în descrieri amănunțite, care scot aproape complet bucata din zona literaturii. Formula proprie de proză - brodarea subiectivă pe seama unor documente istorice - e găsită de Odobescu abia în Cîteva ore la Snagov (1862). Monumentele și obiectele medievale, inscripțiile tumulare, hrisoavele, statuile
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
prânzului, m-aș face supă și te-aș încălzi, după aceea m-ai putea servi în chip de somon afumat, iar mai târziu sorbi - ca pe-o licoare de malț veche de treizecișitrei de ani și după-amiaza te-ai putea cufunda în mine spre a te răcori, fiindcă sunt sigur că vei adormi fericită, cu mine alături și mai știu că mă voi revărsa toată noaptea pentru tine. LEGENDE Trecând de Beinn Dorain și Rannoch Moor și Altnafeadh, în jos spre
RODY GORMAN by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7441_a_8766]
-
nordici, așa că ne vom baza pe calitățile specifice nouă. Ne așteaptă meciul cu Germania... Vă voi prezenta un film cu instalația lor de nocturnă. Băieții urmăriră atent imaginile, își notară nu știu ce și, la ora începerii meciului, stadionul din München era cufundat în beznă. UEFA ne-a dat meci câștigat cu 3-0. Eram lideri în grupă, cu trei puncte și-un golaveraj bunicel. VEZI ȘI: ROMÂNIA - GRECIA 1-1: “Tricolorii” ratează calificarea la Mondial. Jucătorii lui Pițurcă nu au reușit să înscrie nici măcar
Soluție minune propusă de un blogger la eșecurile naționalei by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/74608_a_75933]
-
Mateiu Caragiale ridică la sonorități de imn povestea sfârșitului unei lumi. În răgazul acestui apus, cuvintele aduc la lumină epoci și locuri ascunse acum în blazoane și peceți. Pătrunzi pe negândite printre meandrele timpurilor vechi și ale spațiilor îndepărtate, te cufunzi în melancolia de catifea a istoriilor, te molipsești treptat de agonica viață de noapte a lumii bucureștene de acum un veac; și le primești pe toate ca pe o inițiere în inefabilul sfârșitului. O aventură hipnotizantă într-o epocă ce
Cărți vorbite... în trafic by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7947_a_9272]
-
umană. De aceea, o astfel de doctrină juridică s-a axat mai puțin pe firea umană decât dreptul roman, care și-a pus nădejdea în forța rațiunii. Honda n-avea de gând să-și piardă timpul cugetând asupra problemei sau cufundându-se în înțelepciunea anticilor. Ca student la Drept, înclina să admită autoritatea legii, numai că-l chinuiau îndoieli și neliniști legate de sistemul operativ care-l interesa în mod deosebit. Eforturile de a înțelege structura extrem de complicată și ciudată îl
Yukio Mishima - Zăpada de primăvară by Angela HONDRU () [Corola-journal/Journalistic/6812_a_8137]
-
la îndemînă două posibilități: ori fugi în natură, ori deschizi o carte. Ambele te duc spre aceeași lepădare de semeni. Dar dacă natura te primenește supunîndu-te unei cure de tip necuvîntător, o carte te vindecă printr-o terapie contrară. Te cufundă într-o lume în care cuvintele, ținînd loc de oameni, te ajută să nu le mai simți lipsa. Aceasta e senzația pe care o trăiești parcurgînd cartea Madeei Axinciuc. E ca și cum ai pătrunde într-un univers în care singura formă
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
mai vrea ceea ce numai El singur poate: / Să ierte" (ibidem). Să fie acesta un caz de misticism eretic? Sau un mod de a-L celebra pe Dumnezeu chiar prin tortura la care ne supune, prin dramaticele îndoieli în care ne cufundă, cum socotea Simone Weil? Și dacă tot am amintit un nume feminin, să menționăm și momentele în care poeta noastră, aidoma unor credincioase celebre, izbutește a se apropia de Divinitate printr-o exaltare sentimentală, similierotică: "O, Doamne, cît de frumos
“Memoria inimii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7520_a_8845]