1,160 matches
-
neglijând prezența oamenilor; vacile (în special vițeii) mugeau și băteau din copite, “de parcă aveau streche”; găinile erau neliniștite și cotcodăceau, iar cocoșii cântau și erau speriați. Cu 10-20 de minute înainte de seism, deși era noapte, porumbeii și vrăbiile își părăsiseră culcușurile și se avântau mereu în sus; toate animalele și păsările din curțile oamenilor se comportau anormal. Un timp, am crezut că previziunile (predicțiile) prezentate de țăranii respectivi, mulți la număr, sunt rodul unor traume psihice cauzate de catastrofalul cutremur. De
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
și găinile sunt foarte agitate înainte de un cutremur mai mare. În Martinica, în anul 1902, cu multe săptămâni înainte de exploziune, câinii lătrau într-una și se ascundeau de frică; șerpii, care stau ascunși cu miile împrejurul vulcanului, și-au părăsit culcușurile, iar păsările și au încetat ciripitul și au fugit în păduri. Exploratorul englez Milne spunea că în Japonia sunt unii oameni care au presentimentul cutremurelor în cel mai înalt grad.” Informații referitoare la comportamentul anormal al diferitelor animale și păsări
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
localități rurale, “caii din ham se agitau speriați, voind să fugă; alții, dimpotrivă, se opreau și nechezau în două picioare în grajduri, nu se atingeau de nutreț; câinii erau speriați, urlau, fugeau, se ascundeau; mulți câini își părăseau cuștile sau culcușurile, refuzând hrana; pisicile își zbârleau puternic părul, ascunzându-se în diferite colțuri; multe și-au mutat puii în alte locuri. Găinile fugeau spre cotețe, desfăcându-și aripile și cotcodăcind. Pe câmpuri s-au găsit mulți șerpi înghețați.” ANIMALELE - ADEVĂRATE DETECTOARE
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
asculta gândurile. Mâinile lui spărgeau lemne, scoteau din foc tăciunii, îi puneau pe lutul malului. Când pământul fu în îndeajuns de cald, călcă în picioare jăratecul, îl acoperi cu crengi tinere, un braț de crengi, apoi încă unul, întinse peste culcușul ăsta cald trupul absent al femeii. Apa din găleți era deja fierbinte. O îndoi cu apă din râu. Apoi dezbrăcă femeia, îi aruncă zdrențele în foc și începu să stropească trupul acela pătat de noroi și de sânge. Îl unse
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pe posterior. În sfârșit se auzise buruitul mașinii, iar ea lătra emoționată la lumina orbitoare a farurilor cunoscute. -Ce-ți trebuie, micuțo? - o întrebă vecinul și îi aruncase o bucată de ciocolată. Viola o mâncase cu plăcere, apoi plecase entuziasmată la culcușul ei. În zilele următoare degeaba îl așteptă pe vecin, nu venise o săptămână întreagă. Când îl zărise în sfârșit, era cu bâțul de pescuit pe umăr. Începu să latre veselă, iar vecinul îi făcuse cadou un pește. -Viola, mănâncă, peștele
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
murmur de voci. Frunzele de deasupra capului meu se albesc și văd schelăria de ramuri. Sunt pete de lumină peste tot: pe pământ, pe corpul meu, pe față. În următoarea secundă fascicolul de lumină al unei lanterne răzbate prin deschiderea culcușului meu. Bărbații sar pe mine dintr-o dată. Unul Îmi vâră lanterna În ochi, iar celălalt Îmi sare pe piept și-mi prinde mâinile. ― Bună dimineața, spune cel cu lanterna. Sunt doi vagabonzi care stau În dunele de vizavi. În timp ce unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
măsurați în dreptul puilor. Când i-am luat de la muma lor, am folosit un cal cât mai iute cu putință, și i-am mutat după aceea pe alți cai, odihniți, care mă aștep tau pe drum. Dar tigroaica, când a găsit culcușul gol... — Și tatăl, tigrul, unde era? îl întrerupe curios Pusio. Thaos scutură cu putere din cap. — Masculii nu poartă niciodată grija odraslelor. Călărețul e orbit de o rază puternică de lumină. Clipește des, cu privirea încețoșată. Observă atunci că Thaos
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
bunica. Ea a crescut, doar, atâția copii în viața ei. Când au ajuns la bucătărie i-au arătat bunei boțul negru și păros pe care-l găsiseră pe tăpșan. Ea le a spus că trebuie să-i facă, numaidecât, un culcuș cald și moale. Au găsit un lighean vechi și spart în care au așternut câteva velințe. Peste ele a pus, apoi, o blană moale și călduroasă. Dar Motănel nu era mulțumit. Mieuna întruna. Ce nu i o fi plăcând? Cred
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
-l hrănim cu o pipetă. Până crește mai mare. La scurtă vreme după această întâmplare, celui mai tânăr „membru” al familiei bunicilor îi apărură ochii, mici cât două măslinuțe. Iar lăbuțele, firave și neîndemânatice la început, încercau acum să părăsească culcușul înjghebat de copii. Când reuși și se treziră cu el prin bucătărie, bunica le spune tuturor: Să fiți cu mare băgare de seamă pe unde călcați” Să nu striviți țâncul! Peste alte câteva săptămâni, Motănel crescuse asemeni voinicului din povestea
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
mi-a dat niște medicamente pentru el. Zicea că hrana o să se vindece mai repede și mai bine dacă o să folosim pastilele lui. S-au dus cu toții pe prispă, acolo unde, într-o cutie de lemn, bunicul înjghebase un mic culcuș pentru Puiu. Apoi, tot el, s-a dus în casă, și a adus niște pastile albicioase pe care, pe o bucată de hârtie, le-a sfărâmat cu ajutorul unui creion. După aceea, Sorina - care nu se visează decât doctoriță - a luat
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
sfărâmat cu ajutorul unui creion. După aceea, Sorina - care nu se visează decât doctoriță - a luat cu degețelele praful cel alb și l-a presărat, cu mare grijă, pe rana bolnavului. În cele din urmă, bunicul l-a pus, iarăși, în culcuș și toți trei i-a urat să se facă sănătos cât mai repede. Pe nesimțite, parcă, Puiu s-a făcut bine; rana i s-a închis, mănâncă și doarme normal, desigur, doar cu un singur ochi, cel rămas neatins. Atâta
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ce folosesc acele? o Întrebă Marlena pe domnișoara Rong. Domnișoara Rong se căzni să le spună că sunt pentru animale. Toată lumea și-a imaginat că animalele mănâncă ace, lucru care nu e adevărat. Iarna, acele de pin sunt folosite drept culcuș pentru animale ca să le țină de cald, iar primăvara femeile din tribul Naxi folosesc acele și bălegarul aferent ca Îngrășământ pentru noile culturi. Consecința diversității scăzute a vieții este o diversitate crescută de Întrebuințări. — Unde sunt bărbații? Întrebă Wendy. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
distruse niște porțiuni cu plante protejate și picioarele unui zeu sculptat. Ca să se adăpostească de ploaie, Dwight spărsese ușa Încuiată cu lacăt a unei clădiri despre care crezuse că era un șopron abandonat, iar el, Roxanne și Heidi Își făcuseră culcuș Înăuntru. Când i-au găsit paznicii parcului În acest templu din afara perimetrului deschis publicului, au strigat la ei să iasă afară. La auzul acelor amenințări ininteligibile, Dwight și Roxanne s-au Înarmat cu bețe amenințându-i pe paznici pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Dumnezeu. 20. El nu va mai fi locuit, nu va mai fi niciodată popor în el. Arabul nu-și va mai întinde cortul acolo, și păstorii nu-și vor mai țărcui turmele acolo, 21. ci fiarele pustiei își vor face culcușul acolo, bufnițele îi vor umple casele, struții vor locui acolo, și stafiile se vor juca acolo. 22. Șacalii vor urla în casele lui împărătești pustii, și cîinii sălbatici în casele lui de petrecere. Vremea lui este aproape să vină, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
mai scoale să cucerească pămîntul, și să umple lumea cu cetăți!" 22. "Eu mă voi ridica împotriva lor, zice Domnul oștirilor, și voi șterge numele și urma Babilonului, pe fiu și nepot", zice Domnul. 23. "Voi face din el un culcuș de arici și o mlaștină, și îl voi mătura cu mătura nimicirii", zice Domnul oștirilor. 24. Domnul oștirilor a jurat, și a zis: Da, ce am hotărît se va întîmpla, ce am pus la cale se va împlini. 25. Voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
un cerb și limba mutului va cînta de bucurie; căci în pustie vor țîșni ape, și în pustietate pîraie; 7. marea de nisip se va preface în iaz și pămîntul uscat în izvoare de ape. În vizuina care slujea de culcuș șacalilor, vor crește trestii și papură. 8. Acolo se va croi o cale, un drum care se va numi Calea cea sfîntă: nici un om necurat nu va trece pe ea, ci va fi numai pentru cei sfinți; cei ce vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și nimănui nu-i pasă, se duc oamenii de bine și nimeni nu ia aminte că din pricina răutății este luat cel neprihănit. 2. El intră în pace în groapa lui: cel ce umblă pe drumul cel drept, se odihnește în culcușul lui. 3. " Dar voi apropiați-vă încoace, fiii vrăjitoarei, sămînța preacurvarului și a curvei! 4. De cine vă bateți voi joc? Împotriva cui vă deschideți voi gura larg, și scoateți limba? Nu sunteți voi niște copii ai păcatului, o sămînță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
pîraie este partea ta de moștenire, ele sunt soarta ta, lor le torni și jertfe de băutură și le aduci daruri de mîncare: "Pot Eu să fiu nesimțitor la lucrul acesta? 7. Pe un munte înalt și ridicat îți faci culcușul, tot acolo te sui să aduci jertfe. 8. Îți pui pomenirea în dosul ușii și ușiorilor; căci, departe de Mine, îți ridici învelitoarea și te sui în pat, îți lărgești culcușul, și faci legămînt cu ei, îți place legătura cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
7. Pe un munte înalt și ridicat îți faci culcușul, tot acolo te sui să aduci jertfe. 8. Îți pui pomenirea în dosul ușii și ușiorilor; căci, departe de Mine, îți ridici învelitoarea și te sui în pat, îți lărgești culcușul, și faci legămînt cu ei, îți place legătura cu ei, și iei seama la semnul lor. 9. Te duci la împărat cu untdelemn, îți înmulțești miresmele, îți trimiți solii departe, și te pleci pînă la locuința morților. 10. Obosești mergînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
scoate o sămînță din Iacov și din Iuda un moștenitor al munților Mei; aleșii Mei vor stăpîni țara, și robii Mei vor locui în ea. 10. Saronul va sluji ca loc de pășune oilor, și valea Acor va sluji de culcuș boilor, pentru poporul Meu care Mă va căuta. 11. Dar pe voi, care părăsiți pe Domnul, care uitați muntele Meu cel sfînt, care puneți o masă Norocului, și umpleți un pahar în cinstea "Soartei", 12. vă sortesc săbiei și toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
să ațipească, pentru că o conversație cu Carol părea a fi, cel puțin pentru moment, inoportună. Filip avea somnul foarte ușor. Se trezea la cel mai mic zgomot. Dormea întotdeauna în aceeași poziție, pe partea dreaptă, cu o ureche lipită de culcuș, în timp ce cu mâna stângă, trecută peste cap, își acoperea cealaltă ureche. Diminua astfel zgomotele care altfel, cu somnul său iepuresc, nu i-ar fi permis să doarmă deloc. Alegerea culcușului se dovedi a fi puțin inspirată. De cum își lipi urechea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
aceeași poziție, pe partea dreaptă, cu o ureche lipită de culcuș, în timp ce cu mâna stângă, trecută peste cap, își acoperea cealaltă ureche. Diminua astfel zgomotele care altfel, cu somnul său iepuresc, nu i-ar fi permis să doarmă deloc. Alegerea culcușului se dovedi a fi puțin inspirată. De cum își lipi urechea de capacul lăzii Filip tresări la auzul unui vuiet stins venit ca din măruntaiele pământului, un râcâit disperat de gheare, un fâșâit de celofan al unui stol îndepărtat de lăcuste
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Nu cunoști și nu știi să te folosești de psihologia celui pe care îl păzești. Te-ai gândit bunăoară vreodată că nevoile existențiale ale omului pot fi numărate pe degetele de la o mână?... Ceva hrană, câteva haine, un acoperiș, un culcuș, și... și cam atât. Puține, nu? Dar esențiale și obsedante. Ei bine, pușcăriașul susținea... mă rog, un mare filozof italian ar fi singurul om care are rezolvate aceste grave probleme existențiale. Singurul care nu mai e nevoit să-și chinuie
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
acest Filip vreodată? Dacă n a existat? Dacă, întorcându mă acum acasă în locul unui muribund sau poate chiar a unui mort, n-aș mai găsi pe nimeni? Nimeni pe ladă și nici un semn că cineva ar fi folosit-o drept culcuș. Ce aș face? Ce aș gândi? Că a fost o nălucă? O întrupare a minții mele obosite de singurătate? Cu cine am împărțit mizera mea celulă? Cu cine m-am luptat în certuri fără sfârșit? Cu mine însumi!? Pe cine
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Păzitul și păzitorul se identifică, ajung să fie unul dublul celuilalt. "Filip devenise imaginea mea răsturnată în oglindă". Și, în final, totul plutește în îndoială. Filip se îmbolnăvește și nu se mai poate ridica de pe lada ce-i servea drept culcuș. Carol folosește prilejul. în sfârșit scăpat de supraveghere, fuge afară, liber să se sinucidă. Dar nu. Se întoarce să-l ajute pe Filip. Dar acesta dispăruse fără urme. Și acum nu mai este sigur că Filip a existat în realitate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]