1,806 matches
-
ni se pare mai mult decât o adevărată minune!Și totuși, ambele sunt creațiile imaginației și muncii de peste ani a talentaților grădinari și artiști olandezi.Răsfoind paginile istoriei locului, vom da peste o prințesă, Jaqueline de Bavaria, care ieșea la cules de vegetale și fructe pentru ca apoi să le prepare în ... VII. PAUL LEIBOVICI - CU ARIPILE DESFĂCUTE... ZBORUL E MAI LIN, de Paul Leibovici , publicat în Ediția nr. 2265 din 14 martie 2017. Parisul și-a păstrat tradiția în ciuda înnoirii, a
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
au făcut economie. Începuse deja să-l care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să facă clacă să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
se "tencuiau" și casele la țară, peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală . Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și ne-a asigurat cele necesare unei șederi pe întreaga vacanță, până la culesul strugurilor la începutul lui septembrie. Seara după ce își termina treburile gospodărești prin curte sau pe la câmp, cu recoltatul cerealelor, prășitul porumbului și al florii soarelui, tata înhăma cai și pornea spre noi cu merinde și să ne țină de urât
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
aproximativ, conține piatră de var și construcții; garanția provisorie lei 200. (Monitorul Oficial, 1891:907). Copii nu mai sunt, s-au risipit odată cu creșterea lor, pe la orașe, în vârtejul vieții care i-a îndepărtat de munca câmpului, a grădinăritului, a culesului fructelor, a îngrijirii animalelor și a casei țărănești. Școala, o clădire dreptunghiulară, fără etaj, cu vreo trei încăperi, acum este închisă de mai bine de douăzeci și ceva de ani. Cu treizeci de ani în urmă, fiecare familie își avea
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
a măștii pe care o schimbam adesea și nu fără oarece temei...Să revin însă, la subiect. Așadar, în împrejurări vizibil coercitive, bieții dascăli aveau pe linie extrașcolară și „plan economic” de îndeplinit - colectare de deșeuri de fier, textile,hârtie, cules plante medicinale, fructe de pădure și alte „aberații” aplicate împovărării de sarcini, pentru a nu mai vorbi de participarea efectivă la muncile agricole, îndeobște toamna la recoltat (pentru școlile din regiunile agricole, viticole și pomicole) satul nostru neîncadrându-se în
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
dat porunca să fie dezbrăcați și biciuiți cu toată puterea. Și pe când erau loviți de calai, martirii lui Cristos, ridicându-și ochii către cer, astfel ziceau: „Doamne Isuse, Învățătorul nostru, facă-se voia ta cu noi”.(din Actul martiric) - text cules de preot profesor, Iacob Ieronim Locația Cetatea română Halmyris (290), ce prezintă dovezi de locuire preromane cu identificare specifică a ținuturilor din acea vreme - traco-getica, unde de curand s-au descoperit moaștele sfinților Epictet și Astion, primii sfinți martiri ai
PRIMII MARTIRI AI TINUTULUI, ASTION SI EPICTET, MOTIV DE PELERINAJ LA CETATEA HALMYRIS de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344748_a_346077]
-
acum cu raze blânde, trimise în unghiuri ascuțite. Caută parcă să ne privească drept în ochi, cercetându-ne cu atenție fața. Spre rușinea noastră, ne află deseori încruntați, preocupați, cu priviri plecate spre pământ. Uităm că-i vremea roadelor, sezonul culesului, al bucuriei, al satisfacției pentru lucrul bine făcut, al recunoștinței pentru un bilanț îmbelșugat, ori măcar pentru strictul necesar, de care nimeni nu duce lipsă. Soarele ne privește drept în obraz, așteptând să citească răspunsul dorit, iar vântul ne pune
INTREBARILE TOAMNEI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344912_a_346241]
-
ce vântul îi pătrund: Te-ntreb pe tine, Doamne, ce rămâne? Din glasul pruncul ce strigă vieții Din firul ierbii, prins de griul ceții, Din vârful muntelui, cu stâncile-i abrupte Din stropii ploii cu marame rupte, Din crinul cel cules în palmă, Din bunătatea cea de pus la rană: Te-ntreb pe tine, Doamne, ce rămâne? Din versul scris adesea cu sudoare Care își cânt-un stih cu jale mare, Și din vitraliile în suflet azi zidite, Din clipele de
DIN NOI .. CE MAI RĂMÂNE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344958_a_346287]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > HAINA Autor: Mihaela Suciu Publicat în: Ediția nr. 672 din 02 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului - Fa Leano, m-a sunat Jicu, frate-miu, că mâine e musai să fim la ora șepte la livadă. Începe culesul prunelor! Fă bine și anunță-ți neamu’, să vină la noi, să ne organizăm, da’ înainte de asta, toarnă-mi o bere să-mi dreg glasul. Își mângâie cu vădită plăcere haina și continuă: - De haina mea nouă, ce zici? - Ce
HAINA de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344987_a_346316]
-
unitate de neam, n-au împărțit bucata în bucăți-bucățele și nici n-au vândut-o. Au hotărât ca toamna, când se coc prunele, să se anunțe, unul pe celălalt și să vină fiecare cu familia lui, să culeagă. De fapt culesul, e doar pretext: de-a se întâlni cu toții și să petreacă. Abia aștept momentul! Au venit neamurile mamei. Mama îmi face semn să mă apropii. Tata tușește ca să se facă liniște, își mângâie salopeta nouă cu o deosebită satisfacție și
HAINA de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344987_a_346316]
-
liniște, își mângâie salopeta nouă cu o deosebită satisfacție și ia cuvântul: - Ne-am adunat aci, fiindcă mâine începe acțiunea anuală de strângere a recoltei de prune. Anul acesta trebuie să ne mărim venitul fameliar, adică să mărim norma de cules prune și deci, trebuie să ne organizăm, să vedem ce responsabilități revin fiecăruia. Fiică-mea va face, inventarul fameliei pe categorii de vârstă... Zî-i fato! Îmi întinde o hârtie. Eu mută. Mă gândesc: “Ce naiba l-o fi apucat pe
HAINA de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344987_a_346316]
-
el bucuros. *** Primi un pat, cu toate cele necesare traiului acolo. Merse-n recunoaștere prin clădirea mare a școlii, apoi prin curte și grădină, seara căzând istovit într-un somn profund. La infirmerie stătea mai mult noaptea, fiindcă munca la culesul merelor, la cositul și strânsul strugurilor brumați din vie, îl acapară. Trăia într-o stare de beatitudine continuă, încercând să-și închipuie viitorul apropiat de elev și, mai îndepărtat, de învățător.. După începerea școlii, primi un pat în dormitorul celor
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
pe cetate , în general cu cărămidă din cetate și erau acoperite cu țigla adusă de la Orșova. Există obiceiul pe insula că pentru copii să se amenajeze camere în aceeași curte cu părinții . În casa se încălzea cu sobe de teracota. Cules de Varvară Magdalena Măneanu în 1987. Păstrăm în sufletul nostru o vie și duioasa amintre acestei familii. RELATĂRILE DOMULUI GH. IORDACHE Despre insula ADA-KALEH ( el fiind prin anii 1956 delegat ce răspundea de zona respectivă ) Între altele Domnul Iodache și
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
participau.(dată fiind educația religioasă de așa natură ),iar prezenta fetelor mai tinere nu era privit de asemenea cu ochi buni. La consiliu referent a fost D.Marinescu, care s-a căsătorit cu o turcoaica și dl.Popeangă de asemenea Cules de Varvară M. Măneanu în 1986 ADA KALEH......ADA KALEH... Popescu Mihaela( colega noastră de liceu) Născută 28 iunie 1957 Craiova ,Dolj. Numele acestei insule îmi este legat de amintirea unei călătorii făcută la Cazane ,venită în vizită la rudele
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
un puci! Să îi doară, În papuci! Stăteau unii la răscruci, Pe largile alei cu nuci, Cu cântec de guguștiuci, Printre înaltele uluci, Cătrănite ca de tuci, Îndemnându-te la cruci, Adevărate matracuci! Dar e bine să te duci, La culesul de lăptuci, Sau la pescuit de știuci, Cu scaunul de butuci, Dar să ai albii papuci! Nu încerca să îi seduci, Pe naivii politruci, Care sunt doar eunuci, Că bine n-o să apuci, Vei fi luat la măciuci! Referință Bibliografică
CU PERUCI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347792_a_349121]
-
cu martori că nu locuiește acolo, Al doilea, cel care verificase locul de muncă, confirma că da, muncește la școală, este profesor, dar de două zile nu mai știa nimeni de el și, cel mai probabil, plecase în străinătate, la cules cartofi, că altceva... Căpitanul se dovedi a fi un om cu mult umor, deși este mai bine să credem tot în intervenția subtilă a Fortunei, îi mai oferi pe timpul discuției o strachină de terci, ba chiar și o cafea adevărată
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
ari cultivați cu viță de vie nobilă, aflată între două haturi pline cu mărăcini, vie ce aparținuse colhozului. Rămăsese singura vie îngrijită ca la carte. Restul pământului era înconjurat de brusture și ferigi. Cărpănos cum era, în fiecare toamnă, după cules, ca să nu plătească pe cineva din pensia lui de cadru didactic, ara cu un plug din perioada interbelică, repus în funcțiune, tras de o faulkneriană gloabă bătrână, abandonată prin curtea CAP-lui, pe care o luase acasă drept despăgubire. De pe suhatul
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
000-15.000 de ani." Din punct de vedere esoteric, este începutul a trei "curgeri de timp". Dragobetele, pe 24 februarie, când se pun bazele viitoarelor familii (mirajul zilei este așa de mare încât se spune că tinerii care merg la cules de flori în această zi vor rămâne împreună tot anul), este urmat de alte sărbători semnificative. Pe 24 iunie este Drăgaica, solstițiul de vară, când fetele și femeile merg în pădure pentru a se contopi cu natura în dansuri ritualice
FORŢA IUBIRII LA ROMÂNI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347878_a_349207]
-
asociază numărătoarea unei mărimi fizice cantitative. Nici Freud care a studiat în amănunt procesul educației în psihologia copilului nu a făcut asocierea celor trei entități munca, număratul și ascultatul la baza educației. Cu munca este clar. Munca este de pildă culesul uni măr care să astâmpere foamea sau setea. Dacă Eva nu muncea culegând mărul oferit lui Adam noi nu existam astăzi. Biserica Ortodoxă și Catolică înfierează munca, în special în ziua Domnului, propovăduind fericirea veșnică în raiul lipsit de muncă
MENTALITĂŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347866_a_349195]
-
o inspirație socratică și pregăti un plan „beton”: un mesaj discret, direct și ...la purtător, ca să nu rămână urme. „Niciun risc!”, se încurajă el. Și, cum intră dăscălița în clasă - mărul cel oprit, rumen și frumos rotunjit, numai bun de cules -, hop și profesorul după ea. Avea catalogul sub braț și o planșă asupra lui, ca să spulbere orice bănuială...extraprofesională. Ignorând prezența asistenței inocente din bănci, deschide timid un dialog „didactic” cu învățătoarea clasei: - Stimată doamnă, îți spune ceva acest stilou
O SCRISOARE...GĂSITĂ (SCHIŢĂ „DIDACTICĂ”) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347918_a_349247]
-
Minunii tale tainice, sub cerul de azur Ești loc ales, de altar, ești gândul pur! Terra: 80 -Eu locul, Tu Altarul, Imensitate Tu Domnul, Tu Iubitul, al meu frate Pe veci Întâiul, Unul și Alesul Aici mi-e semănatul și culesul. 81 Încrederea în Tine este copleșitoare Și nicăieri, îți jur, nu este loc sub Soare Cuib cald, prielnic vieții să-mi adun Dragostei Tale luminoase mă supun! 82 Statornică-ți voi fi cât universul Își va cânta și simfoniile și
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
din cramă, neprelucrat pentru vânzare. Dar să știi că la gazda unde stăteam eu, o bătrână văduvă, beam un vin deosebit de aromat și bun. Era natural, fără nicio chimicală. Când am ajuns astă toamnă acolo, la puțin timp, au început culesul viilor și am văzut cum se face vinul în Dobrogea. - Doar nu diferit de cel făcut la noi în Moldova. - Ba da. Fiecare are metoda lui. Mai întâi totul depinde de cum își pregătește fiecare butoaiele. De calitatea butoaielor depinde în
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
calitatea strugurilor și vremea când îi culegi. - Să nu-mi spui că te-ai recalificat, că te-ai făcut viticultor. - Nu, doar am fost atent la cum se procedează. Când veneam de la școală și nu aveam ce face, mergeam la cules cu familia gazdei și am văzut cum procedează. La țară nu-i ca la oraș să ai unde pleca. Acolo, după cursuri, fiecare pleacă în „plata Domnului”, cum se zice, și nu te mai vezi cu ei decât a doua
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
stolului, băteam din toate căldările, butoaiele din tablă, câinii lătrau, pisicile o zbugheau care încotro, iar graurii, ei bine graurii aproape că se izbeau de pământ și nu știau cum să părăsească mai iute terenul. Tata știa că e timpul culesului! Nu mai întârzia nicio zi! Popoarele migratoare ne-au călcat frecvent vetrele strămoșești începând cu secolul al III-lea și până prin secolul al XIII-lea. De la goți, huni, gepizi, pecenegi, vandali, avari, turci, cumani, unguri, maghiari, slavi, bulgari, tătari... În
TABLETA DE WEEKEND (112): MIGRATORII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348945_a_350274]
-
de la Chișinău al comunității noastre sătești (pe cale de consecință, și al meu), știind cât de "legat de moșie" sunt, reușește, printr-un anume vicleșug, să-mi desfacă, în sfârșit, legătorile. Și iată ce surpriză îmi făcu dumnealui anul trecut, pe timpul culesului strugurilor și (cu oarece dispensă) la vremea vinului cel nou, fie el și tulburel. Cu chibzuiala "uneltitorului", aș zice, mă pornește vrând-nevrând la primul meu drum spre Chișinău, punându-și astfel în practică a nu știu câta tentativă de acest
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]